Orientarea in munti

Orientarea in munti

Art.143. - Instrumentele tehnice de baza pentru orientarea in munti sunt: hartile, busola si GPS/Sistem de pozitionare globala. Ultimul mentionat din pacate nu functioneaza tot timpul sau in permanenta dupa cum este afectat de terenul variat si temperaturile joase.

Art.144. - Orientarea fara harta si busola. In teren muntos te poti rataci foarte repede fara busola si harta topografica. Aceasta nu este o problema majora daca iei masuri imediat, in mod corect si cu prezenta de spirit. Panica si ratacirea in munte fara un scop precis nu face altceva decat sa va inrautateasca situatia. In astfel de circumstante este bine de stiut cateva reguli simple care va ajuta sa iesiti dintr-o situatie dificila:

a)     imediat ce realizati ca nu va deplasati in directia corecta opriti-va ti analizati situatia;

b)     grupul trebuie sa ramana impreuna; cel mai rau lucru este daca fiecare incepe sa caute drumul corect de unul singur; in acest caz va fi dificil pentru toti sa se adune impreuna din nou;

c)     in orientare incercati inainte de toate sa va bazati pe ceea ce vedeti si auziti; asculati sunetele care va pot conduce afara din padure - zgomotul unui tren sau a unor vehicule pe o sosea sau autostrada, sunetul clopotelor unei biserici, latratul cainilor; daca aveti sansa incercati sa gasiti un loc de unde puteti vedea imprejurimile;

d)     daca nici una din sugestiile de mai sus nu reuseste construiti pe sol un relief/schema a terenului/regiunii unde ati fost; evidentiati trasaturile individuale prin care va puteti orienta. Acestea sunt de exemplu drumuri, asezari, cursuri de apa, rauri. Apoi determinati zona aproximativa a punctului dumneavoastra de statie; pe baza acestor informatii decideti asupra directiei unde veti intalni trasaturile enumerate anterior; dar nu cautati caracteristici precum cabane montane, pasuni mici deoarece folosind aceasta metoda de orientare mai mult ca sigur le veti scapa;

e)     pentru orientarea in regiuni rurale, fara ajutoare tehnice, cel mai important factor este soarele; cu ajutorul unui ceas de mana puteti de termina directia prin pozitionarea limbii mici catre soare. Jumatatea unghiului dintre limba mica si numarul 12 arata directia sud;

f)      pentru orientarea pe baza directiei vantului, reliefului si vegetatiei trebuie sa luati in consideratie caracterul lor variabil; astfel comparati intotdeauna doua sau mai multe indicii impreuna; de exemplu comparati muschiul de pe fata nordica a copacilor cu gradul de crestere al ramurilor copacilor si in plus si cu inelele anuale ale buturugilor;

g)     in padure evitati zonele mai dense si in munti padurile de pin pitic; in afara faptului ca orientarea in astfel de zone este practic imposibila deplasarea va consuma o cantitate enorma de energie fizica;

h)     pana gasiti o ruta deplasati-va doar intr-o singura directie;

i)      odata ce gasiti o carare, o urma sau un drum nu trebuie sa o mai lasati intrucat acesta poate fi indiciul care va va conduce afara din padure; veti fi pus in dilema in mod particular acolo unde cararile se bifurca sau la intersectii; intotdeauna alegeti cea mai larga si mai umblata carare;

j)      cand se urmeaza un curs de apa, niciodata nu coborati chiar langa apa datorita vegetatiei dense, nici nu mergeti prin defileuri inguste pana cand veti intalni bazine si praguri de netrecut;

k)     in coborarea spre vale pe terenuri fara carari tineti aproape de creasta pe cat de mult posibil si tineti sub supraveghere albiile pe dreapta si pe stanga; puteti cobori in ele numai daca sunteti convinsi ca nu sunt stanci in drum; altfel trebuie sa infruntati urcusul dealului si cautarea altui pasaj;

l)      daca v-ati ratacit inainte de caderea noptii si nu sunteti pe un drum luati in considerare mai degraba unde si cum puteti petrece noaptea; aceasta este cu siguranta o decizie mai buna decat sa rataciti in noapte unde este mare pericol sa va raniti.

Art.145. - (1) Orientarea in munti cu ajutorul hartilor. In acord cu reguli prestabilite si simboluri, o harta reprezinta o zona de pamant impreuna cu trasaturile gasite acolo. De regula este compusa din puncte, linii si culori. Este foarte bogata in continut deoarece puteti obtine de pe ea mai multe informatii decat in zona rurala in sine - nume de locuri, piscuri, etc.

(2) Pentru navigarea in munti puteti folosi harti topografice si tematice. Cu exceptia rutelor stabilite si pe timp de iarna o harta topografica la scara 1:25.000, cu curbe de nivel la fiecare 10 m este recomandata, in timp ce pentru drumuri, carari si poteci marcate o harta topografica la scara 1:50.000 este suficienta. Pentru o reprezentare mai usoara despre puncte si rute, un caroiaj cu coordonate este de asemenea esential.

(3) Citirea unei harti topografice presupune crearea unei imagini clare asupra formelor de relief, caracteristicilor si detaliilor in zona acoperita, la fel de bine precum conexiunile mutuale si interdependenta. In citirea hartilor trebuie sa obtineti impresia ca observati zona din aer sau dintr-un punct dominant, iar aceasta poate fi realizata in trei pasi:

a)     mai intai incercati sa obtineti o impresie generala asupra configuratiei terenului. Examinati unde sunt principalele creste si vai si directia in care se indreapta; pentru a exersa aceasta luati o fotocopie alb-negru a hartii pe care desenati crestele cu un creion rosu iar albiile si vaile cu unul albastru. In acest fel veti recunoaste mult mai usor unde si cum terenul se ridica si coboara;

b)     apoi urmeaza citirea formelor de relief individuale si caracteristicilor precum piscurile, trecatorile, cursurile de apa, asezarile si rutele de comunicatii; inainte de toate determinati cele mai importante si mai caracteristice lucruri;

c)     ca un ultim pas trebuie sa obtineti o vedere clara, integrata a zonei unde veti sti cum sa va imaginati terenul tridimensional.

Regiunile cu vegetatie densa sunt din punct de vedere al orientarii si din punct de vedere fizic foarte solicitante, de aceea ar trebui sa le evitati.

(5) Pentru intrebuintarea in teren veti folosi si proteja harta astfel incat sa nu se dezmembreze la prima aversa de ploaie, nici sa pierdeti timp nejustificat. Mai intai pliati harta astfel incat sa o puteti rasfoi in toate directiile fara sa o despaturiti complet. Tineti in permanenta harta topografica intr-o coperta de plastic impermeabila. Puteti desena pe coperta dar veti avea dificultati pe teren cu curatirea ei, in timp ce ploaia si transpiratia pot murdari notitele. Astfel in conditii dificile lipiti banda adeziva pe coperta si desenati peste ea o schita a rutei si alte detalii. Apoi lipiti banda adeziva din nou peste aceasta ca o protectie aditionala impotriva umezelii. Daca vreti sa desenati o noua schita pur si simplu dezlipiti banda adeziva si lipiti alta noua. Infasurati banda adeziva de rezerva de jur imprejurul stiloului/creionului dumneavoastra.

Art.146. - Trusa pentru orientare poate cuprinde: harta, busola, compas, ceas de mana cu altimetru, ustensile pentru scris, bagheta fluorescent, lanterna - figura nr. 67.

Figura nr. 67 Trusa pentru orientare

Art.147. - Orientarea este o deprindere care trebuie invatata si exersata in mod constant. Aceasta se aplica in special pentru regiuni mai dificile, precum padurile, terenurile neexplorate si munti inalti. Aici deprinderile de orientare sunt o conditie esentiala pentru indeplinirea altor misiuni. Harta, busola, altimetrul, tehnicile de deplasare si o ruta bine planificata sunt in egala masura importante. Depinde in totalitate de dumneavoastra cat de pregatit veti fi.

Art.148. - (1) Deplasarea cu busola si harta. In folosirea unei harti si a busolei exista numeroase tehnici care fac posibila deplasarea exacta si rapida in teren. Bineinteles, totul depinde de indemanarea dumneavoastra, teren si timpul avut la dispozitie. Pentru indeplinirea misiunilor puteti de asemenea adapta tehnicile de orienatare la situatia tactica.

(2) Cararile laturalnice, terenul muntos greu accesibil pe distante mari fac deplasarea dupa azimut imposibila. In special pe timp de iarna si in padurile aflate pe munti de altitudine medie, aceasta este deseori singura metoda de gasire a unui punct anume, sau de deplasare intr-o directie dorita. Caracteristicile terenului, particularitatile acestuia si rutele de comunicatie ajuta aceasta.

Art.149. - (1) Devierea de la traseu. Cand va deplasati dupa azimut, trebuie sa calculati cu cel putin 10 sau 20 de grade de deviere de la ruta calculata, iar pe teren dificil si pe distante mai mari va fi chiar mai mult. Daca masurati azimutul de la punctul A la punctul B, aproape sigur pe timpul deplasarii veti ajunge pe drum la stanga sau la dreapta fata de punctul B. In aceasta situatie, bineinteles, nu veti sti sigur daca sa cautati punctul B la dreapta sau la stanga. De aceea este mai bine ca la punctul A sa adaugati azimutului punctului B inca 10 la 20 grade. Astfel veti ajunge cu siguranta la dreapta punctului B si apoi va puteti intoarce la stanga, unde este obiectivul dumneavoastra.

(2) Orientarea presupune de asemenea multa practica pe diferite tipuri de teren, deoarece in acest mod puteti reactiona cu siguranta cand apare o problema serioasa. De asemenea, invatati mult mai mult daca lucrati individual.

(3) De fiecare data cand sunteti intr-un grup, numiti pe cineva sa fie responsabil cu orientarea. In acest fel veti preveni confuzia si convingerea nedorita a altora asupra rutei corecte.

Art.150. - Urmarirea unui contur. In munti cel mai obositor lucru este sa te deplasezi in sus si in jos, de aceea in orientare vei incerca sa eviti aceasta. In acest exemplu se poate observa ca punctul A este aproximativ la aceesi altitudine ca punctul B. La stanga poti cobori pe un drum forestier si apoi sa urci catre obiectiv, fapt care aduce oboseala suplimentara si necesita mai mult timp. Acelasi lucru este valabil in deplasarea dupa azimut. Este mai usor de urmarit curba de nivel fara nici o coborare sau ascensiune.

Art.151. - Urmarirea unui "fir" Punctele A si B sunt legate printr-o viroaga de care va puteti folosi ca un fel de "fir" In acest caz deplasarea dupa azimut necesita prea mult timp si este foarte probabil sa ratati obiectivul de atins. Astfel din punctul A veti cobori de-a lungul virogii si o veti urma pana la inceputul drumului. Nu aveti nevoie de nici un suport tehnic pentru aceasta.

Art.152. - Orientarea cu ajutorul punctelor de orientare. In aceasta situatie deplasarea dupa azimut inseamna ca veti risca sa nu va atingeti obiectivul. Pentru orientare mai usoara alegeti unul sau mai multe puncte de orientare intermediare. Din punctul A deplasati-va mai intai dupa azimut prin tehnica "devierii de la traseu" pana la jonctiunea drumului. De acolo continuati deplasarea dupa azimut pana la aparitia marginii de NE a punctului B. De-a lungul crestei in directia SV veti atinge obiectivul.

Art.153. - (1) Orientarea cu ajutorul punctelor de orientare, curbelor de nivel si urmarirea unui "fir". Uneori veti folosi o combinatie de tehnici diferite asa cum acest exemplu arata in mod clar. Inceputul traselui dumneavoastra incepe din varful dealului SURU in timp ce obiectivul este sursa paraului de pe panta de NV a localitatii CARLOVA. In aceasta situatie, deplasarea dupa azimut va fi destul de solicitanta, existand posibilitatea de a trece de obiectiv. Relieful si cararile va ofera o posibilitate mai usoara. Din punctul A se coboara de-a lungul culmii, in partea de sud a crestei unde se intersecteaza cararile - PRSEL. Aici trebuie sa fiti atenti si sa alegeti cararea corecta, care coboara catre vest de-a lungul virogii. Coborati circa 50 metri in altitudine - este recomandabil a se folosi un altimetru - si apoi urmati curba de nivel care va va conduce la sursa paraului.

Art.154. - Ocolirea unui obstacol. In munti se este adeseori necesara datorita obstacolelor , in precum peretii stancilor, aglomerarilor de stanci, zone cu vegetatie densa sau crevase glaciare, deplasarea dupa azimut nu este posibila. De aceea veti evita obstacolele si apoi si apoi continuati in directia planificata. Harta arata un exemplu pentru situatia in care drumul va este stanjenit de catre o cariera de piatra. O posibilitate este de a merge de la punctul A de-a lungul curbei de nivel catre un vad, unde mai jos de dumneavoastra este o albie sau matca unui rau. Aici va veti intoarce la 90 de grade si veti urca de-a lungul acestei valcele vag conturate 100 metri in altitudine. Deasupra carierei de piatra veti merge 400 metri de-a lungul liniei de faza catre NV. Coborati 50 metri in inaltime, apoi urmati curba de nivel - 850 catre punctul B pana la jonctiunea cararilor.

Art.155. - Ruta planificata. Pentru grupuri mai mari si calatorii mai lungi, in special pe teren necunoscut, faceti un plan al rutei de urmat din cateva motive:

a)     un plan va da posibilitatea sa faceti pregatiri detaliate si cu posibilitati extinse, oferindu-va informatii cuprinzatoare despre ruta planificata;

b)     planul va arata cu claritate cat de realizabil este obiectivul propus si unde va puteti astepta la dificultati;

c)     cu un plan pregatit economisiti timp pe timpul calatoriei;

d)     reduceti sansele de neintelegere;

e)     comunicarea este mai mai rapida si mai facila;

f)      planul face posibila micsorarea timpului de reactie in caz de accident;

g)     in situatia evenimentelor neprevazute, puteti pune in aplicare mult mai usor planul de rezerva, pe care l-ati anticipat corect in prealabil.

Art.156. - Documentele pentru planul rutei sunt: harta topografica, schita, tabelul si profilul rutei. Harta topografica a fost deja tratata, asa ca vor fi examinate in continuare celelalte documente.

Art.157. - Schita rutei. Puteti intocmi o schita a rutei pe o harta topografica. Fiecare schita trebuie sa fie: simpla, clara, cu informatii corecte si facuta pe vreme buna.

Art.158. - Tabelul rutei. Acest item este realizat sub forma unui tabel unde veti include numeroase informatii:

a)     inaltimea absoluta este altitudinea unui punct dat;

b)     inaltimea relativa este diferenta de inaltime intre doua puncte adiacente;

c)     linia dreapta intre doua puncte, masurata pe harta;

d)     azimutul de la un punct la altul, pentru determinarea rutei cu mai multa usurinta in conditii de vizibilitate redusa;

e)     timpul necesar pentru ruta planificata;

f)      coordonatele, pe baza carora veti determina locatia punctelor;

g)     nivelul mediu al inclinatiei unei pante intre doua puncte;

h)     numele locurilor unde sunt punctele.

Art.159. - (1) Calcularea timpului - figura nr. 68. Timpul de care veti avea nevoie poate fi calculat in moduri diverse, dar trebuie sa luati in considerare cateva reguli general valabile:

a)     pe teren drept un individ se deplaseaza cu aproximativ 5 km/h, iar un grup cu aproximativ 4 km/h;

b)     pe teren de dificultate medie un individ urca 400 m in altitudine intr-o ora si un grup 300 m in altitudine;

c)     intr-o ora un individ coboara 800 m in altitudine, iar un grup coboara 600 m in altitudine.

(2) Pentru calcularea timpului, puteti folosi asa numita regula a lui Naismith, care afirma ca:

a)     pe teren drept te deplasezi cu o viteza de 5 km/h;

b)     adauga 30 minute pentru fiecare 300 metri in inaltime cand urci;

c)     cand cobori o panta moderat de abrupta scade 10 minute pentru fiecare 300 metri in altitudine;

d)     cand cobori pe terenuri foarte abrupte adauga 10 minute pentru fiecare 300 m in altitudine.

(3) In calcularea timpului, este esential sa iei in considerare pregatirea fizica a participantilor, greutatea echipamentului acestora si timpul pentru odihna.

Figura nr. 68 Calcularea timpului

Art.160. - (1) Profilul rutei. Profilul rutei va ofera o reprezentare grafica clara a configuratiei terenului de-a lungul rutei - figura nr. 69.O desenati pe baza hartii topografice si schitei rutei, mult mai usor cu ajutorul hartiei milimetrice.

(2) Din profilul rutei veti obtine urmatoarele informatii:

a)     configuratia terenului in sectiune;

b)     altitudine absoluta;

c)     altitudine relativa intre puncte;

d)     vizibilitatea punctului;

e)     linia dreapta intre puncte;

f)      daca ati desenat profilul la scara, puteti de asemenea, masura inclinatia pantei.

(3) Profilul rutei se foloseste impreuna cu tabelul rutei.

Figura nr.

Figura nr. 69 Profilul rutei