ADAM SMITH (1723-1790)

ADAM SMITH

Adam Smith, principala personalitate care a contribuit la dezvoltarea teoriei economice, s-a nascut in anul 1723, in orasul scotian Kirkcaldy. A urmat studiile la Universitatea Oxford, iar in perioada 1751-1764 a fost profesor de filozofie la Universitatea din Glasgow. Acolo si-a publicat prima carte, Theory of Moral Sentiments ("Teoria sentimentelor morale'), care i-a creat o anumita reputatie in cercurile de intelectuali. Totusi, no­torietatea de lunga durata i-a fost adusa de marea sa opera An Inquiry Inlo the Nature and Causes of the Wealth of the Nations ("Cercetare asupra naturii si cauzelor bunastarii natiunilor'), care a fost publicata in 1776. Cartea a reprezentat un succes imediat si pina la sfirsitul vietii, Smith s-a bucurat de celebritate si respect. Adam Smith a murit la Kirkcaldy, in 1790. Nu s-a casatorit si n-a avut copii.

Adam Smith nu a fost un deschizator de drum in domeniul teoriei economice. Multe dintre bine cunoscutele sale idei nu sint originale, dar el a prezentat pentru prima data o teorie cuprinzatoare si sistematica a economiei, indeajuns de corecta pentru a constitui un fundament pentru progresele viitoare din domeniu. Din acest motiv, consideram indreptatita afirmatia ca Bunastarea natiunilor este punctul de pornire pentru studiul modern al economiei politice.

Cartea are marele merit de a fi eliminat multe dintre conceptiile ero­nate ale trecutului. Smith a combatut vechea teorie mercantilista, care sustinea importanta detinerii de catre stat a unor mari rezerve de lingouri de aur. De asemenea, cartea lui respingea viziunea fiziocratilor, conform careia pamintul reprezenta principala sursa de creare a valorii, punind accentul pe importanta fundamentala a muncii. Smith a sustinut cu tarie posibilitatea cresterii productivitatii ca urmare a diviziunii muncii si a criticat multitudinea de restrictii guvernamentale perimate si arbitrare care puneau piedici expansiunii industriale.

In conformitate cu ideea centrala a cartii Bunastarea natiunilor, piata libera, in aparenta haotica, este in realitate un mecanism cu autoreglare, care tinde in mod automat sa produca tipul si cantitatea de bunuri care sint

cele mai solicitate si mai necesare comunitatii. Sa presupunem, bunaoara, ca un produs oarecare cerut pe piata este deficitar, in mod firesc, pretul sau va creste, iar preturile sporite vor aduce profituri mai mari pentru cei care il produc. La rindul lor, si alti manufacturieri se vor grabi sa produca respectivul articol. Rezulta o crestere a productiei care va elimina penuria de la care s-a pornit, in plus, ca urmare a cresterii cantitative, coroborata cu concurenta dintre diferitii producatori, se va manifesta tendinta de reducere a pretului acelei marfi catre "pretul ei natural', respectiv, pretul de cost. Nimeni nu si-a propus in mod deliberat sa ajute societatea si sa elimine penuria. Fiecare individ, asa cum spunea Smith, "se gindeste numai la propriul sau cistig', dar este "condus de o mina invizibila pentru a se subordona unui scop strain de intentiile sale Urmarindu-si propriile in­terese, persoana respectiva ajunge in mod frecvent sa le promoveze pe cele ale societatii intr-o maniera mai eficienta decit daca ar fi intentionat cu adevarat sa realizeze acest lucru' (Bunastarea natiunilor, cartea a IV-a, capitolul II).

Totusi, "mina invizibila' nu-si poate implini menirea daca se impun restrictii concurentei libere. Prin urmare, Smith credea cu tarie in comertul liber si a combatut vehement politica tarifelor ridicate. De fapt, el s-a opus categoric amestecului guvernelor in afaceri si in mecanismele pietei libere. Un asemenea amestec, sustinea el, micsoreaza aproape intotdeauna eficienta economica si in cele din urma obliga populatia sa plateasca preturi mai mari. (Smith nu a inventat termenul laissez-faire, dar a contribuit mai mult decit oricine la promovarea conceptului.)

Unii oameni au impresia ca Adam Smith ar fi doar un apologet al interesului in afaceri, dar o asemenea opinie este incorecta. El a denuntat in mod repetat si in termenii cei mai duri practicile monopoliste si a militat pentru eliminarea acestora. Smith nu-si facea nici un fel de iluzii in privinta practicilor economice reale. Iata in continuare o observatie tipica din cartea Bunastarea natiunilor. "Oamenii din cadrul aceleiasi ramuri comerciale se intilnesc arareori, dar conversatiile dintre ei se incheie cu o conspiratie impotriva populatiei sau printr-o diversiune menita sa provoace o crestere a preturilor.'

Atit de bine si-a organizat si si-a prezentat Adam Smith sistemul de gindire economica, incit in citeva decenii scolile anterioare de gindire economica au devenit anacronice. Practic, toate elementele lor viabile au fost incorporate in sistemul lui Smith. Succesorii acestuia, printre care se numara economisti importanti precum Thomas Malthus si David Ricardo, au perfectionat sistemul iui Smith (fara a-i schimba trasaturile definitorii), creind o structura care astazi este considerata drept economia clasica. Desi teoria economica moderna a adaugat concepte si tehnici noi, ea reprezinta o dezvoltare naturala a economiei clasice.

in Bunastarea natiunilor, Smith a anticipat partial ideile lui Malthus

privind suprapopulatia. Oricum, in vreme ce Ricardo si Marx au sustinut de comun acord ca presiunea exercitata de cresterea demografica va impie­dica marirea salariilor peste nivelul de subzistenta (asa-numita "lege de fier a salariilor'), Smith a stabilit ca in conditiile cresterii productiei, exista sansa maririi salariilor. Practica a demonstrat ca, in aceasta privinta, Smith a avut dreptate, in vreme ce Marx si Ricardo s-au inselat.

Dincolo de corectitudinea ideilor lui Smith si de inriurirea sa asupra teoreticienilor care i-au urmat, se pune problema influentei pe care a exercitat-o asupra legislatiei si a politicilor guvernamentale. Bunastarea natiunilor a fost scrisa cu o mare maiestrie si claritate, fiind citita de foarte multi oameni. Argumentele lui Smith impotriva amestecului guver­nului in afaceri si comert si in favoarea unor tarife scazute si a unui comert liber au influentat decisiv politicile guvernamentale din intreg secolul al XlX-lea. Mai mult, se poate spune ca inriurirea lui asupra aces­tor politici se face simtita si astazi.

in conditiile in care teoria economica a progresat mult fata de perioada in care a trait Adam Smith, iar unele dintre ideile lui au devenit ana­cronice, este usor sa subestimam importanta acestei personalitati. Nu tre­buie omis totusi faptul ca, in calitatea sa de principal fondator al teoriei economice ca studiu sistematic, el ramine o personalitate importanta in istoria gindirii umane.