BIBLIOTECA VIRTUALA, BIBLIOTECA DIGITALA, BIBLIOTECA HIBRDA

"Bibliotecile trebuie sa exploateze tehnologia in sensul crearii unor programe,produse si servicii de informare noi,proiectate astfel incat sa vina cat mai bine in intampinarea nevoilor de utilizarea utitlizatorilor.Trebuie sa dezvolte servicii de informare noi nu pentru a le inlocui pe cele traditionale,ci pentru a le diversifica si a le imbunatati."

BIBLIOTECA VIRTUALA, BIBLIOTECA DIGITALA, BIBLIOTECA HIBRDA

In prezent,in epoca trecerii de la o cultura a hartiei la o cultura a electronicii,conceptual traditional de biblioteca este dublat de notiuni precum"electronica","virtuala"sau "digitala" pentru a defini un nou tip de colectii in spatiul teoriei si practicii biblioteconomiei.

In limbajul de specialitate romanesc,un concept folosit tot mai frecvent este acela de biblioteca digitala(preluat din engleza:"digital library"),care circula paralel cu variantele biblioteca electronica(concepte derivate de la notiunea de carte electronica) si biblioteca virtuala.

Unii autori romani au definit "biblioteca digitala"drept o biblioteca traditionala care furnizeaza accesul la informatie si documentele pe support digital,iar altii utilizeaza acest concept pentru a denumi "biblioteca fara ziduri",depozitul de informare si documentele stocate exclusive pe suport digital,accesibil prin intermediul retelelor electonice.Aceeasi tendinta in definire o intalnim si in literature biblioteconomica straina,unde William Saffady ntelege prin biblioteca digitala atat "o colectie de informatii accesibile de catre calculator sau un deposit pentru aceste informatii",cat si "o biblioteca care isi pastreaza intreaga colectie sau o parte substantiala,a ei intr-o forma procesabila de catre calculator,ca o alternative,ca un supliment sau un complement pentru materialele traditionale imprmate si microfilmate care domina in prezent colectiile de biblioteca"

Dictionarul explicativ de biblioteconomie si stiinta informarii ofera definitii diferite pentru biblioteca digitala,considera o "biblioteca care din punct de vedere al continutului este asemanatoare bibliotecii cu publicatii pe hartie,dar in care documentele au fost stocate in format digital,astfel structurat incat sa permita accesul rapid al utilizatorilor la aceste materiale,si echipat cu instrumente de navigare in reteauna globala"si "termen generic pentru desemnarea bibliotecii pe suport electronic."

"Biblioteca electronica",concept aparut in jurul anlui 1985,semnifica o biblioteca sau un sistem de informare si documentare care dispune de colectii de date electronice si care foloseste proceduri informatice,automatizate pentru construirea si exploatarea acestora.

Explozia informatiolala din ultimul deceniu,in care resursele de comunicatii si interconectarea au dobandit o importanta deosebita,a generat crearea internetului,o retea de retele de calculatoare care acopera tot globul.

Pentru a aprecia justindispensabilitatea acestei noi offensive tehnologii si rolul sau major in amplificarea gradului de comfort si de informare a cetateanului este de ajuns sa amplificam serviciile pe care acestea le poate oferi acum si in perspectiva.

SERVICII DE REFERINTE DIGITALE

Informatia in era digitala

Aparitia noilor tehnologii a determinat o schimbare esentiala in ceea ce priveste modalitatea in care oamenii au acces la informatie.Aspectele legate de accesul fizic si-au pierdut importanta in momentul in care necesitatea se rasfrange asupra detaliilor electronice,functia bibliotecii de a oferi acces la informatie fiind preluata de activitatea retelelor electronice.

Locul nu mai este atat de important ,devenind de cele mai multe ori virtual,biblioteca incepand sa vina catre utilozatori.

Biblioteca hibrid combina o serie de tehnologii din diferite surse in contextul unei biblioteci traditionale ,incepand sa utilizeze sistemele si serviciile integrate atat in mediul electronic cat si in cel traditional.

Denumirea de hibrid provine din faptul ca reflecta o situatie de tranzitie a bibliotecilor:in prezent nu sunt nici in totalitate traditionale,nici in totalitate digitale.Biblioteca hibrid aflandu-se la mijloc intre biblioteca traditionala si biblioteca in intregime digitala.

'Biblioteca publica este locul central al cunoasterii,unde toate tipurile de informatii si cunostinte sunt pregatite spre a fi inmanate utilizatorilor lor.'

Manifestul UNESCO Privind Bibliotecile Publice(1994)

*Reteaua bibliotecilor UNESCO*

In fiecare dintre cele 190 tari membre exista o biblioteca,iar in fiecare cele 27 birouri regionale si institute descentralizate UNESCO exista o biblioteca specializata si un centru de documentare.

Biblioteca digitala

Tehnica digitalizarii a patruns in toate sferele de activitate,de la producerea si comercializarea bunurilor de consum si serviciilor,pana la activitatile in domeniul artistic,intelectual si al creatiei stiintifice,si s-a nascut din constientizarea pericolului informatiei.

<<Termenul de 'biblioteca digitala ' are o varietate de potentiale intelesuri,mergand de la colectia de material digitalizat care s-ar putea gasi intr-o biblioteca traditionala,pana la colectia de informatie digitalizata insotita de serviciile care fac aceasta informatie accesibila utilizatorilor bibliotecii.>>

Barry M. Leitner,in cadrul lucrarilor celei de-a patra Conferinte a ACM despre bibliotecile digitale,1990.

Peste 1000 de bibloteci din 20 de tari ofera informatii si referinte utilizatorilor.

Avantajele serviciilor de referinte digitale:

-disparitia barierelor de timp si spatiu;

-utilizatorii de la distanta ai bibliotecii;

-bibliotecari specializati in regasirea informatiei;

-feed-back rapid din partea beneficiarilor;

-acces la o baza de date cu mii de raspunsuri;

-resurse online si traditionale.

Se are in vedere promovarea referintelor digitale la nivel international.

SERVICIILE DE REFERINTE DIGITALE

servicii de referinte virtuale&servicii de referinte traditionale

Mai mult decat oricand,bibliotecile trebuie sa decida acum ce tipuri de servicii de informatii vor furniza comunitatii pe care o servesc.Mediul informational intr-o societate continua,tehnologia care ofera tot mai multe posibilitati de a pune la dispozitia utilizatorilor resursele de informare si obliga aceste institutii sa-si reconsidere rolul si pozitia in societate si sa intre cat mai rapid si cat mai activ pe scena transferului electronic de informatie.

Modul in care bibliotecile achizitioneaza,organizeaza si disemineaza informatia a cunoscut o profunda transformare odata cu aparitia web-ului.In calitatea lor de intermediari intre universul resurselor de informatie si comunitatea utilizatorilor,aceste structuri folosesc tehnologia pentru a-i pune pe utilizatori in legatura cu informatiile necesare,pe care in prealabil le evalueaza in privinta gradului de relevanta,corectitudine,precizie etc.

Tehnologia trebuie exploatata de biblioteci in sensul crearii unor programe ,produse si servicii de informare noi,proiectate astfel incat sa vina cat mai bine in intampinarea nevoilor de informatie ale utilizatorilor.Trebuie dezvoltate servicii de informare noi nu pentru a le inlocui pe cele traditionale si pentru a diversifica si imbunatati. Bibliotecile trebuie sa-si furnizeze servicii cat mai bune,atat traditionale,la sediul sau,cat si moderene,online.Si in acest cntext trebuie sa se puna un accent sporit asupra educatiei si dezvoltarii profesionale continue a bibliotecarilor.

In literatura de specialitate teme precum:bibliotecile digitale,utilizarea din ce in ce mai mare a motoarelor de cautare,servicii de referinte digitale in colaborare,utilizarea diverselor tehnologii chat etc.,sunt tot mai dezbatute.Se vorbeste chiar despre momentul in care instrumentele virtuale vor prelua controlul.

Bibliotecile se afla intr-o pozitie care le ofera o serie de atuuri pentru a putea raspunde provocarilor noilor tehnologii in domeniul cautarii informatiei in retele.In mod clar,aspectele discutate in legatura cu biblioteca virtuala vor privi in special activitatea de referinte.Bibliotecarii din acest sector trebuie sa-si imbunatateasca permanent competentele,deoarece ei sunt cei care cauta informatia si care trebuie sa raspunda cererilor tot mai diverse de informare ale utilizatorilor.

Chiar daca se inregistreaza o scadere in utilizarea serviciilor de referinte traditionale,utilizatorii apeland singuri la resurse electronice si bazandu-se tot mai mult pe instrumente electronice pentru a obtine informatiile necesare,serviciile de referinte virtuale nu le elimina pe cele traditionale,ele fiind doar unul dintre punctele de acces la indrumare din partea profesionistilor in informare.

Tehnologia este cea care permite oferirea unor astfel de servicii in timp real,atunci cand utlizatorii au nevoie de informatii,indiferent de locul unde se afla.La nivelul serviciilor de referinte digitale,colaborarea intre diverse biblioteci este un element esential.

Prin intermediul unor asemenea servicii interconectate,utilizatorii aflati la distanta de biblioteca au acces acolo unde se afla la resurse de informatii partajate.Partajarea resurselor este unul dintre motivele pentru care bibliotecile ar trebui sa intre in parteneriate de acest tip,mai ales cele care nu au personal disponibil si expertiza tehnica pentru a implementa un serviciu de chat individual,de exemplu.Cererile devin cu trecerea timpului din ce in ce mai specializate si complexe adresate de utilizatori impun bibliotecarilor necesitatea furnizarii de acces si la resursele altor structuri de informare.Prin cooperare,bibliotecile pot,de asemenea,imbunatati calitatea serviciilor oferite.

Exista insa o serie de aspecte care trebuiesc avute in vedere atunci cand o biblioteca doreste sa intre in scena serviciilor de referinte virtuale in colaborare:

-selectarea programului informatic;

-orele de serviciu;

-instruirea personalului;

-promovarea si asigurarea calitatii;

-elemente implicate de colaborare intre mai multe biblioteci si intre biblioteci de mai multe tipuri;

-barierele cu care se poate confrunta un asemenea proiect de colaborare:tehnice,practice,mentale,asigurarea reprezentarii bibliotecilor participante in procesul de luare a deciziilor.

Ultimii douazeci de ani se caracterizeaza la nivelul activitatii de referinte prin dezvoltarea treptata pe baza evolutiilor tehnologice a unor diferite forme de servicii de referinte digitale care prezinta o serie de avantaje,dar care au si puncte mai slabe,toate oferind insa utilizatorilor posibilitatea de a le accesa de la distanta oricand.

Tipurile de referinte digitale furnizate de biblioteci in momentul actual sunt urmatoarele:

E-mail Reference(referinte prin e-mail)

Acestea pe la jumatatea anilor 1980, contribuind la imbunatatirea accesibilitatii si extinderii bibliotecilor. In cadrul efortului de a face mai usor si mai simplu accesul la serviciile oferite,multe biblioteci au implementat servicii de referinte prin e-mail.

Avantajul pe care il reprezinta se refera la faptul ca intrebarile si raspunsurile pot fi stocate usor in vederea unei utilizari ulterioare.Dezavantajele privesc in special etape de negociere care au de suferit ,fiind uneori chiar imposibila si faptul ca utilizatorii formuleaza intrebarile neclar si uita sa mentioneze unele aspecte importante.

Referintele oferite prin e-mail

Un studio efectuat in perioada 1999-2000 asupra serviciilor de referinte oferite prin e-mail de bibliotecile publice americane,interpreteaza datele furnizate de doua chestionare adresate bibliotecilor si,respective,utilizatorilor acestora,relevand urmatoarele:

-departamentul responsabil de serviciile de referinte prin e-mail cuprinde intre 1 si 16 bibliotecari;

-majoritatea bibliotecarilor nu raspund prin e-mail unor intrebari de referinte care necesita cercetari de profunzime;

-multe biblioteci isi promoveaza in mod activ serviciul prin brosuri ,prin mass-media sau plasand afise promotionale in incinta bibliotecii

-desi serviciul de referinte prin e-mail intentioneaza sa raspunda mai ales la intrebari la care raspunsul este usor de gasit intr-un timp rapid,utilizatorii nu par a intelege acest lucru.Ei considera adesea ca informatia pe care o doresc este usor de localizat intr-o carte pe internet si ca internetul cuprinde totul.

Pentru a ilustra evolutia serviciilor de referinte,in literatura de specialitate,se apeleaza adesea la o analiza comparativa ce ia drept puncte de reper stadiul acestor servicii cu aproximativ 20 de ani in urma si situatia actuala.

In trecerea de la lumea tipariturilor la lumea memorizarii electronice,bibliotecarii de referinte au investit o cantitate impresionanta de timp,energie,iscusinta,imaginatie,bani.Milioane de informatii au fi putut examinate si prelucrate pentru ulterioara lor regasire oriunde in lume.Asa cum releva cu claritate experienta dar si studiile intreprinse pe aceasta,bibliotecarul de referinte, specialistul in stiinta informarii ramane in continuare mediator in procesul de regasire a informatiei.

In trecut,serviciile de referinte prin e-mail puteau fi identificate destul de greu pe site-urile web ale bibliotecii si multe se limiteaza sa rspunda la intrebri factuale si intrebari privind serviciile bibliotecii.

Locul serviciilor de referinte traditionale este luat astazi de serviciile de referinte digitale.Astfel pe la jumatatea anilor 1980,dupa cum am mai precizat inca de la inceput,au aparut serviciile de referinte prin e-mail.Bibliotecile ofereau o adresa de e-mail la care utilizatorii isi trimiteau intrebarile.Acum,multe biblioteci cer utilizatorului sa completeze un formular web in care sa ofere informatii suplimentare despre cererea lor.Unele servicii de referinte prin e-mail utilizeaza un program special pentru administrarea fluxului de mesaje intre utilizator si bibliotecarul care raspunde.

Servicii de referinte prin e-mail***

Utilizatorii care aveau intrebari referitoare la un subiect,le trimiteau la o adresa de e-mail pusa la dispozitie de biblioteca.Acum utilizatorul care are o cerere de informatie completeaza un formular web.Este cunoscut faptul ca in trecut site-urile bibliotecii nu ereau foarte bine organizate ,de aceea multi utilizatori nu stiau ca pot avea acces la acest tip de referinte.Astazi,legaturile care duc la formularul de referinte sunt de tipul:"Ask us!"(Intrebati-ne!),"Ask a librarian!"(Intrebati un bibliotecar!).

Serviciile de referinte raspund la toate tipurile de intrebari,chiar si la cele care necesita raspunsuri mai elaborate.

Se poate afirma ca dezvoltarea tehnologica isi face simtita prezenta si la nivelul surselor de informare utilizate de biblioteca pentru furnizarea serviciilor de referinte.Astazi utilizatorul poate accesa resursele informationale in afara spatiului fizic al bibliotecii.

Tehnologiile moderne permit utilizatorului in orice moment sa puna intrebari,chiar daca fizic nu se afla in biblioteca.Pentru serviciile de referinte virtuale,utilizatorii folosesc calculatoarele sau alte tehnologii bazate pe accesul la internet pentru a comunica cu bibliotecarii.

Canalele de comunicare folosite de aceste servicii sunt:chat-ul,video-conferintele,telefonia digitala,posta electronica sau mesageria instantanee.Modul de desfasurare a procesului de referinte prin e-mail este urmatorul:uitilizatorul completeaza un formular existent pe pagina de web a bibliotecii sau transmite un mesaj electronic. La adresa de e-mail alocata de biblioteca pentru acest serviciu.La un anumit interval de timp aceasta adresa este verificata de catre un bibliotecar de referinte.

E-mail(posta electronica)

E-mail-ul este cel mai dezvoltat serviciu al internetului,fiind echivalentul electronic al unui serviciu postal.Prin intermediul acestui serviciu se pot transmite si receptiona mesaje si fisiere de la un utilizator la altul,care are si el adresa de e-mail.Mesajul este livrat intr-o ,,cutie postala"(o locatie de memorie in host-ul destinatarului-calculatorul gazda unde este pastrat iar destinatarul il poate citi mai tarziu).

Avantajele sistemului de posta electronica:este mai ieftin,mai rapid,simplifica transmiterea corespondentei internationale,poate crea litste de adrese.

Dezavantajele sistemului de posta electronica:mesajele pot fi citite si de persoane neautorizate ,destinatarul nu poate fi contactat imediat daca nu se afla in fata calculatorului iar un apel telephonic poate fi uneori mai rapid.Adresa de e-mail se reprezinta sub forma: utilizator@numeserver.numeinstitutie.domeniu.

Utilizatorul este numele de legatura sau numele contului utilizatorului.Numeserver este numele sub care este indentificat in internet calculatorul gazda care stocheaza mesajele trimise utilizatorului respectiv.Numeinsitutie este reprezentata de institutia unde se afla calculatorul gazda.Domeniu poate indica tipul institutiei (guvernamentala-gov,comerciala-com,educationala-edu etc.) si/sau codul tarii.

Accesul la resursele web

Pentru a avea acces la informatiile stocate pe server trebuie sa lansam in executie un program de navigare(browser)care citeste documentele,le aduce si le afiseaza in calculatorul nostru,din diverse surse.Cele mai utilizate sunt:Netscape si Internet Explorer,care permit explorarea spatiului web.

Cautarea informatiei pe web folosind motoarele de cautare:

Motoarele de cautare (search ehgines)sunt definite ca ,,servicii"de regasire a informatiei stocate in bazele de date,care descriu principalele resurse web.De fapt,aceste aceste motoare sunt programe care stocheaza in memoria lor milioane de pagini web,care pot fi cautate folosind diferite criterii.

Printre cele mai importante instrumente de selectare a informatiei din web,se numara Altavisa,care ofera si traducerea on-line a paginilor web,dintr-o limba in alta,apoi Excite,Lyoos,Infoseek,Hotbot.

Alte tipuri de servicii oferite de internet:

-publicarea electronica;

-videoconferinte;

-forumuri organizate pe site-uri

Nu trebuie uitata uriasa cantitate de informatii utila pe care aceasta hiper memorie o poate inmagazina.Se apreciaza ca volumul de informatii va fi de un million de ori mai mare decat tot ce s-a scris dea-lungul istoriei pana in prezent.

Serviciile de referinte prin e-mail au la baza schimbul de mesaje elctronice prin intermediul unor terminale.In mediul digital acest serviciu de referinte este primul utilizat,fiind,asadar,cel mai experimentat,dar si cel mai criticat din pricina asincronismului sau.Acest serviciu utilizeaza din ce in ce mai putin formula"traditionala"de schimb de mesaje intre doua adrese de e-mail,bazandu-se mai mult pe web forms,formulare-tip disponibile pe web,cu campuri predefinite descrise in forme mai mult sau mai putin sumare(exemplu:nume si prenume,adresa de e-mail,tip de utilizator,scopul cercetarii etc.).

Web-Formular(Formularele web)

Incercand sa depaseasca dezavantajele referintelor prin e-mail unele biblioteci au inceput sa furnizeze acest tip de referinte care constau in niste formulare care au cateva campuri sau categorii definite pe care utilizatorii trebuie sa le completeze ,putandu-se astfel evita cererile nestructurate.Unele biblioteci folosesc formulare simple cu doar 5-7 categorii definite pe care utilizatorii trebuie sa le completeze,ceea ce constituie un punct slab.

Chat reference(Referinte prin chat-Referinte in timp real)

Unele dintre dezavantajele referintelor prin e-mail au putut fi inlaturate si prin utilizarea programelor de chat,lucru care s-a intamplat la sfarsitul anilor '90 in Statele Unite ale Americii.Avantajul lor se refera la modul de comunicare sincron,dar aceasta forma de referinte nu este potrivita pentru toate tipurile de intrebari care se adreseaza unui serviciu de referinte.

Serviciile de referinte prin chat sunt definite ca fiind servicii de referinte accesibile prin Internet ce permit interactiunea directa cu utilizatorii prin intermediul comunicarii scrise,sincronime.Aceste servicii de referinte digitale(RD),utilizand tehnologia mesageriei in timp real(instant messaging),sunt primele care au oferit asistenta de specialitate nelimitata(24/7 de ore din 24,7 zile din sapte).

Cele mai dinamice din punct de vedere al sincronismului comunicarii sunt serviciile de referinte prin videoconferinta,ce sunt si mult mai complexe din punct de vedere tehnologic:utilizatorii au nevoie de echipamente harwarw si software adecvate pentru a intra in contact cu bibliotecarul.

Serviciile de referinte prin chat se situeaza conform studiilor de specialitate,in topul preferintelor utilizatorilor aflati la distanta.Serviciile de referinte de acest gen se diferentiaza prin cateva elemente :publicul caruia i se adreseaza si,implicit,nevoile acestuia,principiile de lucru,sotware-ul folosit si personalul implicat in furnizarea raspunsurilor(pregatire profesionala si organizare).

Astfel,inaintea implementarii serviciului,trebuie stabilite caracteristicile comunitatii de utilizatori caruia acestea i se adreseaza.

Daca este vorba de o biblioteca publica,serviciul oferit va fi unul de referinte generale(general desk),cel mai adesea disponibil 24/7,iar daca biblioteca este una universitara sau specializata(de exemplu:medicala,ethnica etc.),serviciul va fi unul de referinte specializate(speciality desk)disponibil online si pe un interval de timp mai restrans.Asta nu inseamna ca o biblioteca universitara nu poate sa fie si ea

furnizoarea uni serviciu de referinte generale.Acest lucru depinde de implicarea in programele de colaborare intre biblioteci,care au fost create intocmai pentru a economisi resursele umane,financiare,informationale etc.

Un program de colaborare intre biblioteci in furnizarea de servicii de referinte prin chat trebuie sa aiba o administrare bine conceputa.De regula ea cuprinde:directori de program,un coordinator de program,o comisie consultativa compusa din membrii biblioteciiparticipante,o serie de subcomisii pentru standarde,pentru prezentare/promovare,pentru pregatire profesionala(training),pentru organizarea personalului,pentru design web etc.In general.personalul este organizat dupa specificul activitatilor desfasurate in institutiile din care provin(biblioteci publice,universitare,specializate etc.)Bibliotecile implicate in programe de acest gen pot fi active intre cinci si peste saizeci de ore sptamanal,in functie de numarul de personal,conform unei programari prealabile(pe institutii si persoane implicate) realizata de catre coordonatorul de program.

Politica unui serviciu de referinte prin chat este cea care stabileste organizarea personalului,metodologia rezolvarii cererilor,clasificarea cererilior,pentru a stabili ce anume intra in atributiile serviciului si ce nu intra.

Serviciile de referinte prin chat sunt servicii de referinte digitale ce au in vedere cererile de informare ce necesita raspunsuri scurte,cum sunt cele de referinte rapide(ready reference),intrebari generale despre biblioteca,intrebri despre modalitatile de cautare OPAC si in bazele de date,despre localizarea anumitor informatii in Internet.

Cercetarile mai detaliate in bazele de date,realizarea de bibliografii,obtinerea de documente etc.,nu intra in sfera de activitate a serviciilor,uitilizatorii fiind sfatuiti,in aceste cazuri sa ia legatura cu persoane avizate sau sa se deplaseze la biblioteca pentru a discuta direct cu personalul de specialitate.

Tipologiile cererilor de referinte prin chat sunt aceleasi cu cele identificate pentru orice tip de referinte digitale,tipologii complemantare prin excelenta si infinite,caci nici o clasificare nu o inlocuieste pe alta,si nici o clasificare nu poate fi considerata definitiva.Categoriile identificate difera prin complexitatea lor,astfel poate exista o clsificare cu caracter universal,aplicabila oricarui tip de serviciu de referinte(1),sau una mai elaborata(2).Asadar aceste tipologii nu se exclud intre ele,putand fi extinse sau restranse,in functie de nevoi specifice pentru organizarea,functionarea,evaluarea serviciilor de referinte,traditionale si/digitale.

(1)-intrebari pe subiect(topical questions):se cer informatii despre un anumit subiect;

-intrebari faptice(factual questions):se cer raspunsuri punctuale la intrebari concrete;

-intrebari despre documente(document questions):se cer informatii despre anumite documente,de regula pentru localizarea lor fizica.

(2)- intrebari despre existenta unor documente cunoscute in colectiile bibliotecii;

- intrebari despre biblioteca(istoric,resurse,servicii etc.);

- intrebari faptice;

- intrebari cu character ethnic privind accesul l abaze de date;

- intrebari despre serviciul de referinte oferit;

-indrumari cu privire la modalitatile de cautare a informatei pe un anumit subiect.

Principiile de lucru includ normele privind desfasurarea interviului de referinte.Interviul de referinte prin chat se defineste prin trei momente:

1.Determinarea intrebarii reale pe care utilizatorul doreste sa o adreseze,incusiv determinarea contextului care a generat-o.

2.Obtinerea "sursei de informare".

3.Revizuirea rezultatului pentru a se asigura ca raspunsul obtinut este unul satisfacator pentru utilizator.

Un interviu de referinte prin chat este caracterizat cel mai adesea prin gradul sau de complexitate.Tehnologia de lucru este foarte simpla:cand utilizaorul doreste sa intre in discutie cu un bibliotecar disponibil,el se conecteaza la serviciul de referinte prin chat(cu caracter general sau specializat) prin accesarea unui link existent in web site-ul bibliotecii respective.Interfata cu utilizatorii trebuie sa fie cat mai prietenoasa,sa aiba o optiune pentru feed-back si o rubrica de FAQ(Frequently Asked Questions/Cele mai frecvente intrebari).

Inaintea formularii cererii,utilizatorului ii sunt cerute cateva informatii:nume si prenume pentru personalizarea comunicarii(dar utilizatorul poata sa ramana si anonim),codul posta(pentru determinarea suprafetei de acoperire a serviciilor si pentru alte statistici),scopul cercetarii etc.Cunoasterea adresei de mail a utilizatorului este necesara pentru furnizarea ulterioara de informatii suplimentare.Utilizatorul are posibilitatea sa primeasca prin e-mail o copie a sesiunii de discutie sau sa o acceseze in site,dupa incheierea ei.Informatiile despre utilizatori sunt confidentiale.Toate informatiile cu character personal sunt eliminate din inregistrari inainte ca acesteasa devina obiectul analizelor statistice.

Evaluarea unui interviu de referinte prin chat se realizeaza in functie de cateva elemente.Acestea sunt:mesajul de intampinare,parafrazarea intrebarii pentru confirmare sau solicitarea de amanunte suplimentare,durata de raspuns la intrebari,forma de prezentare a informatiei(cu sau fara valoare adaugata),citarea surselor,mesajul de final.

Bibliotecarilor le sunt oferite o serie de indicatii mai mult sau mai putin formale,cu privire la functionarea serviciului de acest tip in studiile de specialitae,dar si intr-o serie de recomandari si standarde:

-bibliotecarii de referinte raspund la intrebari in ordinea primirii lor;

-utilizatorii pot accesa cel mult trei intrebari n cadrul unei sesiuni de discutie;

-pentru aflarea unui raspuns la cererea de informatie este rezervat un interval de timp de aproximativ zece-cincisprezece minute;

-in cazul intrebarilor pentru care nu se poate oferi un raspuns in timpul sesiunii de discutii,legatura cu uitilizatorii se va mentimne prin e-mail sau telefon;

-utilizatorii cu cereri de informatie care depasesc sfera de activitati a serviciilor in cauza,vor fi indrumati catre biblioteci din zona de domiciliu sau catre institutii susceptibile sa ofere raspunsuri adecvate;

-materialele,citarile,referintele utile rezolvarii cererii utilizatorilor sunt trimise in timpul sesiunii de discutii sau ulterior prin e-mail;

-in timpul sesiunii de discutii trebuie pastrat permanent contactul cu utilizatorii,care sunt informati asupra demersurilor intreprinse de bibliotecarul de referinte in vederea rezolvarii cererii sale;

-pentru fiecare raspuns trebuie precizata sursa de informare utilizata.De altfel,orice informatie trebuie anuntata acestuia nainte de a-i fi trimisa.

Software-ul este ales,in general dupa testarea mai multor variante.Ele   trebuie sa includa cateva elemente :

-schimbul de mesaje prin chat cu utilizatorii si cu alti bibliotecari online;

-partajarea ecranului(screen sfaring)prin care bibliotecarul poate vizualiza ecranul utilizatorului;

-mesaje-tip(de exemolu:"Va rugam sa asteptati putin!","Va multumim!" etc.) si o sectiune pentru statistici.

Web Contact Center(Centru de Contact Web)

Programele W.C.C. au fost dezvoltate pentru aplicatii de comert electronic,dar unele biblioteci au inceput sa le utilizeze pentru referittele digitale.In functie de nevoile individuale ofera posibilitatea de a alege e-mail,web form sau chat si,de asemenea,ofera numeroase modaliatti de cooperare interactiva intre bibliotecarii de referinte si utilizatori (escortare,co-navigare,transfer de fisiere,monitorizare,raspunsuri in cooperare etc.)

Video Conferencing(Video Conferinta)

Acest tip de referinte a inceput sa fie folosite pe la jumatatea anilor '90 tot in Statele Unite ale Americi,insa nu inregistreaza o foarte mare utilizare ca forma de referinte digitale,necesitand echipamentele hardware suplimentare.

In anul 1990 a crescut interesul pentru utilizarea in domeniul referintelor a conferintelor video,dar succesul acestora a fost limitat.Tehnologiile chat pentru serviciile de referinte au aparut in ultimii trei ani,in momentul actual mai multe bibiloteci fiind interesate de acestea.Primele servicii chat permiteau doar un schimb instantaneu de mesaje scurte intre utilizatori si bibliotecar,dar acum,gratie unor programe foarte sofisticate,interactiunea intre utilizator si bibliotecarul de referinte s-a extins.

Cele mai populare forme de referinte digitale sunt in prezent servicii prin e-mail si servicii prin chat.

Voice over Internet Protocol(VOIP)

Prin intermediul acestui protocol utilizatorii pot da telefon in paralel cu alte aplicatii internet.Aceasta forma de referinte este oferita de unele Web Contact Center precum Livettelper,Click and Care,Live Person,prezentand avantajul posibilitatii de a imbunatati si mari viteza de comunicare pe Internet si al faptului ca utilizatorii nu trebuie sa scrie intrebarile.Necesita insa echipamente hardware suplimentare.

Toate aceste tipuri de referinte digitale sunt complementare,ele nu pot inlocui unele pe altele in intregime,biblioteca hotarand in functie de tipul intrebarilor dominante si de obiceiurile de informatie ale utilizatorilor specifici ce varianta adopt.

Bibliotecarii de referinte sunt in legatura directa cu utilizatorii,atat in cadrul serviciilor de referinte traditionale,cat si in cadrul celor de la distanta.Aceasta inseamna ca ei trebuie sa detina o serie de abilitati tehnice,lingvistice,culturale si interpersonale,pentru a lucra cu diversi utilizatori si pentru a ii putea asista in demersul lor de informatie.

Pentru a putea acorda o asistenta cat mai buna utilizatorilor ,bibliotecile trebuie sa le ofere ceea ce acestia vor si ceea ce ei au nevoie,si cum nevoile de informare si cererile de informare de asemenea se schimba pe parcursul timpului ,bibliotecarii de referinte ar trebui sa desfasoare o evaluare continua a comunitatii pentru a identifica populatia servita de biblioteca,caracteristicile sale socio-economice,nevoile de bibliotec si nevoile de informare,modelele de utilizare a bibliotecii.Evaluarea comunitatii trebuie sa aib loc indifferent de dimensiunea acesteia sau de infrastructura tehnologica,constituind o parte esentiala a activitatii bibliotecarului de referinte care sprijina furnizarea unor servicii cat mai bine utilizatorilr,bazate pe intelegerea nevoilor de informare a comportamentului si a culturii acestora.

In ultimii ani,abilitatile traditionale ale bibliotecilor de referinte au trebuit sa fie sporite de abilitati specifice utilizarii tehnologiilor infornatiilor si comunicatiilor de abilitati de comunicare esentiale,deoarece ei trebuie sa lucreze ca utilizatori,furnizatori,alti specialisti in informare etc.

Bibliotecarii de referinte au nevoie de instruire regulata pentru a isi mentine la zi nivelul de expertiza.

O enumerare a principalelor calificari pe care trebuie sa le aiba bibliotecarii de referinte in prezent ar cuprinde:

-competenta in privinta resurselor ;

- competenta metodologica ;

- competenta in comunicare / competenta sociala;

- competenta lingvistica;

- competenta in privinta aplicatiilor speciale pe calculator;

- competenta in management;

-cunostinte generale extinse.

Un studio pe termen lung intreprins de un grup de cercetatori canadieni care a incercat sa determine perceptiile utilizatorilor in legatura cu serviciile de referinte traditionale si digitale si sa inteleaga ce ii satisface pe acestia si ce iii face sa revina,a identificat trei probleme principale care stau la baza insatisfactiei utilizatorilor,toate fiind legate de comportamentul personalului de referinte:omiterea etapei interviului fara a se incerca sa se determine daca intrebarea pusa este ceea ce utilizatorul vrea intradevar sa stie ,trimiterea nemoritorizata spre diverse surse externe si interne,deci fara a verifica ulterior daca utilizatorul obtine un raspuns util si o alta cauza se refera la asa numitele ,,follow-up questions'',cand bibliotecarul nu face nici un efort sa verifice utilitatea raspunsului intrebandu-l pe utilizator daca informatia furnizata i-a satisfacut nevoia de informare in totalitae si invitandu-l sa revina pentru asistenta ulterioara in cazul in care raspunsul nu a fost adecvat sau sufficient.

Bibliotecile ar trebui sa fie in prezent centrate pe utilizatori; orientate spre servicii si sa caute in permanenta noi cai de a servi cat mai bine comunitatea ale carei obiceiuri si asteptari au fost modificate de internet.

Referintele digitale sunt o modalitate de a imbunatati accesul la informatie si de a satisface nevoile utilizatorilor care prefera asistenta online.Cercetarile desfasurate in ultimii ani,arata o crestere a utilizarii serviciilor de referinte digitale in colaborare,care ofera raspunsuri rapide si de calitate,ceea ce sugereaza necesitatea dezvoltarii unor parteneriate cat mai extinse intre biblioteci,la nivelul active de referinte.

"Societatea informationala este un produs al utilizarii calculatoarelor si a altor media electronice si audiovizuale care au transformat modul in care traim si muncim."

Serviciile de referinte in etapa informationala

Termenii:virtual reference,digital reference,e-reference,internet informational services,live reference si real-time reference,utilizati in literature de specialitate,se integreaza in acelati concept,si anume serviciile de referinte,care intr-un mod sau altul utilizeaza computerul.Referirile pe care le facem la serviciile de referinte traditionale au in vedere asistarea utilizatorului in cautarea informatiei prin consultarea documentelor tiparite,in timp ce prin servicii de referinte informationalizate intelegem aici acele servicii de referinte furnizate la distanta sau in incinta bibliotecilor,care se bazeaza pe consultarea documentelor electronice(cataloage online,baze de date pe cd-rom,baze de date online sau resurse internet).

Astazi,cele doua tiparuri de servicii coexista,desi este evident ca serviciile de referinte traditionale pierd din ce in ce mai mult teren in favoarea celor informatizate.

Cheia pentru intelegerea si evaluarea noilor metode de servicii de referinte este examinarea lor in lumina valorilor traditionale.Noile modele nu neaga pe cele vechi ele doar pun accentual pe diferite combinatii sau aspecte ale vechilor valori.Principala cale de evaluare a noilor modele este compararea valorilor asociate acestora cu cele ale comunitatii pe care aceste modele sunt menite sa le serveasca.In functie de scopul pentru care sunt concepute,exista urmatoarele modele de servicii de referinte:

-modelul traditional,apropiat de modelul liberal/maximal;

-modelul bibliotecii-factor de instruire,ce trimite la modul conservator /minimal;

-modul serviciilor de referinte de triere,prin care o parte din personal raspunde la majoritatea intrebarilor simple ,iar cealalta parte raspunde la intrebri ce necestita o cercetare in profunzime;

-modelul serviciilor de referinte virtuale,destinate in primul rand utilizatorilor care nu sunt prezenti in biblioteca(accentual se pune pe furnizarea raspunsurilor si mai putin pe instruirea utilizatorilor);

Resursele electronice frecvent utilizate azi in biblioteca sunt in principal:

-cataloagele publice online(OPAC),baze de date bibliografice care reflecta documentele din colectii;

-baze de date pe cd-rom;

-baze de date online (exemplu:MEDLINE,ERIC,PsycInfo,BIOSIS,Dessertation Abstracts,DIALOG,LexisNexis);

-noi resurse electronice:resurse disponibile in internet si resurse multimedia.

Utilizarea colectiilor de referinte electronice in biblioteca este un fenomen care ia amploare,iar implicatiile sunt uneori greu de prevazut.

O problema importanta este aceea a costurilor materialelor electronice,care se mentin ridicate,precum si a intretinerii si manipularii acestora.Ele sunt din zi in zi mai numeroase si au,fiecare in parte interfete si conditii de accesare specifice.Nu este de neglijat nici necesitatea formarii si familiarizarii personalului si utilizatorilor cu tehnicile de folosire a resurselor de referinte electronice.

Biblioteca trebuie sa accepte confruntarea cu toate aceste schimbari ,beneficiul noilor produse electronice fiind de necontestat.

Atat bibliotecarii cat si utilizatorii bibliotecii au devenit dependenti de resursele de informare elecreonice,care usureaza munca de cercetare.Retelele internationale de exeplu BITNET si INTERNET au revolutionat furnizarea de informatii.Noile resurse de informare reclama timp pentru a fi invatate,perfectionate si promovate.Pana acum cativa ani,bibliotecarii de referinte se bazau pe tiparituri,la care adaugau noile servicii electronice,acum sunt biblioteci care folosesc resursele electronice in proportie de 90%.

Furnizarea informatiilor prin telefon si prin intermediul postei electronice au devenit un serviciu esential in departamentul de referinte al bibliotecarilor.Dezvoltarea exponentiala a internetului,a resurselor electronice si a comunicatiilor a creat noi oportunitati nu numai prin faptul ca bibliotecile presteaza servicii in exterior,dar si prin aceea ca fac acest lucru fara o deplasare fizica in afara bibliotecii.Produsele online sunt destinate accesului la distanta.

Dintr-un studio consacrat resurselor web ca instrument de referinte noi reiese:

-resursele web pot oferi un nivel similar al preciziei si rapiditatii raspunsurilor cu cel oferit de resursele traditionale;

-o prima conditie in asigurarea unor servicii de referinte de calitate pe web este existenta unor echipamente corespunzatoare si a unei conexiuni rapide.

-este necesara formarea si instruirea bibliotecarilor cu privire la avantajele si multitudinea resurselor de referinte disponibile in web.

Bibliotecarii verifica nu numai resursele digitale,dar si rafturile cu tiparituri,iar pentru a raspunde la intrebarile privitoare la colectiile bibliotecii,consulta catalogul online al resurselor tiparite.Serviciul electronic de referinte nu trebuie confundat cu resursele electronice.

Resursele traditionale joaca un rol important in cadrul serviciilor electronice.

Avantaje:

-permit ca raspunsul sa fie dat de bibliotecarii specializati in domeniul corespunzator intrebarii avansate de utilizatori;

-este posibila inregistrarea exacta a intrebarilor si raspunsurilor date;

-intrucat intrebarile prin e-mail se pun intr-o forma scrisa,pot fi evitate erorile care apar in comunicarea orala;

-utilizatorii au posibilitatea de a apela la biblioteci de la distanta si in orice moment al zilei sau al noptii

Dezavantaje:

-dificultatea sustinerii unui interviu de referinte online;

-solicitarile utilizatorilor contin uneori informatii insuficiente.

Multe biblioteci isi revizuiesc acum serviciile de referinte lansate in anii 1990.Revizuire serviciilor de referinte actuale,precum referintele prin e-mail,este un pas important in directia schimburilor majore prin care serviciile de referinte traditionale trebuie sa treaca in viitor pentru a raspunde mai bine cererilor de informare ale utilizatorilor.

In ultimii ani,au fost lansate in diverse tari o serie de proiecte inovatoare in domeniul serviciilor de referinte digitale,cu scopul de a face informatia disponibila mai rapid si mai eficient,dar si cu scopul de a raspunde unor cereri de informatie mai specializate.

Un alt exemplu de serviciu automatizat de referinte la distanta care utilizeaza aportul tehnologic al www si care reuneste o vasta retea de biblioteci,de data aceasta canadiene,este Référence Virtuelle Canada-RVC.

RVC este constituit din trei elemente:un calculator care gazduieste cererile de referinte profilul membrilor in care institutiile participante isi inscriu caracteristici precum subiecte acoperite de colectii,prfunzimea acestei acoperiri,orele de functionare,capacitati lingvistice,cererile de referinte sunt codificate pentru a fi trimise automat la institutia membra cea mai in masura sa raspunda cererii.In viitor va fi creata si o baza de date cu intrebari la care s-a raspuns si cu raspunsuri oferite anterior de RVC.

<<In antichitate si in evul mediu,organizarea colectiilor era centrata in principal pe raftul in care se afla cartea si pe autorul fiecarei carti in parte.Aparitia tiparului si culturalizarea in continua crestere din Renastere si Iluminism au ingreunat organizarea bibliotecilor si regsirea informatiei.Totusi se pare ca nu a existat un motiv intemeiat pentru a regandi organzarea bibliotecii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea,cand in sfarsit s-a simtit nevoia unei organizari centrate pe subiectul cartii,mai mult decat pe autor.>>

O informatie poate sa se prezinte sub diverse forme(text,imagine,sunet),pe media diferite(tiparituri,filme,fisiere electronice) si se transmite catre indivizi in sanul societatii,fiecare caz urmand o schema proprie(nu la el se transmit textile in format electronic si imaginile prin intermediul fotografiilor,de exemplu).Stiinta informarii acopera toate aceste tipuri de scheme,rezolvand toate tipurile de cazuri circulare a informatiei.>>

Serviciile de acces la resursele internet

Sunt cele care deservesc servicii specializate cum ar fi:transferul rapid de fisiere,cercetare prin meniu sau cautarea de programe pentru site-urile publice.

Gasim in aceasta categorie de servicii specializate axate pe cautare de fisiere,site-uri web,biblioteci,adrese electronice de utilizare unde serviciile permit transfer rapid de documente electronice.

Serviciile de baza care permit accesul la informatie sunt urmatoarele:

1.Web(panza),caracterizata prin sisteme de navigare hipermedia(Netscape sau Explorer);

2.Ghoper,care clasifica datele prin meniuri tematice;

3.FTP(File Transfer Protocol),pentru a schimba fisierele intre calculatoare;

4.Telnet,pentru a executa aplicatii pe calculatoare conectate.

WEB este cel mai sofisticat serviciu de acces.Este cel care a democratizat INTERNET.Este un serviciu graphic puternic,care inglobeaza Gopher,FTP,Telnet si alte retele.

W3(world wide web)

Web,care se traduce de asemenea prin "panza" ca in panza de paianjen tine in numele ei de incalceala informatii particulare create prin navigarea hipermedia,elemente ce disting web de alte servicii de internet.

Este o colectie gigantica de pagini de informatii legate intre ele.Web a fost dezvoltat in 1991 de Tim Berner-Lu in CERN-Centru European de Recherche Nucleaire din Geneva.S-a incercat sa se creeze un sistem permanent care:

1.Sa raspunda problemelor creatiei;

2.Sa permita accesul si partajul informatiei intre echipe de cercetare dispersate de-alungul planetei.

Referinta digitala nu e o simpla munca de referinta fara un birou.Referintele digitale se dezvolta atat in domeniul de lucru al referintelor traditionale,incorporand si idei din domenii cum ar fi:afaceri,stiinta computerului,educatie.In timp ce literatura de specialitate traditionla de referinta s-a concentrat in resursele si evaluarea acuratatii,serviciile de referinte digitale se contureaza asupra re-examinarii ipotezelor de baza de referinte.

Definitiile de baza ale sistemelor de referinte sunt redefinite pentru a incorpora noi dimensiuni ale mediului digital in timp ce alte definitii sunt pur si simplu casate.Aceasta este in cautarea unui proces de reinventariere unde normele traditionale de geografie,generalism si definitia profesionala este pusa la indoiala.Cercetatorii si practicienii,de asemenea,se lupta n domeniul serviciilor de referinte(invitand expertii in obiectivul de referinta si de sesizare),automatizarea,infrastructuri tehnice,chiar si relatia intre personalul de referinte si colectiile bibliotecii.

In cele din urma,referintele nu reprezinta doar o intrebare pusa de cineva iar altcineva da un raspuns.Este vorba de cineva cu o problema de informarecare lucreaza cu altcineva cu abilitati de informatii(indemanatic in acest domeniu).

Serviciile de referinte degitale in noul milennium reprezinta:

-cresteri in complexitatea resurselor informationale si nu nevoia de cunostinte;

-noi optiuni(in primul rand in personal)pentru a raspunde intrebarilor de referinte.

Una dintre schimbarile cheie in utilizarea referintelor digitale in resursele traditionale este relatia profesionala cu colectiile serviciilor de referinte digitale ca un camp si au in vedere intregul process de referinta on-line.

Problemele digitale in referintele traditionale au fost binedefinite,inclusiv costul resurselor digitale,calitatea resurselor web,de formare a personalului.Pe de cealalta parte,aceste obstacole au inceput sa apara in referintele digitale.

Aceste aspecte de baza sunt:scalabilitate(abilitatea serviciilor de a se dezvolta),si ambiguitate(identificarea resurselor necesare pentru a se indeplini nevoile utilizatorilor inainte de a raspunde la intrebare.

Cultura noilor referinte:trasaturi si tendinte

Serviciile de referinte digitale se afla in mintile a multi oameni din ziua de azi.Multe biblioteci experimenteaza prin a raspunde la intrebari de referinta printr-o varietate de mijloace tehnologice sau de utilizare a resurselor digitale in a raspunde la intrebari.

Dar ce se va intampla cu "referintele"?Dincolo de ntrebrile tehnice de a infiinta un serviciu sau efectuarea de sesiuni de instruire pentru a ajuta personalul sa utilizeze resursele in retea in a face referinte,exista intrebari mai profunde referitoare la natura sistemelor de referinte in sine,si efectul pe care introducerea de conectivitate la internet are pentru ea.

Serviciile de referinte digitale

Serviciile de referinte digitale se refera la interactiunea asincronima sau sincronima cu utilizatorul,manifestata intr-un cadru specific-cel electronic,cu ajutorul unor echipamente informatice adecvate si intr-un interval relative de timp.Aceste servicii sunt intalnite in literatura de specialitate si sub forma unor sintagme precum:referintele virtuale,referintele electronice,referintele online,fiind considerate drept interfata cea mai prietenoasa a bibliotecii cu utilizatorii sai identificati atat fizic,cat si virtual.

Serviciul de referinte digital se adreseaza in principal,dar nu excusiv,utilizatorilor aflati la distanta.Ele au fost folosite,dezvoltate nu pentru a le inlocui pe cele traditionale,ci pentru a le completa.Acolo unde un serviciu de referinte de tip traditional devine ineficient prin consumul de timp si/sau resurse financiare,referintele digitale aduc alternative unor cai de acces mai rapid la informatia dorita.

Timpul de raspuns la cererea de informatie este esential pentru claritatea serviciilor de referinte oferite de biblioteca.In cazul serviciilor de referinte oferite prin chat,acest timp de raspuns sete influentat de localizarea spatiala si temporala a utilizatorului in raport cu biblioteca.Localizarea spatiala tine de vizibilitatea serviciului,de plasarea lui in fornt-office(la vedere) sau in back-office(serviciu "ascuns"),iar determinarea temporala-de sincronismul sau asincronismul serviciului.

Comunicarea sincrona se desfsoara la fata locului,prin telefon si prin tehnologia digitala:prin chat sau prin videoconferinta,iar comunicarea asincrona-prin posta,prin fax si prin tehnologia digitala:prin e-mail sau forum.

Tipologia refrintelor digitale se plaseaza chiar pe aceste coordonate:

-comunicarea asincrona:referinte digitale prin e-mail si referinte digitale prin forum;

-comunicarea sincronima:referinte digitale prin chat si referinte digitale prin videoconferinta.

Serviciile de rererinte digitale prin forum,caracterizate si ele prin asincronism,au la baza notiunea de posting,ce semnifica introducerea de mesaje prin website special dedicate comunicarii in grup cu utilizatorii,unde acestia intra in contact cu un bibliotecar pentru a primi o sumara onsultanta de specialitate.Toate discutiile de tip intrebare-raspuns intre utilizatori si biblioteca sau chiar intre utilizatori,sunt disponibile pentru oricine acceseaza site-ul respective.Adesea,formularul este inlociut cu o rubrica FAQ,cu raspunsuri deja formulate pentru intrebarile frecvente ale utilizatorilor.

Definitia referintelor virtuale:

1. Referintele virtuale reprezinta un serviciu de referinte realizat in mediu electronice,cele mai adesea in timp real,prin care utilizatorii folosesc calculatoarele,sau alte tehnologii bazate pe accesul la internet,pentru a comunica cu bibliotecarii din cazul sectiilor de referinte(virtual includ),fara a fi prezent fizic in fata acestora.

Cele mai frecvente canale de comunicare in ceea ce privesc solicitarile de referinte virtuale includ:chat-ul,video-conferintele,telefonia digitala(voice or IP),posta electronica si mesageria instantanee.

Conducerea bibliotecii trebuie sa conoasca cuantumul costurilor cu personalul si necesarul de resurse financiare pentru inaugurarea si desfasurarea activitatilor in conditiile de de actiune a unui marketing pentru acest serviciu si trebuie sa se angajeze pentru sustinerea pe termen lung a acestuia.

2.Serviciul de referinte virtual este o extensie a serviciului de referinte existent.Desi maniera de serviresi localizare a serviciului pote fi oferita de cea prin care se furnizeaza referinte"fata in fata",terbuie sa se acorde acelasi statut si pretentii si trebuie vazut ca partea mai mare a serviciului de referinte.

Serviciul de referinte trebuie sa corespunda de un set clar de reguli care sa stipuleze prioritatile pentru utilizatorii diferitelor biblioteci.De exemplu,se utilizeaza principiul:"primul venit-primul servit",cu nici o preferinta fata de utilizatorii din bibliotecile in care lucreaza bibliotecarul de servicii.

Biblioteca de la traditie la era digitala

Tinand cont de importanta si consecintele benefice ale informatizarii bibliotecii,de receptivitatea copiilor la actul automatizarii,de impactul calculatoarelor in viata copilului de azi,adultul de maine se impune in trecerea de la munca traditionala la lucrul in sistem informatizat in orice biblioteca,indiferent de marimea si valoarea fondului de publicatii,de numarul de bibliotecari,de categoriile de utilizatori.

Ritmul tot mai accelerat de evolutie a lumii contemporane si al acumulrii progressive de informatii diverse si-au pus amprenta asupra preocuparilor si modul de viata al familiei de azi.

Informatizarea contribuie la reducerea timpului consumat cu unele servicii,la diminuarea costurilor,realizeaza unele activitati care manual ar fi,daca nu imposibile,atunci de lunga durata,ca de exemplu:statisticile sau bibliografiile complexe.

Automatizarea bibliotecilor ,urmata de conectarea in retele a facut ca peste biblioteca traditionala sa se suprapuna biblioteca electronica,iar aceasta sa contribuie la realizarea bibliotecii virtuale.

Internetul ofera posibilitatea de a se consulta bazele de date a altor biblioteci aflate la mii de km distanta.

In acest mod,un cititor poate obtine:

-informatia despre documentele existente in alte biblioteci;

-localizarea unui document de interes si rezolvarea acestuia pentru un eventual imprumut;

-consultarea unor documente si informatii disponibile pe medii electronice in alte sisteme de informare si documentare;

-preluarea din alte sisteme a unor inregistrari bibliografice de interes si stocarea lor in calculatorul propriu;

-tehnologiile informationale au influentat profound existenta noastra si au in ultimul timp un impact tot mai mare asupra activitatilor din bilioteci.

Efectele acestor sevicii contureaza rolul bibliotecii ca factor de instructie in context national si in cadrul politicilor educationale.Aparitia formelor electronice refllecta dinamica miscarilor care au loc in biblioteci si centre de informare si documentare,tendinta spre dimensiunea digitala a serviciilor.

Toate bibliotecile universitare romanesti patreaza varianta traditionala a serviciilor de informare,adaugand treptat elemente de ecces electronic de la distanta.

O astfel de facilitate ste Web-OPAC(online public acces catalog)pe care utilizatorii il pot accesa de oriunde:din biblioteca sau de la un terminal conectat la pagina web.

Valoarea serviciilor documentare este data de diversitatea canalelor si suporturilor de furnizare a informatiei,dar si cantitatea si calitatea resurselor.

Un exemplu relevant este proiesctul "Referinte prin Email-Romania" initiat de Sectiunea de Rreferinte a Asociatiei Bibliotecarilor din Invatamant din Romania;obiectele proiectului vizeaza a interactiviza cerearea de referinte,astfel incat un numar mai mare de sresurse sa poata oferi raspunsuri cat mai complete,cuprinzatoare dar si de a salva timpul utilizatorului de cautare a informatiilor.

CONCLUZII

S-a ajuns la un nivel in care specializarea informatiei stiintifice si cantitatea de informatte sunt atat de mari incat bibliotecarul face cu greu fata cerintelor de catalogare si indexare exacta a publicatiilor.In acest context,o optiune spre care societatea informationala va evolua va fi cea in care rolul bibliotecarului va fi din monitorizare si validare a rezultatealor unor produse software carora operatiile specifice le-au fost transferate.