JOSEPH LISTER (1827-1912)

JOSEPH LISTER

Joseph Lister, chirurgul britanic care a initiat folosirea masurilor an-hseptice in chirurgie, s-a nascut in 1827, la Upton, in Anglia, in 1852, el l primit diploma de medic la University College din Londra, al carei Ixcelent student fusese, in 1861, a devenit chirurg la Glasgow Royal ifirmary, post in care s-a mentinut timp de opt ani. in principal in aceasta erioada si-a dezvoltat metoda de chirurgie antiseptica.

La Glasgow Royal Infirma/y, Lister avea in subordine noul bloc chirur-ical. A fost surprins sa constate rata de mortalitate postoperatorie foarte picata de acolo. Dupa operatii surveneau foarte frecvent infectii grave, Lm ar fi cangrena. Lister a incercat sa mentina curatenia in saloane, dar pci acest lucru nu a micsorat rata mortalitatii. Multi doctori sustineau ca miasmele' (vaporii otravitori) din spital sint cauza acestor infectii, kplicatia nu l-a satisfacut pe Lister.

Apoi, in 1865, a citit o lucrare a lui Louis Pasteur, care l-a introdus

teoria microbiana a bolilor, inspirindu-i ideea de baza. Daca infectiile pt provocate de microbi, atunci cea mai buna metoda de prevenire a fectiilor postoperatorii este aceea de a omori microbii inainte de a ajunge

rana deschisa. Folosind drept "ucigas' de microbi acidul fenic (carbo-h, Lister a instituit un nou set de masuri antiseptice. Nu numai ca se ala cu grija pe miini inainte de fiecare operatie, dar se si asigura ca ptrumentele si hainele folosite erau perfect curate. Mai mult, o vreme iar a pulverizat in aerul salii de operatii acid fenic. Rezultatul a fost o adere spectaculoasa a deceselor. In perioada 1861-1865, mortalitatea stoperatorie in salonul barbatilor accidentati fusese de 45 de procente; [1869, aceasta scazuse la 15 procente.

Prima mare lucrare a lui Lister despre chirurgia antiseptica a vazut ina tiparului in 1867. Ideile sale nu au fost imediat acceptate. Totusi, 869 i s-a oferit catedra de chirurgie clinica a Universitatii din Edin-?, iar in cei sapte ani petrecuti acolo faima lui s-a raspindit. in 1875, cut un tur al Germaniei, tinind seminarii pe tema metodei sale; in anul

urmator s-a deplasat in acelasi scop in Statele Unite. Dar majoritatea doctorilor inca nu erau convinsi.

in 1877, Lister a devenit seful catedrei de chirurgie clinica de la King's College din Londra, functie pe care a detinut-o timp de cincisprezece ani. Demonstratiile lui de chirurgie antiseptica au suscitat un viu interes in cercurile medicale, contribuind la o acceptare mai larga a ideilor sale. La sfirsitul vietii lui Lister, practic toti medicii isi insusisera principiile lui de chirurgie antiseptica.

Lister a primit multe onoruri pentru munca sa de pionierat. Timp de cinci ani a detinut functia de presedinte al Societatii Regale fiind totodata chirurgul personal al reginei Victoria. A fost casatorit, dar nu a avut copii. Lister a trait aproape optzeci si cinci de ani. A murit in 1912, in Walmer, Anglia.

Inovatiile lui Lister au revolutionat complet domeniul chirurgiei si au salvat vietile a milioane de oameni. Nu numai ca in zilele noastre mor mult mai putin oameni de infectii postoperatorii, dar astazi chirurgia salvea­za o sumedenie de persoane care nu ar fi fost de acord sa se supuna operatiei daca pericolul de infectie ar fi la fel de mare ca acela de acum un secol. Mai mult, chirurgii din zilele noastre pot sa execute operatii complicate pe care inainte nici nu le-ar fi incercat, in conditiile riscului de infectie. Desi tehnicile chirurgiei aseptice de astazi sint diferite de me­todele antiseptice ale lui Lister, ele folosesc aceleasi idei de baza si repre­zinta, de fapt, o extensie a principiilor lui Lister.

S-ar putea afirma ca ideile lui Lister sint niste corolare ale principiilor lui Pasteur si ca Lister nu are un merit prea mare. Totusi, era nevoie de cineva care sa dezvolte si sa popularizeze tehnicile chirurgiei antiseptice. Iar includerea in aceasta carte atit a lui Pasteur, cit si a lui Lister nu inseamna o dubla evidentiere pentru aceeasi descoperire. Aplicatiile teoriei germenilor sint astazi atit de importante, incit, chiar daca impartim meri­tele, Pasteur, Leeuwenhoek, Fleming si Lister sint pe deplin indreptatiti sa figureze printre cele mai influente personalitati din istoria omenirii.

Ar mai putea exista o obiectie posibila la adresa lui Lister. Cu aproape douazeci de ani inainte ca el sa-si inceapa munca, un doctor ungur, Ignaz Semmelweiss (1818-1865), care lucra la Spitalul General din Viena, demon­strase clar avantajele procedurilor antiseptice, atit in obstetrica, cit si in chirurgie. Dar cu toate ca Semmelweiss a devenit profesor si a scris o carte excelenta pentru promovarea ideilor sale, el a fost ignorat. In schimb, Joseph Lister a fost acela care, prin scrieri, discutii si demonstratii, a reusit sa convinga lumea medicala de necesitatea procedurilor antiseptice in practica medicala.