WILHELM CONRAD RONTGEN (1845-1923)

WILHELM CONRAD RONTGEN

Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X, s-a nascut in 1845, in orasul Lennep din Germania. In 1869, si-a luat doctoratul la Universi­tatea din Zurich. in urmatorii nouasprezece ani, Rontgen a lucrat la mai multe universitati, dobindind treptat faima unui exceptional om de stiinta, in 1888, a fost numit profesor de fizica si director al Institutului de Fizica al Universitatii din Wiirzburg. Acolo, in 1895, Rontgen a realizat epocala descoperire care i-a adus celebritatea.

in ziua de 8 noiembrie 1895, Rontgen facea experimente cu raze ca­todice. Acestea constau in fascicule de electroni. Fasciculul este produs prin aplicarea unei tensiuni inalte intre electrozii plasati la capetele unui tub de sticla din care a fost extras aproape tot aerul. Razele catodice nefiind foarte penetrante, sint stopate aproape in intregime in citiva cen­timetri de aer. in cadrul acestui experiment, Rontgen acoperise complet tubul catodic cu hirtie opaca groasa, astfel incit, daca se pornea curentul electric, din tub sa nu razbata nici un fel de lumina. Totusi, cind Rontgen a dat drumul la curent in tubul catodic, a fost surprins sa constate ca un ecran fluorescent aflat pe o masa alaturata a inceput sa straluceasca, de parca ar fi fost luminat. El a oprit curentul, iar ecranul (acoperit cu platino-cianura de bariu, o substanta fluorescenta) a incetat sa mai lumi­neze. Deoarece tubul catodic era complet acoperit, Rontgen a inteles repede ca din tub trebuie sa iasa o forma invizibila de radiatie, atunci cind se pornea curentul. Din cauza naturii misterioase a acesteia, el a numit radiatia invizibila "raze X' - X fiind notatia matematica uzuala a necunoscutelor.

Stimulat de descoperire, Rontgen a renuntat la celelalte cercetari si s-a concentrat asupra investigarii proprietatilor razelor X. in citeva saptamini de munca asidua, el a descoperit urmatoarele:

Sub actiunea razelor X, emit lumina fluorescenta si alte substante,
nu numai platino-cianura de bariu.

Razele X pot sa patrunda prin multe materiale opace la lumina

obisnuita. Rontgen a remarcat indeosebi faptul ca razele X pot sa treaca si prin tesutul muscular, dar sint oprite de oase.

_3) Razele X se propaga in linie dreapta; spre deosebire de particulele incarcate electric, razele X nu sint deviate in cimp magnetic.

In decembrie 1895, Rontgen a scris primul sau articol despre razele X care a suscitat un viu interes, in citeva luni, sute de oameni de stiinta aii inceput sa studieze razele X, iar in aproximativ un an au aparut in jur de o mie de lucrari pe aceasta tema! Unul dintre savantii ale caror cercetari au pornit de la descoperirea lui Rontgen a fost Antoine Henri Becquerel Acesta, desi intentiona sa studieze razele X, a descoperit din intimplare un fenomen chiar mai important, radioactivitatea.

in general, razele X sint generate atunci cind electronii cu energii ridicate lovesc o tinta. Razele X nu constau in electroni, ci sint unde electromagnetice. Prin urmare, ele seamana cu radiatia vizibila, adica cu lumina, cu exceptia faptului ca lungimea de unda a razelor X este mult mai mica.

Cea mai cunoscuta aplicatie a razelor X o constituie, desigur, folosirea lor in diagnosticele medicale si stomatologice. De asemenea, se intrebuinteaza in radioterapie, pentru distrugerea tumorilor maligne sau pentru oprirea cresterii lor. In afara de aceasta, razele X au si multe aplicatii industriale. Astfel, ele pot fi folosite pentru detectarea defectelor ascunse. Razele X sint utile in multe domenii ale cercetarii stiintifice, de la bio­logie la astronomie, in plus, ele au oferit oamenilor de stiinta foarte multe informatii legate de structura atomica si moleculara.

Lui Rontgen ii revine in exclusivitate meritul descoperirii razelor X. El a lucrat singur si si-a fructificat in mod stralucit descoperirea. Mai mult, descoperirea sa s-a dovedit a fi un important stimul pentru Becquerel si alti oameni de stiinta.

Cu toate acestea, nu trebuie sa supraestimam importanta lui Rontgen. Aplicatiile razelor X sint, desigur, foarte utile, dar nu se poate spune ca au transformat intreaga noastra tehnologie, asa cum a facut-o descoperirea inductiei electromagnetice de catre Faraday. De asemenea, nu se poate afirma ca descoperirea razelor X a avut o importanta fundamentala pentru teoriile stiintifice. Razele ultraviolete (ale caror lungimi de unda sint putin mai mici decit cele ale luminii vizibile) erau cunoscute de aproape un secol. Deci existenta razelor X - care sint similare cu cele ultraviolete, cu exceptia lungimii de unda mai mici - corespunde cunostintelor fizicii clasice.

Rontgen nu a avut copii. Totusi, el si sotia sa au adoptat o fetita, in 1901, Rontgen a primit Premiul Nobel pentru fizica, inaugurind seria acestor inalte distinctii. A murit la Mtinchen, in 1923.