Continuatorii lui Kant:
idealismul german si neokantianismul. Filosofia lui Kant astazi
1. Ecoul imediat al filosofiei kantiene. Prima
reactie fata de criticismul kantian a fost, in general, de
ostilitate. Reprezentantii vechii metafizici wolffiene au considerat Critica ratiunii pure drept o
varietate a idealismului lui Berkeley. "Filosofia credintei", al
carei principal reprezentant este Fr. Jacobi s-a concentrat asupra
problemei lucrului in sine, insolubila in opinia sa dupa cadrele
kantiene. Criticismul a fost vazut, de asemenea, ca un scepticism de
sorginte humeista (Schulze - Aenesidemus) sau, in general, ca o forma
de scepticism.
Prin J. G. Fichte este initiata o noua
interpretare a filosofiei lui Kant, din care vor rezulta sistemele filosofice
speculative (Fichte, Schelling, Hegel), care au dominat filosofia
post-kantiana cam o jumatate de veac.
Pe la 1860 isi face aparitia asa-numitul
neo-kantianism, in paralel cu dezvoltarea unei discipline aparte (Kantphilologie),
a unei directii de cercetare (Kantforschung) si a unei literaturi de
specialitate dedicate filosofiei lui Kant (revista "Kant-Studien"). Sunt
inregistrate sapte orientari in neo-kantianism: orientarea
fiziologica, cea metafizica, cea realista, orientarea logista,
criticismul valorist, interpetarea relativista a criticismului,
psihologismul. O traditie a interpretarii lui Kant a aparut in
Franta, o alta in Italia etc. (cf. Al. Boboc, Kant si neokantianismul, Editura Stiintifica,
Bucuresti, 1968.) Si in Romania, Kant a fost unul dintre cei mai
atent studiati filosofi moderni, inca din prima faza a
constituirii filosofiei romanesti moderne.
2. Filosofia lui Kant astazi. Doua
secole au trecut de la moartea lui Kant. Sunt doua secole in care s-au
intamplat multe. Cunoasterea noastra asupra lumii s-a extins
incomparabil fata de vremea lui Kant, relatiile dintre oameni
s-au schimbat si ele. Cu toate acestea, multe dintre conceptele filosofiei
lui Kant isi gasesc inca locul intre conceptele filosofice, stiintifice
si morale de actualitate. Kant este citat astazi atat de
specialisti din domeniile fizico-matematice, ale stiintelor
vietii sau sociale, cat si de cercetatori ai domeniilor artei,
antropologi, istorici.
