Regret al neimplinirii - poezii

Regret al neimplinirii - poezii

Naluca nenorocita!

As da orice sa pot intoarce

Al vietii sens ,al sortie roata .

Scapandu-mi sufletul de tine ; nalucire!

Dar tu, a mea iubire din trecut,

Vi, spre mine surazand,

Ma lasi, sa fug cu tine-n gand .

Apoi, revii lovind necugetat.

Ce vrei ? Ce pot eu acum sa fac?

Tu , naluca , a mea dragoste, ma-nfiori,

Cu ai tai ochi, mandrii ,sfidatori.

Si daca tu ai pleca, a mea iubita,

Tu speranta neimplinita .

Sub o stea nefericita,

Sufletul meu te-ar uita . ..

Naluca nenorocita . .!

15 septembrie 2007

Toamna iar.

Din stresini, aluneca incet, rubine,

Din cer, cad margaritare,

Luna strabate dealuri,

Si tremura prin rauri;

Stejari fosnesc . ii bate vantul tare.

Pe strada pustiu . sulfa vantul ziare . .

Miroase a toamna grea:

Ramuri bat in geam .

Si se cutremura stejarii.

Cad frunze ruginii . .

Pe strada nu mai sunt copii .

Te chem, pe tine Vara,

S-aduci iarasi viata pe campii,

Dar stiu ca nu mai vi!

17 septembrie 2007

Suflet insangerat.

Eu am suflet bantuit.

Eu iubire am gasit .

Ea m-a bantuit .

De iubit, nu m-a iubit.

Ea, suflet mi-a taiat.

Ea, fericire mi-a inecat.

Eu am icercat,

Rana sa mi-o vindec,

Sufletul sa mi-l refac .

Dar cum iubirea nu se uita,

Rana s-a deschis cu durere multa .

24 septembrie 2007

Destin nefast.

Destin nefast . si o soarta pocita,

Mie mi-a fost daruita.

O naluca m-a blestemat,

Cu o soarta iesita din neant.

Cu o soarta neagra . . rece,

Fara sa stiu daca trece.

Zile . m-am rugat, nopti am reflectat,

Ani am cautat .

Raspuns si vindecare

Pentru blestemul ce mi-a fost aruncat .

Iar eu eram far' de aparare.

Dumnezeule, daca tu m-auzi,

Indreaptami al vietii strambe corzii.

Nu ma lasa sa pier in chin,

Ajuta-ma , te rog . doar putin . !

2 octombrie 2007

Ale tale .

Ale tale lucruri marunte,

M-ajuta, sa misc un munte.

Un zambet ,o miscare, privire care are .

Nebune sclipiri de margaritare,

Ma arunca-n larg . in mare.

Un sarut, ma face sa uit .

De ganduri grele,

Ce vin in tumult.

Care ele, ma fac sa curm .

Orice sentiment sa uit.

Dar,sunt acolo cand tu vrei.

Sunt aici cand si tu esti.

Sunt oriunde-mi poruncesti,

Caci poate, ma iubesti.

Oricum, plec . spre o alta lume,

Fiindca cred cu desavarsire,

Cred in ce conteaza . pentru mine.

Inima las sa conduca,

Las destinul sa ghideze,

El sa-mi lumineze ,

Cale,

Catre un paradis,

Nevazut de omenire,

Intr-o lume construita, din iubire.

Acolo unde viata-i simpla.

Unde sa traiesc in pace nesfrsita.

Pe carari din nisip fin,

Lumea de-acolo am s-o colind.

Unde, acolo poate,

A ta iubire sa reintalnesc.

8 noiembrie 2007

De maine .

Am sa pot sa fac de toate,

Daca tu ai sa-mi fi aproape.

Am sa pot sa fac orice,

Daca tu n-ai sa fi rece.

De maine o sa umblam,

Fericiti,cu capul sus,

Caci in seara asta la apus,

Printr-un sarut, noi am rapus

Ura dintre noi,

Ce inainte ne-a distrus.

De maine o sa fie bine,

Pentru mine, pentru tine.

De maine vom uita .

Toata ura vom curma.

De maine eu voi trai,

Doar pentru tine .

Atat ! vreau ca tu sa sti.

12 octombrie 2007

Eu nu va iert

Traim intr-o lume . ,partial ireala .

Cu iluzii, cu speranta-n noi,

Dupa acele minciuni .

Spuse de voi.

De voi, cei ce ,,conduceti'',

De voi, cei care vor,

Intre ghilimele pus,

O lume asemanatoare . cu cea de sus.

O lume, precum voi ati spus,

O lume, buna .

Fara crima ,fara minciuna .

Spre cei care ne conduc,

Am sa trimit un mesaj crunt :

-Voi tot ce ati facut .

Nu ati facut pentru mine,

Nu ati facut nimic . .pentru cei care cersesc..

Pentru cei care . . din greu muncesc.

Nu ati facut nimic !

Si nu veti face

Pentru toate .

Minciunile voastre,

Eu nu va iert ,

Sa va ierte altii!

Si va spun acum .

Sa ne lasati in pace .

Daca pentru noi ,

Voi, nimic nu veti face .

Nu mai vrem minciuni,

Nu mai vrem promisiuni,

Vrem pur si simplu fapte .

Cer fapte . din partea voastra . .

A sutelor de zevzeci .

De acum sa ne iubiti .

Si sa ne zimbiti .

Si de acum sa stiti .

Ca si noi suntem oameni.

Si noi vrem avuti.

Si noi vrem vacante la munte.

Si noi vrem sa mancam caviar.

Si noi vrem lucruri scumpe!!

1 ianuarie 2008

Cine poate intelege ?

Cine poate intelege,

Suferinta, care-n viata ne insoteste ?

Intrebarile ce gasite

In adincurile sufletului,

In colturile nestiutului,

Sunt intrebari scurte care,

Ne fac sa suferim,

Sa suferim, si sa iubim .

Sa nu stim de ce iubim ;

Sa iubim pana la moarte,

O femeie ,un prieten care .

Luna viitoare . .poate moare !

Cine poate sa inteleaga,

Viata incrucisata

Ce pe toti ne leaga ?

Viata fara de sfarsit,

Sau poate finita . ..

De cineva, poate, zamislita,

Sau poate luand . forma,

Dintr-un nimic,fara forma.

Nu avem cum sa stim .

De unde-avem ,

Forma plina de chin !

Plina de valuri,

Umpluta de incercari,

Ingropata-n intrebari.

Cum am putea,ca noi sa aflam .

Cum am putea, secretele sa le elucidam?

Cum am putea noi sa sfidam,

Timpul ,Universul?

Cum am putea .

Adevarul sa-l aflam??

4 ianuarie 2008

Regretul

Imi pare rau

Ca ti-am facut atatea rele.

Imi pare rau, ca n-am stiut,

Sa te apreciez ceva mai mult.

Imi cer scuze,

Pentru cuvintele spuse.

Imi cer iertare

Pentru acele gesturi care

Te-au facut sa iti intorci spatele,

Fara a mai vrea, sa fi iertatoare.

Imi cer iertare,

Pentru acele lucruri care .

Ti-au facut ochi ,

Sa iti ude buzele,

Sa iti stearga zambetul .

Imi pare rau, ca m-am speriat de iubire,

Imi pare rau,ca am fugit de sentimente,

Imi pare rau, ca te-am dezamagit .

Nu sunt o persoana perfecta,

Dar sunt atatea lucruri ,

Pe care, nu as fi vrut sa le fac.

Eu doar vreau ca tu sa sti,

Ca am aflat motivul .

Care ma face sa o iau de la inceput .

5 inuarie 2008

Sa treaca . anii

Pot sa treaca mi de ani .

Poti sa sa saruti alte buze,

Pot sa mor maine,

Dar n-am sa uit al tau zambet.

Cum sa uit zambetul tau ?

Cum pot sa uit cat il ador,

Pe acest zambet, cutremurator ?

Cum pot sa uit ca mi-erai aici ?

Cum pot sa uit ? 

Sa treaca mi de ani, sa treaca .

Stiu ca n-or venii-napoi.

Dar sa treaca !

Caci eu n-am sa uit, sclipirea ochilor tai.

7 ianuarie 2008

Ramai tu

Dimineata, cu picioarele goale in roua,

Astept, ca soarele sa rasara,

Dintre pinii inalti, sa apara.

O zi de vara, preafrumoasa !

Ai rasarit din nou, din munti de ceata.

Printre pinii inalti si desi,

Cu razele tale, Soare . tu-mi zambesti.

Firele de iarba umede ,

Imi gadila incetisor talpile.

Respir aerul curat al padurii,

Si-o racaoare ma cuprinde-n cerul gurii.

Otu vant, al diminetii,

Simt ca nu mai esti la fel,

Toamna parc-ar castiga teren. 

Ote duci, ca raul vietii .

Vara, te rog tu nu pleca !

Ramai tu , cu briza ta .

Te rog, incalzeste-mi inima.

Doar sti ca toti s-au dus .

Ca prieteni buni m-au rapus,

Dar tu . tu nu, briza calda !

Stai cu mine, nu te pierde in toamna !

10 august 2008

Doica mea

Parintii ma lasau in grija ta,

Caci tu, erai doica mea.

In dimineti, tu ma trezeai,

Cu apa pe fata ma spalai.

Si acum .

Se scutura ciresul deasupra mea,

Si-mi amintesc privirea ta.

Pasind, in cercuri printre frunze,

Gandesc la ale tale cuvinte spuse.

Danseaza frunze ruginite,

Vindecandu-mi zile chinuite.

Cu al lor dans, se fac iubite.

Sunt asa cum le tin minte :

Sunt acele frunze ruginite,

Ce dansau deasupra mea,

Cazand, in amintirea ta.

Daca ai cobori din Rai .

Sa-mi stergi lacrima,

Sa-ti pierzi timp cu viata mea,

Sa te uiti in ochii mei,

Si sa gasesti reflectia ta,

Doamne .  ! ce n-as da ?

23 septembrie 2008

Cantec de amor

M-am saturat de cantecele de amor,

Si am obosit, de-a atatea lacrimi ;

Nu mai pot, si simt ca mor,

Si ma intreb in fiecare zi : oare cand revi ?

Ar trebui sa schimb data din calendar,

Care ramasa-n doi febroarie,

Imi aminteste ziua in care .

Ai plecat, si am ramas cu un gust amar.

Nu ar mai trebuii, sa-mi doresc sa fi aici.

Dar peste tot e un catec de amor,

Ce imi aminteste cat te ador.

Oricum stiu ca va trebuii sa fiu puternic,

Caci veni-vei tu intr-un moment prielnic.

Trebuie sa mai fi ramas ceva din noi .

Nu s-a pierdut totul in reci ninsori.

30 septembrie 2008

Povestea lor .

Trecut-ai zile pe langa ;

Fara a ma privii.

Nu stiu ! poate nu ma vedeai.

Dar nici nu ma cunosteai .

Apoi, dupa ce trecura cativa ani,

Ma salutai, cand ma-ntalneai.

Poate era doar obijnuinta de a ma vedea,

In fiecare dimineata pe strada ta.

Intr-o dimineata prind curaj,

Si atunci cand te intalnesc,

Incep cu frica sa-ti vorbesc.

Iar tu imi raspunzi incet, timid,

Si mi-ai spus si al tau nume .

Dar trecut-au zile,

Si trecut-au nopti,

Si apoi . in dimineata,

M-am trezit cu barba alba,

M-am trezit amintindu-ami de tine,

De tine, rece acum, sotie !

Rece acum in mormant esti ;

Reci . dar stiu ca ma iubesti.

Timpul a trecut prea repede ,

Cat am fost alaturi de tine.

Poate prea frumos,

In tinerete mi-a fost.

Imi amintesc de momente in care,

Ma strangeai in brate,

Si privindu-ma . ma adorai.

Da . stiu ca ma iubeai .

Dar, ai plecat brusc.

Nici n-ai spus adio.

19 noiembrie 2008

Orasul de la capatul lumii

O toamna calda a trecut ;

Si iarna e acum .

Poate ca frunzele au cazut,

Poate crengile s-au uscat ;

Poate ca iarba a inghetat ;

Dar sufletul mi-a crescut.

E frig afara, frig,

Dar cald mi-e in suflet.

Cald mi-e pieptul, cald

Atunci cand te chem atat de calm.

Iar tu, tu vi ca intodeauna, frumoasa .

Si umbli razleata, cu zambetul pe fata,

Umbli prin zapada,

Cu inima bucuroasa,

La lumina slaba a Lunii,

Prin orasul de la capatul lumii.

1 decembrie 2008

Eram singur

Am iubit pe ascuns,

Dar prea tarziu,

Mi se pare acum, sa i-o spun.

Stelele nu ar fi ranit-o,

N-ar fi parasit-o, n-ar fi mintit-o.

Dar eu . eu am facut-o !

Si acum imi lipseste,

Corpul ei pictat cu stele,

Ochii ei mari de ciocolata,

Ce-mi citeau gandurile, odata !

Se ruga lui Dumnezeu .

Vroia sa o iubesc, doar eu.

Dar, n-a fost ea, de felul meu .

Era rebel, nelinistit . sufletul meu,

Caci eram prea mandru !

Mult prea inganfat,

Prea tantos ,

Prea neastamparat !

Eram cu ea, dar eram singur.

12 decembrie 2008

Atunci cand erai.

Iti sacultam duioasele cuvite,

Priveam fiecare gest,

Ascultam, raspundeam la fiecare intrebare,

Adoram, incetele gesturi, ale maini tale.

Gariam in gand cand te pieptanai,

Rodeam unghiile cand te enervai,

Tremuram cand cu pasiune ma priveai,

Te sarutam cand imi zambeai .

Dar acum te vad in ceata,

Din cauza lacrimilor subtiri ca o ata.

Fiindca simt ca vrei sa pleci,

Fiindca aud, spargandu-se de pres,

Ale noastre, fiecare poze.

21 decembrie 2008

Ce am sa las in urma ?

Melancolic si pasiv,

Domol, cu un semn distinctiv,

Ma despart de lumea cotidiana,

Caci mi se pare mincinoasa si amara .

Plec, dispar in ceata,

Caci mi-e frica de asta viata.

Plec,fug pe gheata,

Incerc sa ating o alta viata.

Incerc cu disperare si indarjire,

Sa gasesc o lume, potrivita mie.

Dar ar trebui, sa lupt,

Sa fac lumea cum as vrea,

Sa fac totul luminat,

Sa fac o lume sclipitoare,

Oarecum, staruitoare.

Dar e greu .

Asa ca las in urma .

Randuri, ce-s nimicuri,

Doar versuri, din ganduri.

7 inuarie 2009

Atatea lacrimi

Zbucimul din suflet,

Imi infige treptat sulita-n inima.

Doare, sangerez, dar sulita persista.

Atata munca si sudoare,

Atatea lacrimi, lungi, sarate,

Ce se preling, pe fete rozaline,

Din ochi, ce privesc la mine.

Ma doare sufletul, inghit in gol .

Trec mai departe . simt ca mor.

Nu privesc inapoi, mi-e frica ! sunt doar un om.

Ma cuprinde un sentiment sumbru ;

Si se lipesc de mine, corpuri reci,

Ce imi cersesc compasine .

Dar nu pot a face o minune !

Suferinta si viata amara .

Copii zambind cu durere,

Mame zgribulind, in zdrente .

Capul nu-l intorc, nu privesc, dar fug,

Mi-e frica ! nu pot acum,

Adevarul e prea crud .

27 februarie 2009

Gand in primavara

Daca vantul mi-ar fi alaturi,

Daca primavara mi-ar fi prietena de liceu,

As ruga-o sa ma ajute,

Sa incerc, cu un ecou .

Sa ma joc iar in parul tau.

Dar primavara, e doar aici.

A sosit calda . dulcea zi primavara !

Si totul e nemaipomenit !

Totul e atat de incredibil,

Totul e atat de tangibil .

Tangibil cu privirea.

Incredibila ii este vinirea.

Iarba-i groasa, moale,

Iar florile, rasar in zare.

Pe campii albinele revin .

Iar printre frunze , pasarile cata divin.

E primavara,

Si Soarele se joaca-n mana mea,

Soarele se joaca-n parul meu.

Iar euastept, sarutul tau .

2 martie 2009

Voi fi ori ce .

Ca si Soarele, viata mea va apune,

Si va rasarii dinou. Nu stiu unde.

Ca si Luna eu ma voi stinge in zi,

Si voi colinda noptile,sa vad . maine, ce va fi.

Ca si stelele, te voi veghea in noapte,

Si ziua iti voi zambi indeaproape.

Ca si Marea, tie-ti voi canta,

Iar, Stelele se vor stinge la comanda ta.

Ca si apele involvurate, voi nimicii rautaciosi,

Si ca Volga voi ineca nerespectuosi.

Ca briza de vara, te voi mangaia,

Si ca tornada, voi distruge supararea ta.

Ca si ingerii, te voi veghea,

Stand tacut, in umbra ta.

Asta voi face, de ma vei lasa .

Sa fiu, Romeo, in viata ta !

4 martie 2009

Doar un vis

Imbracata-n alb, zambind ;

Ea tine Soarele in mana,

Ea tine Soarele clipind,

Clipind, din ochii cu duiosie,

Zambindu-mi numai mie.

Asa arata ea in vis .

Arata frumoasa, de nedescris,

Asa arata ea in gandul meu,

Asa arata ea: cum vreau eu.

In ochi detine dulcea ciocolata,

In par domneste abanosul,

Din zambet, rasare o fecioara,

Din buze, apare rozul .

Asa arata ea, frumoasa .

In gandul meu de nedescris.

Asa arata ea in vis:

Frumoasa, de nedescris.

7 martie 2009

Primavara.

Lumina si verdeata ;

Copaci revenind la viata ;

Rauri fara de gheata ;

Luminisuri inverzind .

Se vede soarele zambind ;

Se aud randunele cantand,

Pe cer ele zboara,

Libere, marete,iara.

Domol, rapid, paote .

Prin vantul care bate,

Pasari zboara,

Libere, marete,iara .

31 martie 2009

Moare spre a se naste .

Seara, un nor ratacitor ;

Acunde rosiaticul , dulce Soare,

Lasand o raza ape ogor,

Apoi, dupa Dumbrava, Soarele moare.

Un violet sumbru,

Lasa in urma lui .

Caldul Soare.

Noaptea sa lasa,

Si stelele apar .

Si luna colinda,

Sufletu-mi amar .

Ca apoi in dimineata,

Soarele sa ia, din nou viata.

31 martie 2009

Nu conteza

Nu conteaza, ca vremuri grele pandesc !

Ce daca oameni, ma barfesc ?

Sau poate cad frumoase stele,

Ducandu-mi-se visele, cu ele !

Nu coteaza c-am sa-mbatranesc,

Dar cum ar fi, sa-ntineresc ??

Sau sa fiu mereu prezent,

Mereu acolo, mereu atent.

Nu conteaza c-ai sa pleci ;

Ca-mi arunci vorbe reci ;

Dar cum ar fi sa stai aici,

Sa-ti mangai obrajii mici ?

Nu conteaza c-am sa mor .

Dar voi plange de-al tau dor.

Si ce daca pasari vor canta in cor,

Cand eu voi plange de-al tau dor ?

29 aprilie 2009

Dar n-ai sa pleci .

Desigur ! te-ai gandit,

Sa pleci din tara .

Te-ai gandit la maine,

Te-ai gandit la noi.

Nu crezi, ca ai muncit destul, 

Sau poate chiar prea mult ?

Dar in final nu va mai conta,

Caci intr-o zi soarele nu va mai lumina !

Te-ai gandit la noi .

Te-ai gandit la bine .

Dar cand Cerul, n-o sa iti mai zambeasca,

Si pamantul o sa te acopereasca,

Eu am sa te jelesc, zile si nopti ;

Iar tu .

Si atunci ma vei veghea,

Dar, din a Cerulilor bolti !

Dar n-ai sa pleci . asai ?

Ai sa ma iubesti . ai sa stai !

Vei ramane aici, cu mine !

Totul va fi bine.

Trebuie sa imi dai sfat,

Caci eu stiu, doar sa tac.

Pentru al meu tata.

6 mai 2009

Zile de Mai

Si nori vin, apoi se duc ;

Vin iarasi . si de duc.

Zile de Mai, mai frumoase.

Frunze de ceai, uscate, stoarse.

Un cub de gheata, intr-un pahar,

Topindu-se calm, intr-un wiski Regal.

Mirosul gratarelor,prin paduri ;

Euforia berilor langa lacuri .

Toate te imbata,toate-ti arata,

O vara frumoasa,cu o doamna la masa.

19 mai 2009

In urma ta

Inca o noapte . nu adorm ;

Nu am somn !

Privesc copaci, ce matura stele,

Fara rost !

Nu le culege .

Privesc Luna . si luceste.

Dar nu-mi zambeste.

E trist, e amarnic .

Fiindca e greu, sa stiu .

Ca azi lipsit-am, iara .

Din gandul tau.

Ma uit la stele,

Ma joc cu ele,

Le tin in palma,

Le invart intre degete .

Capul mi-e lipit de geam.

Privesc in jos, in sus, si nu te am .

Te-ai dus !

Si ai lasat in urma ta, stele care cad,

O Luna ce se stinge,

O lume ce ma-nvinge.

11 mai 2009

Aevea

Si totul s-a dus ! Totul s-a naruit.

Si Soarele a apus, in loc nedefinit.

S-au dus noptile albe, cand,

Mi-erai in brate tremurand .

O, si cat regret apusul lor !

O, si cat astept ,

Aevea .

Revenirea lor !

Imi amintesc .

Licurici ce ne priveau,

Stele ce ne zambeau,

Ape ce ne cantau .  

Melancolic,

Plictisit .

Incerc, acum, . aevea ,

Sa te ating .

3 iunie 2009

Ce suntem noi ?

Ce suntem noi ?

Suntem ,oare, calatori ?

Suntem oare oameni .

Ce colinda nestiuturi ?

Suntem doar trupuri !

,,Viata'' ?ce e viata ?

E a noastra oare ?

Chiar o traim ?

Stim oare ce iubim ?

E doar gol, efemer !

O , vaga gandire,

Cat de imbarligata-mi-esti !

15 iunie 2009

In lipsa ta !

Ma simt atat de simplu .

Ma simt atat de neajutorat,

Atat de infim,

Tarandu-ma .

Prin viata ce-o traim.

Si Cerul cu ai sai nori,

Si Marea cu ale sale spume .

Toate nu mai au nume. 

Ma simt atat de inchis in sine,

Ma simt atat de ingreunat .

Atat de mic,

Tarndu-ma, peste nimic.

Caci ziua cu Soarele . si noaptea cu Luna,

Toate-ti duc lipsa.

29 iulie 2009

N-ai sa pleci !

In noapte, sufletul mi-amar.

Si vad marea sarata .

Cu valurile ei,

Ce ling tarmul,

Acoperind pasii mei.

E in spate !priveste .

Simt cum ma iubeste.

Tacuta, cu mainile reci,

Ma cuprinde :,,n-ai sa pleci !''

Pielea ei, alba,

Rece; de marmura,

Atinsa de briza marii,

Ma lasa-n mana uitarii.

Trecutu-l uit .

Cad in acel moment,

Apoi tremurul, m-acopera,

Catecul Marii, cantec de opera .

Imi mangaie urechile,

Si Luna ne sta de veghe.

(in amintirea noptii 6-7 septembrie)

15 septembrie 2009.

Si a plecat

Camasa-mi alba,

Fluturata de briza Marii,

Ea, cu pielea-i alba .

O .

Iubirea ei .

Nopti albe, pe malul marii,

Astepatand rasaritul .

Si parca, statea timpul,

Ca s-o tin in brate .

Sa-mi fac zeci de sperante.

O .

Si credeam ca totdeauna,

Imi va tine dulceag mana .

O .

Si a plecat ; s-a dus,

Cu ochii-i albastrii,

Cu buzele-i moi,

Cu piele-i alba,

Cu mirosul de flori,

Cu chipu-i angelic .

. m-a lasat cu capu-n nori !

16-19 septembrie 2009

De voi murii .

O !si cand am sa mor,

(de voi murii) .

N-as vrea sa mor de dor,

Dar voi murii de vreun regret sau dor .

Caci poate regreta-voi ,

Cand voi murii,

Ca n-am vazut destule-n viata mea,

Dar voi murii !

. si duce-voi dorul unor buze roz.

S-au muri-voi

Fericit ! voi fi mort, zambind.

Caci muri-voi,

Privind roze buze ,infocate,

Venind spre mine rusinate.

Si de voi murii .

Toti vor plange regretand ;

De voi murii,

Regi duce-mi-vor sicriul.

Si n-o sa mor !

Dar de va fi sa fie,

Sa ma duc .

Nu ma plangeti !

Nu necesit eu famfara ;

Nu imi trebuie sicriu din aur .

Ci doar un simplu nuc batran,

Sub care sa m-asezati,

Si frunzele ruginii sa le lasati .

Sa se aseze pe mormant.

Dar n-am sa mor,

Caci de muri-voi,

Am sa mor, ducand in spate,

Vreun regret sau dor.

29 septembrie 2009

Frumosul ,, Eu''

Parul meu de castane,

Batut de vant prin oras,

Zambetu-mi alb,

Ce lumineaza strazi,

Mainile ascunse-n buzunare .

Si cu pieptul inainte,

Vin si plec tantos.

Privesc femeiile zambindu-mi mie,

Caci in mine traieste ,,frumosul EU''.

Nu am grijisi nici regrete,

Caci viata-mi nu se pierde printre pietre.

Viata imi e dulce ca si mierea,

Caci ochii mei negrii,

Privesc frumoasele femei,

Ce umbla prin ,,orasul acesta'',

Uitandu-se la frumosii pasi ai mei .

,, Sunt cel mai frumos din orasul acesta !''

29 septembrie 2009

Noapte

Sarutul vantului uscat . pe plaja ;

Fluturul parului meu de vraja ;

Nisipul ce ma roade la picioare ;

O chitara acompaniata de Mare .

Vaporul intra in port fluierand ;

Si apusul ma surprinde stand .

Culorile-s de neuitat .

Pe cerul in mare inecat,

Apoi, pe cer rasar,

Doua frumoase care.

Si tot cerul instelat se cufunda in Mare,

Si luna in miezul noptii,

Se reflecta tremurand,

Pe valurile Marii .

Cat de singur ma simt acum .

Cand tremurul chitarii,

A ramas in suflet tatuat,

Ca un sunet melancolic.

30 septembrie 2009

Reflectat.

Si dintr-o data, gol !

Plangand, un fiu risipitor,

Ce oglinda mi-l reflecta.

Si strang din pumni,

Privesc copilul gol .

Un fiu nebun, risipitor,

Ce oglinda mi-l arata .

Cata furie are-n el !

Cat dispret !cata frustrare,

Si zbeara si suspina,

Se zbate si fuge ;

Lupta si ucide,

Apoi, priveste melancolic,

Un rasarit, melodic,

Priveste un Soare, ce se naste din Mare .

Si iubeste si suspina .

Si-o lacrima cristalina,

I se prelinge pe obraz.

Apoi vine aproape,

Ma priveste , si dispare.

Acum . oglinda imi reflecata,

Un chip speriat :

Sunt eu ! privindu-ma .

Iar , oglinda suspina !

8 octombrie 2009

De ce ?

Care naiba mi-e sensul vietii ?

Nu pot nimic a intelege !

Doamne, ajuta-ma sa pot pricepe .

La dracu !

Sa vad mincinosi arzand de vii .

As rade nebunesc si sadic pe campii !

Doamne,nu pot pricepe !

Fa-ma sa pricep !

De unde atata viata ?

Si de ce,

. totul e cu inima de gheata ?

Oameni si animale,

Gaze cu aripioare .

De ce Galaxii intregi ?

De ce mai multe Universuri ?

De ce iarba-i verde ?

De ce scortisoara in parajitura de Craciun ?

De ce porcii nu zboara ??

Doamne, nu pot a intelege !

La naiba ! care mi-e rostul ?

Nu pot pricepe !!

19 octombrie 2009

Oare cum ?

Nil . frumosul Nil .  !

Astamparul setei egiptene ;

Viata lor de secole.

Nil, . frumosul Nil .  !

Si te intrebi :

Oare cum ?oare de ce .

Le cursera de secole,

Nilul, domol si linistit ?

Oare de ce ? Cum,

De n-a secat ?

Udand atatea guri,

Spaland zeci de culturi .

Oare nu s-a saturat ?

Soarele intr-un apus, in iunie,

Rasare-n alta parte-n iulie !

Si te intrebi :

De ce ? Si oare cum ?

Soarele n-a obosit inca ?

Inca se naste repetat,

Privind tineri impreuna,

Luminand spatiul in lung si-n lat.

Oare cum ? Si petru ce ? (mi-am repetat.)

19 octombrie 2009

Rasaritul

Tropotul lui .

S-aude ca si un tunet.

Coborand, gonind nebun,

Aduce cu el rasaritul.

Parca-l trage-n hamuri .

De dupa deal,

El negru, Soarele alb .

Si amandoi alunga nori,

Din care cursera aseara ploi.

Calul se opreste ;

Si culoarea-i neagra,

Ii sclipeste.

Si Soarele-n coama

I se scalda.

Peptu-i puternic,

Spatele lat

Ochii lui negri .

Si-n frunte instelat.

Necheaza, si se ridica-n doaua picioare,

Copitele-i grele se afunda-n pamant ;

Iar picioarele-i osoase, lovesc in vant.

Apoi, printre pini, dispare.

Si asa, zile intregi,

Tropotul lui s-aude.

Iar apoi printre pini se ascunde.

Lasand soarele sa culeaca,

Roua, si ploile din zilele trecute.

Dar acum aud in gand,

Tropotul lui .

Gonind nebun .

Inca aud, in gand, pietre zdrobite,

Sub ale sale copite.

Ma gandesc mereu la stralucirea lui,

Sub Soarele dulce al diminetii.

Astept acum melancolic intoarcerea lui,

Dar poate ca acum, e in zadar,

Lumea poate s-a schimbat .

Si in urma a lasat

Frunze de stejar ce cad,

Ape de cristal ce nu mai curg,

Amoruri ce zambesc in amurg .

18 0ctombrie 2009

Gospodarul pamantean

Stropi de ploaie izbesc asfaltul,

Iar langa borduri siroaie curg ;

Cenusiu : plange suferind, cerul.

Si iar violet, trist amurg.

Fasii de lumina despart nori,

Jucandu-se printre frunze.Apoi,

Lumina dispare incet. Si vag

Pe cerul infinit . stele apar.

Norii alungati de amurg,

Trasera cortina parca ;

Lasand sa iasa la iveala,

Stele mici care pe cer sunt.

Dar gospodarul pamantean,

Atat de bine se pricepe,

In a fi nepriceput,

Distrugand incet gradini .

Iar toti impreuna

Distrug cea mai frumoasa gradina.

Toti ! mana de la mana-si pun.

(Inconstient poate, dar) ei distrug,

Pamantul,

Uitand de acel frumos amurg,

Nereflectand ceea ce spun.

22 octombrie 2009

Care ne este motivul ?

N-am sa devin acea persoana,

Care-ar vrea sa imbratiseze,

Lumeace doliu, de mult poarta.

N-as vre sa vad asa o lume.

Degeaba vrem noi sa traim,

Fara obligatii, detasati ;

Sa umblam neintrebati.

Dar care ne e motivul sa traim ?

Daca acel motiv nu e iubirea,

Daca acel motiv mu e frumosul,

Daca acel motiv nu e natura .

Atunci ce asteptam ? Abisul ?

Daca fiecare am avea,

Vreun motiv de a ne schimba,

Am biruii in asta viata,

Dand naturii, vreo speranta.

Rugand-o sa fie pretutindeni,

Sa ne imbratiseze,

Caci ii suntem cu adevarat prieteni ;

Caci ii suntem o familie.

Putem a vindeca lumea ;

Putem a o face un loc mai bun.

Putem a vindeca lumea,

Dar ne impiedicam pe drum.

27 octombrie 2009

Nimic nu ajunge, nimic !

Si de ce, ma rog,

Crezi tu ca-i prea tarziu ?

E tarziu oare ? Chiar zadarnic ?

Nu putem striga nici ajutor ?

Da ! Stiu ca vremuri grele ne pandesc,

Dar reflectati cand va vorbesc.

Oameni, treziti-va ! Ce daca-i tarziu ?

Putem salva pamantul de pustiu !

S-a umpult Pamantul de scarba si greata,

Caci noi, oameni, suntem fara de viata.

Atatea lupte, batalii si legende biruitoare,

Dar noi uitat-am de ele, si totul dispare .

Totul e constant, monoton si plictisit.

Nimic nu se schimba si nimic nu-i destul,

Si toti vreau putina nemurire, putin mai mult.

Totul e constant monoton si plictisit.

E trist, e amarnic, acest cumplit

Viitor, ce ne asteapta, daca nu-i schimbare.

Caci nimic nu ajunge, nimic !

Dar nu e prea tarziu.

Nu ! Niciodata prea tarziu .

Arunca tu la cos acea hartie,

Ce-a lasat-o altul pe asfalt.

Cu putin din fiecare, incercare,

Fiecare mic efort, depus,

Fizic sau doar spus ;

Putem a ne schimba,

Viciosul stil de viata.

29 octombrie 2009

Tu nici n-ai fost

Trec zile, trec clipe, ganduri, vorbe-n vant .

In acesti doi ani de cand, te port in gand.

Nu vreau, nu pot , din gand a mi te scoate.

Cum sa uit ca ai fost aici vorbind in soapte ?

Dar ai fost doar in gandul meu vorbind duios ;

Dupa ce iti spuneam ca trupu-ti vreau s-l cunosc.

Intr-un non-sens constant m-am prabusit !

Parca fara tine nu simt nici ploaie nici vant.

Nici Soarele-n amurg nu e romantic ! Nu simt nimic.

Rauri curg involvurate, dar tu ramai, aici, in gand.

Nu pot pricepe constanta intunecime,

Si suferinta cugetului meu.

Nu inteleg, desi incer cu un nesat teribil,

Sa uit . sa mi te scot din cugetu-mi critic.

10 noiembrie 2009

Daca ai sti .

Daca ai sti tu .

Cat de mult as vrea .

Sa fi doar tu,

In neghioaba viata, a mea.

Daca ai putea pricepe .

Tu chiar nu poti a intelege,

Ca tacera mea, iti spune,

Cat sufletu-mi te iubeste ?

Fie ! pleaca ! Si nu privi- napoi !

Caci n-am nevoie de lacrimi moi,

Ce vor a-mi prelinge obrazul.

6 octombrie 2009

Femeie .

O, tu, femeie, cat de frumoasa-mi esti !

Cat de frumos ma mangai, si durerea-mi trece.

Cat de mult poti tu iubi, suflet de femeie.

Tu ramai tanara. Desi pielea-ti devine ca hartia,

Tot asa de calda iti ramane mangaierea.

Si iubesti ca la inceput, si zambesti tot fara frica,

Ca atunci cand fosta-i tanara, ca atunci cand fosta-i mama .

Tot asa, esti acum bunica.

Asa cum cascada Cailor,

Seaca in timpul verii,

Asa ar seca si sufletu-mi .

De te-as da uitarii.

O, femeie .

Zeci de palme, de-as primi,

Peste ai mei obraji .

As tacea, si duios te-as privii,

Apoi, ti-as mangaia obrajii.

Mi de draci, mana de mi-ar lua,

Eu n-as atinge-o s-o ranesc.

Dracii puteav-or incerca, dar tot degeaba .

Eu n-as putea sa o lovesc.

22 octombrie 2009

Eu

Asa sunt eu ! plin de furtuni .

Un om cu zeci de regrete,

Sau poate nici om ; ci doar un vierme !

Cum sa fiu pe placul lor ?

( . a oamenilor)

Cum sa fiu pe placul tau ?

Cand cu noapte, nu adorm,

Si dimineata ma trezesc cum m-am culcat,

Nici obrazul nu mi-l spal ;

Apoi plec ca vai de eu,

Zilnic la fel de greu.

Cum sa fiu pe placul vostru ?

Cum sa fiu pe placul ei ?

Nicidecum nu sunt artist,

Nici pe deparde realist.

Ma incurc si eu,

In gandul meu .

Reflectand situatii din trecut,

Intreband :de ce am facut .  ?

De ce am tacut .  ?

Oricum n-am sa fiu tinut eu minte,

Sunt precum o viitura,

De ganduri reci umpluta,

Ce vine . si iata : pleaca !

30 decembrie 2009

Nimic !doar ganduri

Ganduri .

Scrise-n tainice randuri.

Ganduri,

Pierdute-n gradini de piatra ;

Ganduri,

Transformate-n alba marmura.

Nimic !

Nici chiar soapte de castan .

Nimic !

Doar liniste muta.

Nimic !

Doar trupuri care cad,

Transformandu-se-n liniste absoluta.

In urma lor,

A trupurilor,

. nimic !

Doar ganduri,

Scrise-n tainice randuri.

1 ianuarie 2009

Dar . nu regert

Cuvintele cartilor ma plictisesc deja.

Si incerc ca un nebun incruntat,

Sa ma leapad de sufletu-mi ingenuchiat,

In fata unei iubiri fagatuite candva,

De zveltul meu trup.

Tigarile nu ajung, alcoolul mi-e acru,

Mancarea fara de sare si apa uscata.

. tremurul ma acopera,

Caci iata, cazut-am iara,

Intr-o groapa fara fund.

Gandurile vin in tumult,

Dar rapid, dispar, se duc.

Si nu regret nimic, deloc !

A fost demult, de zile trei,

De ceasuri multe. A fost candva .

Dar s-a sfarsit !

Nu-mi pare rau

Muri-vor sentimente .

Un Eminescu renascut ?

Nu ! Doar nebun de necrezut !

Muri-vor ganduri grele .

Indragostit ? Nu ! Nu crede asta.

Dar am fost si asa . odata !

Fost-am indragostit candva,

De-o frumoasa fata.

Nu regret, nu-mi pare rau,

Caci am iubit-o,

Dar a fost treibil, greu .

Regret ? Poate imi pare rau .

Rasa umana

Printr-o fereastra, privesc spre niciunde .

Crengile uscate ce bat in geam,

Nu le vad de ganduri ce le am.

Si ma gandesc ca as pleca spre oriunde ;

Saturat cumva de ganduri multe,

Privesc rasa umana printr-o fereastra.

Si o privesc cu un dezgust amarnic,

Saturt de-a lor mandrie, saturat de sufletu-mi darnic.

Nu plec . n-ajung

Pe un peron .

Cu o tigara-n gura,

Cu palaria in mana,

Scot fumul de tabaca .

Si privesc spre infinita linie

Ferata.

Astept sa vina ceva.

Orice !

Sa ma duca undeva.

Oriunde !

Trenuri fluiera,

Ma cheama, imi soptesc

Sa vin, sa plec, spre oriunde.

Iar eu, tot indecis .

Nu plec, nu vin, n-ajung, nu intarziu,

Si raman, acolo, fumnad .

Ganduri de copii

Lucruri se schimba .  

Stele se nasc . altele mor,

Pamantul se invarte, dar eu, tot dorm.

Nimic nu mi-e altfel .

Doar barba, ce-mi creste,

Pe zi ce trece, ma uimeste.

Nu am vazut pasul unei femei .

Mergand, domol, prin a mea camera .

Doar fum, gros de tigara,

Si chistoace printre hartii,

Scrise, umplute , cu ganduri de copii.

Canta Johan .

Ore-mi canta Strauss,

Despre drumul Dunarii .

De ceasuri, trei, privesc un rau .

Ce curge-n jos,

Venind din deal.

Zeci de puturoase chistoace,

Zac in scrumiera .

Si unul inca fumega,

Regretand ca mi-a alunecat, din mana.

Iar in rau,

Urla fiecare picatura,

Alunecand pe lucitoare, pietre .

Si canta, Johan, canta,

La vioara-i dulce .

Trage cu arcul, si raul plange.

-Canta, Johan ! Canta !

In raul meu.

In raul meu, cel de cristal,

Ce straluce-n clar de Luna .

Si-n dimineata imi zice :,,ziua buna !''

Se ascund pietre de smarald.

Si curge raul, curge .

Lin imi canta . canta,

Soneta dulce . dulce.

Si-mi sopteste sasait,

Sa ma apropii, sa m-arunc in apa-i,

Sa imi scalt, zveltul trup.

Dar nu ma mai apropii,

Caci mi-a trecut si mie vremea,

Nu mai sunt demult copil .

Dar vai . -vai raule, eu cat as vrea,

Sa ma joc in apa ta.

Dar trecut-au anii, si nu mai vin .

S-au dus frumosii ani, de biet copil.

De ce sa uit ?

De ce sa uit,

Cum atat de liber,

Ma aruncam in iarba .

Si adormeam pe verdele-i moale ?

De ce sa uit,

Cum raul imi canta,

Ca ochii sa-mi inchid .

Si sa adorm, cufundat in visuri ?

De ce sa uit,

Linele rafale, de vant,

Ce fluturau iarba-naintea ochiilor mei .

Si salcia ce-mi facea, mie umbra ?

Mi-e frig .

ciudat .

cand eram mic imi placea zapada

stiam ca ea acopera crengile

trnsformandu-se intr-o plapuma .

ca apoi, in primavara,

sa infloreasca ciresii cu flori moi

mult mai delicate decat gandurile mele.

dar acum . iarna mi-e trista .

caci imi amintesc primul ei sarut .

lipindu-si buzele voios de obrazul meu.

atunci cand ma gandesc la ea

imi tremura buzele, ca un morman de pietre,

intr-un mic cutremur .

de aceea urasc acum iarna .

mi-e frig .

Desi nu-mi pasa

Ea/

Un inger ce vegheaza,

Sufera .

cand ma vede ca nu-mi pasa.

Hmm .

Ma saruta pe spate in noapte.

Parca simteam tot timpul ceva.

Dar nu ma trezeam, si nu spuneam nimic.

Si cum . eu sunt demon ce visez .

Brusc . am pierdut-o intr-o noapte.

In mod straniu

Ii duc dorul . desi nu-mi pasa

era doar o consolare sexuala

s-a saturat si ea

sa ma vegheze in timp ce dorm.

Oare cat de egoist as putea sa fiu ?

Nesiguranta .

Ciudat !

Totul se schimba

si eu raman la fel.

Am impresia ca nu am sa rezist

cred ca pana la urma am sa cedez.

Cui ? nu stiu ! probabil ca instinctului.

Am impresia ca gresesc in tot ceea ce fac .

Oare ?

Sau poate ca ar trebui sa ma opresc.

Sa nu mai fac nimic.

Sa ma supun oricarei reguli.

Oricum .

nu am cum sa gresesc in viata

si daca o sa gresesc,

o sa am timp sa regret in cealalta.

Ciudat !

credeam ca sunt si eu bun la ceva .

se pare ca m-am inselat

cred .

Ciudat !

m-am umplut de vicii

cred poate, ca si de visuri .

Oricum tot ce am putut sa fac vreodata ,

Au ramas doar ganduri .

Gandurile-mi sunt stranse de noduri multe,

Si impachetate-n, cutii grele de plumb.

Si plumbu-i atat de dens .

Si nu ies gandurile. Nu ies !

Nu vin, n-ajung la suprafata ;

Sunt ascunse ; moarte-n plumb.

Ce ganduri moribunde,

Prin cutii de plumb mi se ascund ?

Timpul ce trecut-a-n navala,

Nu ma iarta ! Doar ma cearta.

Unsprezece ani trecut-au .

Din nouazeci si noua pna acum.

Si privesc cum copilariea ,

Se scurge din maini ca si nisipul .

Dulcea copilarie ma paraseste.

Si atat de greu imi este,

Sa tin in viata amintirea ei.

Caci timpul nu ma iarta, doar ma cearta !

Timpul trece nestingherit in navala !

Dulce poezie .

Din vers de Eminescu scris,

Sau vers Bacovian indecis,

Eu tremur cand te ascult ;

Eu tremur cand te citesc.

Nu stiu de ce .

Dar poate .

Poate sunt romantic incurabil .

Oare ?

Cum sa fiu romantic ,

Cand nici nu stiu unde mi-e iubirea ?

Si daca mor sentimente,

Si daca pleaca iubiri,

Si daca pier amintiri,

Si daca dispar elemente

. din viata,

Daca dispar toate in ceata,

Nu-i nimic !

Vor veni si altele. Veni-vor !

Si veni-vor toate deodata.

Va fi nebuna valmaseala

In ale tale agnduri !

Si vei scrie si tu randuri !

Ce vei face cand ma vei vedea,

Venind iar pe aleea ta ?

Ti-or sclipii oare tie ochii ?

Sau intoarce-vei tu capul,

Plecandu-l in jos domol .

Sa nu ma vezi,cand eu te-ador ?

Iti vei aminti tu oare .

Ca o data ti-am spus tie,

Cate ceva ?

Sau ai putut uita deja ?

curg in picuri .

de pe acoperis in stresini,

calde firicele de zapada,

sclipind in raze de primavara.

Asfaltul e tot in abur

si atat de dulce miroase a primavara

cate un mugure isi face aparitia,

printr-un castan din Baia Mare .

rolele se invart iarasi pe alee

sub picioare de tinere domnisoare.

si salta sufletu-mi de bucurie

cand vad asta lume draga mie,

cu mirosuri nebune, de tinerete,

cu zambete albite, de frumusete.

Tot ce a ramas .

E o zi .

E maine.

Maine e vremea uitari de azi,

De maine nu mai vreau sa stiu de ieri.

E maine !

E o zi !

E una noua ; plina de ce vreau eu.

Plina de idealuri ce iau viata .

E tot ce mi-a ramas .

E maine .

E o zi .

Una care uita, si de ieri, si de azi.

Tot ce mi-a ramas,

E speranta ce se zbate-n mine,

E telul ce isi cauta drum

Intr-o zi de maine.

E o zi,

E maine,

Si totusi traiesc pentru azi.

Doamne, oare perdut-ai Tu

A Ta mareata putere?

Oare ai lasat Tu in pustiu

A Ta incredere in mine?

Sau poate nevorbindu-Ti Te-am pierdut.

O,vino iar de ma dezleaga de pacat!

Vino-mi in suflet si si adu-i pace;

Caci sufletu-mi se pierde,

Pntre ganduri, dorinte arzatoare,

Pintre femei ce se plimba prin cugetu-mi,

Si femeile sunt goale; si aduc in a lor brate

Mult prea ravnita ispita.

O, vino Doamne si dezleaga,

Bestemul ce raul sufletului mi-l incheaga!

si florile mor

dar se duc spre un alt decor

chiar si iarba creste

si dupa ce o tai, iar intinereste.

actorii plang si rad, ma amuza

dar tu nu esti actor, nici muza

nici canti, nici razi,nici plangi cand vine vorba de mine

ramai intiferenta, stiind ca ma gandesc la tine.

Pe malul lacului albastru,

in care cerul se reflecta

pe care stateam noi la lumina de astru,

tu nu esti acum, esti absenta.

Si in barca batuta de vant

Ce cercuri facea in apa stand,

S-a infiltrat putrefactia

Si se cufunda-n adanc.

Au trecut numai doi ani

Si lacul ne-a uitat mirosul.

mi-e dor de tinemi-e dor si poate te-oi vedea

mergand agale pe-o straduta

sau pe bulevard cu parul prins,

pasind pe asfaltul nins.

Cum astept eu decembrie

Ca sa ninga iara, sa ma uit cum cerul cerne.

Si sa ne imbulgarim inca o data.

Sa ne privim iara ca altadata

Ce maini reci aveai

Iti amintesti??

Si obrajii iti ardeau,

si ne tolaneam prin zapada nebuno

mai sti??

Cum ma iubeai

Cum imi zambeai

Cand mai vi?

Sti ca mi-e dor de tine!

Hade!Vino!

Si o sa ne acoperim iarasi cu cearceaful albastru

Ala eftin ce l-am rupt;

cand erau doar podelele dedesupt.

Haide!Vino!

Sti ca mi-e dor de tine!

Priveste!

Uite-i cum vin

s-arunca la vale.

Asculta tropotul cailor,

priveste la ale tale picioare.

Fugi romane! Da foc viilor,

arde-ti popor a ta casuta,

si barbate, strange-ti in brate a ta mandruta.

Ia coasa; ia toporul.

Si tine-te de ele,

in ele iti sade norocul.

Asculta-ti voevodul!

Fi brav romane,

Apara-ti cojocul!

Vin tatarii!

-alexeitu suna-n corn!

Anunta-te ca vi

Ce daca ei vin sutemii?

Arunca-te fecior

Intre ei cu al tau topor.

De-l scapi din manaia cutitul!

Si de gasesti o sabie in al tau piept,

nu te speria fecior,

caci ai luptat frumos si derept!

Aseara a venit iar mirosul ei

Stateam pe scaun,

si in pat ma chema mireasma ei.

Simteam chiar si mirosul sarat,

al scoicilor de pe nisip

am simtit mireasma acelui fapt.

Paginile goale de langa tastatura,

creonul cu mina rupta