HERMANN OBERTH (1894-1980)

HERMANN OBERTH

Fizician, matematician si inventator german originar din Romania, nascut in ziua de 25 iunie 1894 la Hermannstadt, judetul Sibiu, Hermann Oberth figureaza, alaturi de C.E. Tilokovski si R.H. Goddard, printre pio­nierii zborului cosmic.

Ca aproape toate geniile, el si-a demonstrat inclinatiile inca de pe vremea cind urma cursurile Scolii din Deal din Sighisoara, perioada in care, in loc sa se rezume la lectiile incluse in programa, a facut tot felul de inventii, care mai de care mai ingenioase. Jules Veni e 1-a fascinat. Romanul De la pamint la Luna 1-a ajutat sa inteleaga inca de pe atunci ca zborul spre astre este o problema dependenta de viteza, nu de dimensi­unile tunului!

Adolescenta si tineretea lui Hermann Oberth prezinta o importanta deosebita deoarece realizarile lui ulterioare au avut la baza micile experi­mente din acele vremuri. La virsta de paisprezece ani, el a elaborat schita unei rachete, preconizind folosirea combustibililor lichizi pentru acest tip de vehicul interplanetar. Un an mai tirziu, a conceput o centrifuga cu bratul mobil de 35 m lungime, care ar fi facut posibil studiul efectelor presiunilor de la lansare asupra viitorilor calatori spatiali - centrifuga similara cu cele folosite in ziua de astazi, la antrenametele cosmonautilor. La saptesprezece ani, a intuit formulele matematice corecte ale fortei de propulsie si ale vitezei optime, stabilind totodata ecuatiile miscarii in vid. La douazeci si trei de ani, a conceput primul motor-racheta, iar la doua­zeci si sase a avansat ideea rachetei cu mai multe trepte.

Si, culmea, toate acestea fara sa aiba o pregatire universitara cores­punzatoare! Abia dupa primul razboi mondial s-a inscris la Facultatea de Medicina, pe care a parasit-o curind, pentru a se consacra fizicii. Si-a luat licenta in fizica in anul 1923, la Universitatea din Cluj. Si tot atunci a publicat la editura miincheneza Oldenbourg o lucrare de referinta intitula­ta "Die Rakete zu den Planetenraumen' ("Racheta in spatiul interplane­tar'), pe care a prezentat-o sub forma de dizertatie pentru atestarea ca profesor la Universitatea din Cluj.

Aceasta lucrare, publicata in Romania abia in anul 1994 la initiativa astronautului Dumitru Dorin Prunariu, este deosebit de importanta deoarece cuprinde conceptele de baza ale astronauticii moderne, precum si funda­mentarea majoritatii aplicatiilor vehiculelor spatiale propulsate cu motoare-racheta. Pe parcursul ei sint descrise fazele zborului, efectele :xercitate asupra organismului si cele patru etape ale cuceririi spatiului, uimite de specialisti "cele patru teze ale lui Oberth'.

Concomitent, savantul a conceput o racheta balistica cu inaltimea de !5 m si diametrul de 5 m, cu combustibili lichizi, a carei realizare a levenit posibila datorita fondurilor obtinute in calitatea sa de consilier (tiintific al Casei de Filme UFA - Berlin. Aceasta a fost prima racheta .alistica din lume - o racheta care avea sa asigure succesul regizoral al ii Fritz Lang, realizatorul filmului "Femeia pe luna', ce a rulat pe marile crane europene incepind din anul 1928.

Ulterior, Hermann Oberth a avansat ideea ca acest tip de racheta va itea fi folosit si in zborurile interplanetare. Sistemul giroscopic de sta-(ilizare a zborului pe traiectorie si sistemul de racire regenerativa a mo-irului au fost concepute si perfectionate tot de Oberth. La testari, prima |i racheta a consumat, in 90 de secunde, l litru de benzina si 6,6 kg de ;igen lichid, dezvoltind stabil o forta de tractiune de 70 N, la o viteza evacuare a jetului de 756 m/s!

Apoi, in 1931, a urmat lansarea propriu-zisa, in urma careia, in ziua f 6 martie a aceluiasi an, a obtinut brevetul romanesc nr. 19.516 pentru' rocedeu si dispozitiv de combustie rapida', care presupunea injectarea ibustibilului in oxigenul lichid.

in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Oberth s-a implicat in iceperea si fabricarea rachetelor germane VI si V2. in 1947, a elaborat liectul unei rachete cu trei trepte, pentru explorarea cosmosului, in 1955, [ost chemat in Statele Unite ale Americii de un inginer american de ;ine germana, Weniher von Braun, care i-a propus sa lucreze in echipa lei la proiectarea proiectilelor balistice ale armatei americane. In 1962 s-a stabilit definitiv in Germania, la Feucht, unde, un an mai iu, a infiintat societatea care ii poarta numele - o societate al carei :ctiv principal il constituie folosirea zborului cosmic exclusiv in scopuri lice. Acolo a si murit, in ziua de 28 decembrie 1980, lasindu-ne itenire o serie intreaga de alte idei inovatoare, care asteapta sa fie puse iractica.

|Vom aminti doar una dintre ele, ce pare a avea mari sanse de dez-ire in viitor. Ea a fost formulata inca din anul 1923, in ultimul capitol icrarii lui de doctorat, supranumita "Biblia astronauticii', si se re-ba prin marea sa originalitate: Hermann Oberth se gindise sa instaleze orbita terestra o uriasa oglinda reflectorizanta, care sa devieze razele p spre Pamint, jucind rolul unui minisoare artificial.

Iata cum si-a justificat savantul propunerea: "Daca oglinda s-ar situa la o departare de 1000 de km si ar avea 100 km diametru, lumina sa difuza ar putea face locuibile zone intinse din Nordul extrem; la latitudinile noastre, lumina aceasta ar putea contracara aparitia, in timpul primaverii si toamnei, a zilelor friguroase, salvind astfel recoltele de legume si de fructe ale unor tari'

Hermann Oberth a fost membru de onoare al Ligii pentru Navigatia Spatiala din Breslau (Wroclaw), al Societatii Britanice Interplanetare, al Societatii Americane pentru Radiotehnica, al Academiei Germane de Stiinta si presedinte de onoare al Societatii pentru Explorarea Spatiului Cosmic din Stuttgart. Conducerea Universitatii Babes-Bolyai din Cluj i-a conferit titlul de Doctor honoris causa, iar in ziua de 31 ianuarie 1991, post-mortem, Academia Romana 1-a inclus printre membrii sai.