BUDDHA (563-483 I.Hr.)

BUDDHA (563-483 I.Hr.)

Gautama Buddha, cunoscut initial sub numele Printul Siddhartha, es
fondatorul budismului, una dintre marile religii ale lumii. Siddhartha j
fost fiul unui rege care domnea in Kapilavastu, un oras din nord-esti|
Indiei, in apropierea granitei cu Nepalul. Dupa toate probabilitatile, Sidd
hartha (din clanul Gautama al tribului Sakya) s-a nascut in anul 563 i.Hr,
la Lumbini, pe teritoriul actual al Nepalului. S-a casatorit la saisprezecs
ani cu o verisoara de aceeasi virsta cu el. Crescut in luxul palatului regal
printul Siddhartha nu-si putea ascunde nemultumirea. El a remarcat ci
majoritatea oamenilor traiau in saracie si sufereau permanent din cauzi
dorintelor nesatisfacute. Chiar si cei bogati erau adeseori frustrati j
nemultumiti, si toti oamenii se confruntau cu pericolul imbolnavirilor s
in ultima instanta mureau. Cu siguranta, s-a gindit Siddhartha, viata tr
buie sa insemne ceva mai mult decit un sir de placeri efemere care si
prea repede anulate de suferinta si moarte.

La virsta de douazeci si unu de ani, imediat dupa ce s-a nascut primii sau fiu, Gautama a hotarit ca trebuie sa renunte la viata pe care o duce? si sa se dedice in intregime cautarii adevarului. El a parasit palatul lasindu-si acolo sotia, copilul si toate posesiunile lumesti, si a devenit ui ratacitor sarac. Un timp, a studiat alaturi de cei mai vestiti oameni sfint ai vremii, dar dupa ce si-a insusit invataturile lor, a ajuns la concluzia ci solutiile oferite de acestia pentru imbunatatirea situatiei oamenilor eraii nesatisfacatoare. Se acreditase ideea ca ascetismul impins pina la extreri constituie calea spre adevarata intelepciune. La rindul sau, Gautama 3 incercat sa devina un ascet, dedicindu-si citiva ani de viata posturilor si autoflagelarii, in cele din urma, si-a dat seama ca, torturindu-si corpul, nii reusea decit sa-si tulbure mintea, fara sa se apropie de adevarata intelepciune. Prin urmare a reinceput sa manince normal si a respins ideea ascetismului.

in singuratate, a meditat asupra problemelor existentei umane, intr-una din seri, pe cind sedea sub un smochin urias, toate elementele acestei enigme se limpezira parca dintr-o data. Siddhartha s-a cufundat intreaga

noapte intr-o meditatie profunda si, la revarsatul zorilor, a ajuns la con-luzia ca descoperise solutia si ca acum devenise un Buddha, un "ilumi-

at'.

La acea data avea treizeci si cinci de ani. Restul celor patruzeci si inci de ani ai vietii a calatorit prin tot nordul Indiei, predicindu-si noua ilozofie tuturor celor dispusi sa-1 asculte. Pina la moartea sa, in anul g3 I.Hr., facuse mii de prozeliti. Desi cuvintarile lui nu au fost asternute

hirtie, discipolii lui au memorat multe din invataturile sale, pe care e-au transmis generatiilor urmatoare pe cale orala.

Principalele invataturi ale lui Buddha pot fi sintetizate in ceea ce budistii urnesc "cele patru adevaruri sfinte': mai intii, viata oamenilor este intrin­sec nefericita; in al doilea rind, cauza acestei nefericiri o constituie ego­ismul si dorintele neimplinite; in al treilea, egoismul si dorintele pot sa inceteze si implicit, suferinta, iar starea care rezulta, dupa eliminarea tuturor dorintelor, este denumita nirvana (literal, extinctie); in al patrulea, pentru reprimarea dorintelor si a egoismului se recomanda cele opt "nobile cai': ideile drepte, intentiile drepte, cuvintul drept, actiunea dreapta, viata dreapta, efortul drept, atentia dreapta si meditatia dreapta. La toate acestea se adauga faptul ca budismul este deschis tuturor, indiferent de rasa, si ca, spre deo­sebire de hinduism, respinge ideea impartirii societatii in caste.

Un timp, dupa moartea lui Gautama, noua religie s-a raspindit lent. in secolul al III-lea i.Hr., marele imparat indian Asoka s-a convertit la bu­dism. Adeziunea lui a favorizat extinderea influentei si a invataturilor budiste in India si in tarile invecinate. Budismul s-a raspindit spre sud in Ceylon si spre est in Birmania. De acolo s-a extins in toata Asia de Sud-Est si spre sud, in Malaysia si in Indonezia. Budismul s-a raspindit si spre nord, direct in Tibet, si spre nord-vest, in Afghanistan si Asia Centrala. Apoi a patruns in China, unde si-a cistigat un mare numar de prozeliti, iar de acolo in Coreea si Japonia.

Pe teritoriul Indiei, noua credinta a cunoscut o perioada de declin dupa anul 500 si aproape ca a disparut dupa anul 1200. in China si Japonia, pe de alta parte, budismul a ramas una din religiile cu cei mai multi prozeliti. In Tibet si Asia de Sud-Est a reprezentat religia principala timp de mai multe secole.

invataturile lui Buddha nu au fost scrise decit la citeva secole dupa moartea sa, ceea ce ar putea explica divizarea miscarii budiste in diferite secte. Cele doua diviziuni principale ale budismului sint scoala Therava-da, dominanta in sudul Asiei si considerata de multi eruditi occidentali ca fiind cea mai apropiata de invataturile originale ale lui Buddha, si scoala Mahayana, preponderenta in Tibet, China si nordul Asiei in general.

Buddha, ca fondator al uneia din principalele religii ale lumii, merita cu prisosinta sa figureze in aceasta carte. Dat fiind ca sint doar circa doua sute de milioane de budisti in toata lumea, prin comparatie cu peste cinci

sute de milioane de musulmani si circa un miliard de crestini, s-ar pute. conchide ca Buddha a influentat mai putini oameni decit Mahomed s ai Tisus. insa diferenta cantitativa e uneori inselatoare. Una din cauzei disparitiei budismului in India a constituit-o faptul ca hinduismul a absor] bit multe din principiile si invataturile sale. De asemenea, in China, foarti multe persoane care nu se considera budisti au fost influentati in man masura de filozofia budista.

Budismul, intr-o masura mult mai mare decit crestinismul sau islamismul] contine un puternic element pacifist Orientarea spre nonviolenta a jucat un rol important in istoria politica a tariloi budiste.

S-a spus adeseori ca daca Hristos reveni pe Pamint, ar fi uluit de multe) dintre lucrurile infaptuite in numele lui si ingrozit de luptele singeroase dintra diferitele secte alcatuite din persoane care se considera adeptii lui. Si Buddha, faifj

indoiala, ar fi surprins de multitudinea doctrinelor prezentate drept budism. Dai)

unui templu budim japonez chiar daca si budismul are numeroase

secte, intre care exista mari diferente, nici

un moment din istoria budismului nu poate fi comparat cu singeroaselel
razboaie religioase care au avut loc in Europa crestina. Din aceasta
tiva, cel putin, invataturile lui Buddha par sa fi avut o mult
influenta asupra prozelitilor sai decit cele ale lui lisus.

Acum, facind o comparatie intre Buddha si Confucius, putem afirma] ca acestia au exercitat o inriurire aproximativ egala ~~ asupra lumii. Amindoi au trait cam in aceeasi pe­rioada si numarul adeptilor lor a fost apropiat. Dar aparitia comunismului in China pare sa fi diminuat foarte mult influenta confucianismului, pe cind invataturile budiste, care nu sint in nici un caz o reformulare a filozofiei indiene anterioare, s-au raspindit mult dincolo de granitele Indiei, datorita originalitatii conceptelor lui Gautama Buddha si caracterului atractiv al filozofiei sale.