Peppino De Filippo: 1903 - biografie

Peppino De Filippo: 1903

S-a nascut la Napoli in 1903. Fratele mai mic al Titinei si Eduardo, fiul natural al lui Eduardo Scarpetta si al Luisei De Filippo, a debutat de tanar in compania lui Vincenzo Scarpetta, dar foarte curand, neastamparul sau, l-a impins spre formatii dialectale secundare, unde se putea realiza si material.

Dupa ce a ajuns la o anumita faima, la inceputul anilor '30, se decide sa formeze -impreuna cu Eduardo si Titina- compania de Teatru Umoristic De Filippo, destinata sa obtina mari succese gratie comediilor scrise de ei insisi (dintre care cea mai celebra a ramas: "Natale in casa Cupiello". Asociera lor a  durat pana in 1944, fiind mereu sustinuta de un enorm consens al publicului.

Pepino si-a facut debutul in cinema, impreuna cu Eduardo, cu "Tre uomini in frack" realizat in 1932 de Mario Bonnard, in care l-au avut ca protagonist, printre altii, pe Tito Schipa, film care dupa cum vom constata in biografia acestuia, s-a pierdut.

Dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial, destinele acestei familii fiind despartite, el va alege un drum propriu, fie in teatru fie in cinema. Fac exceptie "Luminile varieteului" (1950) de Fellini-Lattuanda, unde el este un extraordinar director de trupa; "Policarp functionar la registratura", (1959) de Mario Soldati, in care imbraca hainele unui pedant sef de oficiu; "Tentatiile doctorului Antonio", episodul "Boccccio '70" (1961) semnat tot de Fellini, care-l vede contabil moralist si bigot.

Dar rezultatele cele mai spectaculoase le obtine, fara indoiala, in asocierea care a durat aproape un deceniu, cu Toto, cel care a produs intre '55 si '63, mai bine de 14 pelicule. Unicul premiu cu "Nastro d'argento" (pelicula de argint) din cariera sa, i-a fost atribuit ca actor, nu ca protagonist pentru "Toto, Peppino si banditii" (1956)

In paralel, s-a dedicat scenei si reductiilor textelor sale teatrale pentru televiziune,indeletnicindu-se si cu poezia, in compunerea unor canzone care desi nu faceau parte din preocuparea sa primordiala au fost alese de unii compozitori pentru a fi puse pe muzica, daca nu chiar de el, cum sunt prezente in album titlurile: "Bongiorno amore" si "Zingara mia".