Intrebari schengen

INTREBARI SCHENGEN

Care a fost scopul crearii Comunitatii Economice Europene?

Instituirea unei piete comune care sa se sprijine pe o uniune vamala, pe armonizarea politicilor economice, pe libertatea intregii vieti economice: a productiei, a serviciilor, a schimburilor, a factorilor umani si financiari.

Care sunt cele 4 libertati necesare in vederea obtinerii Pietei Comune Unice?

a Libera circulatie a marfurilor

b Libera circulatie a serviciilor.

c Libera circulatie a capitalurilor

d Libera circulatie a persoanelor. Libera circulatie a fortei de munca,

Cand apare "pasaportul european"

1 Ianuarie 1985

Cind a fost incheiat acordul Schengen?

14 Iunie 1985

Cind a fost incheiat CAAS?

In19 iunie 1990 a fost incheiat Conventia de Aplicare a Acordului Schengenț

6) Care sunt cei 3 piloni ai UE?

Pilonul comunitar;

2. Pilonul de politica externa si de securitate comuna;

3. Pilonul de cooperare in domeniul justitiei si afacerilor interne.

7) Sub ce nume mai este cunoscut Tratatul de la Maastricht?

Tratatul privind Uniunea Europeana (numit si Tratatul de la Maastricht)

Principalele institutii ale UE. Legiferarea si adoptarea legilor

8) Care sunt cele trei principii care stau la baza crearii institutiilor UE?

-Principiul separatiei puterii in stat

-Principiul loialitatii multiple

-Principiul subsidiaritatii

9) Structura si atributiile Comisiei Europene

Comisia Europeana reprezinta interesele Uniunii Europene (spre deosebire de Parlament si de Consiliu) si este organul executiv al UE. Principalele competente ale Comisiei sunt:

- de control: supravegheaza respectarea Tratatului UE si implementarea legislatiei comunitare;

- de initiativa: are monopolul initiativei in chestiuni de competenta comunitara (politici comunitare);

- de executie: joaca rolul unui guvern la nivel comunitar, avand responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor, precum si a gestionarii Fondurilor Structurale si a bugetului anual al Uniunii;

- de reprezentare: primeste scrisorile de acreditare ale ambasadorilor tarilor din afara spatiului comunitar in UE si are Delegatii - cu rang de ambasade - in statele candidate sau in alte state din afara Uniunii, precum si birouri de reprezentare in SM.

10) Structura si atributiile Consiliului Uniunii Europene

Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezinta interesele Statelor Membre (spre deosebire de Parlament, care reprezinta interesele populatiei SM) si este compus din reprezentanti ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune si "Consiliul de Ministri"), avand atat putere legislativa cat si executiva. Numarul membrilor Consiliului este egal cu numarul SM, fiecare guvern avand un singur reprezentant. Consiliul este principala institutie de decizie a UE.

Din punct de vedere organizatoric, Consiliul are in componenta sa mai multe consilii specifice,

grupate pe sectoare de activitate. De asemenea, Consiliul mai are un secretariat permanent ("Secretariatul General al Consiliului UE"), care pregateste si asigura buna desfasurare a lucrarilor acestuia la toate nivelurile (si al carui Secretar General are un mandat de cinci ani), precum si un "Comitet al Reprezentantilor Permanenti" - COREPER24. In urma Tratatului de la Amsterdam, Secretarul General are si rolul de "Inalt Reprezentant al Politicii Comune de Securitate si Aparare".

11) Structura si competentele Parlamentului European

Presedinte - reprezinta Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial si in relatiile internationale, prezideaza sesiunile plenare ale Parlamentului si sedintele interne;

Birou parlamentar - organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, cu problemele administrative, organizatorice si de personal;

Conferinta presedintilor - organ politic al Parlamentului, constituit din Presedintele Parlamentului si presedintii gruparilor politice, responsabil cu stabilirea ordinii de zi a sedintelor plenare, fixarea calendarului activitatilor desfasurate de organismele parlamentare si stabilirea competentei comisiilor si delegatiilor parlamentare, precum si a numarul membrilor acestora Comitete - organizeaza activitatea PE pe domenii de activitate si sunt impartite in comitete permanente (17), comitete temporare (6) - vezi Anexa 2 - si comitete parlamentare mixte - ce mentin relatiile cu parlamentele tarilor candidate;

Secretariat - 3 500 de functionari ce lucreaza in serviciul PE.

Rolul Parlamentului in cadrul Uniunii Europene are in vedere:

- examinarea si adoptarea legislatiei comunitare, alaturi de Consiliul UE (Consiliul de Ministri), prin procedura de co-decizie;

- aprobarea (si monitorizarea) bugetului UE;

- exercitarea functiei de control asupra altor institutii UE, cu posibilitatea de a infiinta comisii de ancheta;

- aprobarea acordurilor internationale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de noi SM si acordurile comerciale sau de asociere intre UE si alte tari.

12) Structura si competentele Consiliului European

Consiliul European nu are, propriu-zis, statut de institutie a UE, insa are un rol esential in trasarea prioritatilor si definirea orientarilor politice generale ale UE Consiliul European este constituit din sefii de stat sau de guvern ai StatelorMembre, iar lucrarile sale sunt gazduite de SM care detine Presedentia Consiliului Uniunii Europene.

13) Rolul Curtii Europene de Justitie

Infiintata in 1952, Curtea Europeana de Justitie (CEJ) are rolul de a asigura uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar si are competenta de a solutiona litigii care implica SM, institutii comunitare, companii sau persoane fizice din spatiul UE.

14) Care sunt principalele trei tipuri de proceduri de luare a deciziilor in cadru UE?

In ceea ce priveste procesul de decizie, metodele utilizate in acest scop sunt: co-decizia, avizul

conform, cooperarea si consultarea

PRINCIPALELE PREVEDERI ALE CONVENTIEI SCHENGEN SI CATALOAGELOR

15) Care sunt domeniile la care se refera CAAS?

- asistenta reciproca / schimbul de informatii.

- supravegherea transfrontaliera

- urmarirea transfrontaliera

- radiocomunicatii

- ofiterii de legatura

- Sistemul Informatic Schengen (SIS)

16) Ce este EURODAC?

Sistemul Eurodac este o baza de date europeana de amprente digitale, infiintata in anul 2003, care contine amprentele tuturor solicitantilor de azil in varsta de peste 14 ani.

17) Ce este VIS?

Baza europeana de vize (VIS), destinata sa sprijine combaterea imigratiei ilegale

18) Ce este SIS?

Sistemul informatic Schengen

19) Care sunt principalele prevederi in domeniul cooperare politieneasca?

Acordarea reciproca de asistenta si promovarea unei cooperari stranse si constante in scopul realizarii controlului la frontiera si supravegherii acesteia, inclusiv prin:

- schimb de informatii;

- schimb de ofiteri de legatura.

Principiul asistentei reciproce intre autoritatile de politie in scopul prevenirii si descoperirii infractiunilor.

Solicitarile de asistenta si raspunsurile la acestea vor fitransmise prin intermediul autoritatilor centrale responsabile pentru cooperarea politieneasca internationala

20) Cum se realizeaza protectia datelor in SIS?

SIS este compus dintr-un sistem central (numit C.SIS), sistemele informatice nationale (N.SIS) si o infrastructura de comunicatii intre acestea. Informatiile din SIS vor fi accesate de statele membre prin intermediul sistemelor nationale N.SIS. Sistemul informatic Schengen opereaza pe principiul ca sistemele nationale nu pot schimba date direct intre ele, ci numai prin intermediul C.SIS.

Accesul la date continute in SIS II este rezervat in exclusivitate:

- autoritatilor responsabile cu controlul frontierei;

- autoritatilor responsabile cu alte controale politienesti si vamale, in interiorul statului membru, si celor responsabile cu coordonarea acestor controale;

- autoritatilor nationale judiciare (de exemplu, cele responsabile cu initierea urmaririi penale si anchetelor judiciare);

- autoritatilor responsabile cu emiterea vizelor (conform art. 96 CASS);

- autoritatilor centrale responsabile cu examinarea cererilor de viza;

- autoritatilor centrale responsabile cu emiterea permiselor de rezidenta si administrarea legislatiei privind strainii, in contextul aplicarii prevederilor CAAS legate de circulatia persoanelor;

- Europol (pentru art. 95, 99 si 100 CAAS);

- membrilor nationali ai Eurojust si asistentilor acestora (pentru art. 95 si 98 CAAS);

- autoritatilor responsabile cu emiterea certificatelor de inmatriculare.

21) Definiti cazurile urgente conform CAAS?

Solicitarile de asistenta pot fi adresate direct autoritatilor competente ale tarii vizate, care pot raspunde direct. Autoritatea care a transmis / primit solicitarea, in mod direct, trebuie sa notifice autoritatea centrala nationala despre aceasta situatie, in cel mult 24 de ore - cazul in care transmiterea cererii de asistenta prin intermediul unei autoritati centrale, intarzie atat de mult transmiterea catre autoritatile locale incat pericliteaza succesul actiunii preventive sau al investigatiei.

22) Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o cerere de asistenta politieneasca?

-Sa fie autotizata de legea nationala

-Trebuie sa se incadreze in limitele competentelor autoritatilor in cauza

-Competenta nu trebuie sa fie limitata de autoritatile judecatoresti

-Implementarea cererii sa nu implice aplicarea masurilor coercitive

-Informatiile scrise sa fie folosite ca probe cu consimtamantul statului solicitat

23) Cui trebuie comunicate toate cererile de cooperare politieneasca?

Solicitarile de asistenta si raspunsurile la acestea vor fi transmise prin intermediul autoritatilor centrale responsabile pentru cooperarea politieneasca internationala.

24) Ce este supravegherea transfrontaliera?

Supravegherea transfrontaliera se poate realiza la toate tipurile de trecere a frontierei: terestra, aeriana si maritima. Ca regula, trebuie obtinut un acord in avans, adica inainte de trecerea frontierei, pentru a continua supravegherea pe teritoriul statului destinatar.

Daca exista risc de intarziere, supravegherea poate continua peste frontiera pe teritoriul statului destinatar, fara acordul prealabil, conform unor conditii bine stabilite

25) Care sunt cele doua tipuri de supravegheri transfrontaliere conform CAAS?

Supravegherea "obisnuita" Supravegherea "de urgenta"

26) Care sunt conditiile supravegherii obijnuite?

Supravegherea se va efectua numai in urmatoarele conditii generale:

a) ofiterii care efectueaza supravegherea se conformeaza prevederilor acestui articol si legislatiei partii contractante pe teritoriul careia isi desfasoara activitatea; acestia trebuie sa se supuna instructiunilor emise de autoritatile locale competente;

b) exceptand situatiile mentionate la alin. (2), ofiterii vor avea asupra lor, in timpul supravegherii, un document care sa ateste faptul ca autorizatia a fost acordata;

c) ofiterii care efectueaza supravegherea trebuie sa poata dovedi in orice moment ca actioneaza in calitate oficiala;

d) ofiterii care efectueaza supravegherea pot purta armele de serviciu in timpul supravegherii, cu exceptia situatiei in care partea contractanta solicitata decide altfel; folosirea acestora este interzisa, exceptand cazurile de legitima aparare;

e) este interzisa intrarea in locuinte particulare si in locuri care nu sunt accesibile publicului;

f) ofiterii care efectueaza supravegherea nu vor retine sau aresta persoana aflata sub supraveghere;

g) toate operatiunile vor face obiectul unui raport catre autoritatile partii contractante pe teritoriul careia au avut loc; ofiterii care efectueaza supravegherea pot fi solicitati sa se prezinte personal;

h) autoritatile partii contractante carora le apartin ofiterii de supraveghere, la cererea autoritatilor partii contractante pe teritoriul careia a avut loc supravegherea, vor asista la ancheta ulterioara operatiunii la care au luat parte, incluzand procedurile judiciare, cu conditia ca identitatea ofiterului implicat sa fie protejata.

27) Care sunt conditiile supravegherii de urgenta?

Permite ca supravegherea sa fie continuata pe teritoriul altui stat, fara o autorizatie prealabila. Autorizatia prealabila nu poate fi ceruta "pentru motive deosebit de urgente" (ex: autoritatile iau la cunostinta despre infractiunea pentru care supravegherea este ceruta intr-o faza atat de tarzie, incat solicitarea de obtinere a autorizatiei nu poate fi solutionata, chiar daca este transmisa imediat la autoritatea centrala); trecerea frontierei este raportata imediat autoritatii centrale din statul destinatar;

O solicitare de asistenta juridica este adresata fara intarziere.

28) Care sunt faptele care atrag extradarea, conform Conventiei Europene privind extradarea?

Faptele pedepsibile de legea statului solicitant si solicitat prin privare de libertate pentru o perioada de cel putin un an sau prin mai multe pedepse.

29) Ce este urmarirea transfrontaliera?

Urmarirea transfrontaliera consta in ansamblul de masuri operative intreprinse pe teritoriul mai multor state in scopul prinderii unei persoane surprinse in flagrant in timpul comiterii unei infractiuni sau care a participat la comiterea acesteia ori a unei persoane care a evadat, aflandu-se in stare de arest preventiv sau in executarea unei pedepse privative de libertate.

30) Care sunt conditiile urmaririi transfrontaliere? 5) Urmarirea transfrontaliera se va face numai in urmatoarele conditii generale:

a) ofiterii care efectueaza urmarirea se conformeaza prevederilor acestui articol si legislatiei partii contractante pe teritoriul careia isi desfasoara activitatea; acestia trebuie sa se supuna instructiunilor emise de autoritatile locale competente;

b) urmarirea se face exclusiv peste frontiera terestra si albastra;

c) este interzisa intrarea in locuinte particulare si in locuri care nu sunt accesibile publicului;

d) ofiterii care efectueaza urmarirea vor fi usor de identificat, fie prin uniforma, prin intermediul unei banderole sau prin accesorii montate pe vehicule; este interzisa folosirea de haine civile combinata cu folosirea vehiculelor nemarcate, fara identificarea mentionata mai sus; ofiterii urmaritori trebuie sa poata dovedi in orice moment ca actioneaza in calitate oficiala;

e) ofiterii care efectueaza urmarirea pot purta armele lor de serviciu; folosirea acestora va fi interzisa, exceptand cazurile de legitima aparare;

f) daca persoana urmarita a fost retinuta in conformitate cu alin. (3) lit. b), pentru a fi adusa in fata autoritatilor locale competente, acea persoana poate fi supusa numai unui control de securitate; pot fi folosite catusele in timpul transportului; obiectele detinute de persoana urmarita pot fi confiscate;

g) dupa fiecare operatiune mentionata in alin. (1), (3) si (4), ofiterii urmaritori se vor prezenta in fata autoritatilor locale competente ale partii contractante pe teritoriul careia au actionat si vor raporta in legatura cu misiunea lor; la solicitarea acelor autoritati, acestia vor ramane la dispozitia lor pana cand circumstantele in care s-a desfasurat actiunea sunt suficient clarificate; aceasta conditie se aplica chiar si atunci cand urmarirea transfrontaliera nu s-a incheiat cu arestarea persoanei urmarite;

h) autoritatile partii contractante de unde provin ofiterii urmaritori vor asista, la solicitarea autoritatilor partii contractante pe al carei teritoriu s-a desfasurat urmarirea transfrontaliera, la ancheta ulterioara operatiunii la care au luat parte, incluzand procedurile judiciare, cu conditia ca identitatea ofiterului urmaritor sa fie protejata.

31) Care sunt conditiile urmaririi transfrontaliere de urgenta?

Conditii speciale:

- Nu a fost posibila informarea prealabila a autoritatilor responsabile din statul destinatar, datorita unei anumite urgete;

sau

- Autoritatile statului destinatar au fost anuntate, dar nu au putut sa preia urmarirea in timp util;

- Politistii care efectueaza urmarirea consulta autoritatile statului destinatar, cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei.

Urmarirea inceteaza la prima solicitare a statului destinatar.

32) Care sunt restrictiile ce pot fi impuse urmaririi?

Conditii

- Urmarirea poate fi efectuata doar peste frontierele terestre;

- Doar politistii nationali autorizati pot efectua operatiuni de urmarire transfrontaliera;

- Conditii referitoare la infractiune: fiecare stat are posibilitatea de a alege intre doua optiuni pentru tipurile de infractiuni care permit exercitarea urmaririi (conform fiselor nationale anexate Manualului de cooperare politieneasca); lista restrictiva a infractiunilor prevazute la art. 41 (4) lit. a sau infractiunile care atrag extradarea;

- Urmatoarele conditii se aplica tuturor statelor:

- persoana in cauza trebuie sa fi fost surprinsa in flagrant, comitand sau participand la comiterea uneia dintre aceste infractiuni;

- urmarirea este, de asemenea, aprobata daca persoana in cauza se sustrage extradarii masurii de arest preventiv sau executarii unei pedepse cu inchisoarea

33) Care sunt obligatiile lucratorului angajat intr-o urmarire de urgenta?

Restrictie referitoare la atributiile politistilor care efectueaza urmarirea: unele state ii autorizeaza pe acestia sa opreasca si sa interogheze, altele nu. Acest lucru nu afecteaza dreptul de a efectua o arestare in statul pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea, cand autorul este prins in flagrant.

34) Care sunt obligatiile pe parcursul urmaririi?

Este obligatorie informarea autoritatilor statului pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea, cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei. Acest lucru trebuie facut prin contactarea:

- fie a primei unitati de politie din statul in cauza,

- fie a autoritatii de legatura desemnate de statul in cauza.

- Politistii trebuie sa actioneze in conformitate cu legislatia nationala a statului pe teritoriul caruia se desfasoara urmarirea si trebuie sa urmeze instructiunile autoritatilor locale competente.

- Politistii care efectueaza urmarirea au prioritate in circulatia pe drumurile publice, in conformitate cu legislatia nationala a statului pe al carui teritoriu continua urmarirea.

- La solicitarea autoritatilor locale, urmarirea trebuie sa inceteze.

- Politistii trebuie sa aiba asupra lor legitimatia/ insigna de serviciu si sa fie usor de identificat (uniforma, banderola, autovehicul etc.).

Au dreptul sa detina arme de serviciu, dar utilizarea acestora este interzisa cu exceptia cazului de legitima aparare, conform legislatiei nationale a statului destinatar.

- Este interzisa patrunderea in locuinte sau in locuri nedestinate accesului public

35) Care sunt obligatiile dupa incheierea urmaririi?

Dupa fiecare urmarire, indiferent de rezultat, politistii implicati trebuie sa se prezinte in fata autoritatilor locale competente pentru a intocmi un raport; daca acestea doresc, politistii trebuie sa ramana la dispozitia lor si sa furnizeze asistenta, la cerere, pentru viitoarele investigatii si proceduri judiciare.

- Daca o persoana este retinuta si nu este cetatean al statului unde s-a facut retinerea, trebuie eliberata dupa un interval de sase ore de la retinere daca nu este emis niciun mandat de arestare in vederea extradarii (intervalul orar intre miezul noptii si 09,00 nu se ia in considerare).

- Persoanele retinute pot fi perchezitionate in vederea prezentarii in fata autoritatilor locale. Pot fi incatusate, iar obiectele personale confiscate

36) Descrieti institutia ofiterilor de legatura.

Ofiterii de legatura si atasatii de afaceri interne au sarcina de a acorda consultanta si asistenta si nu pot intreprinde actiuni concrete in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii. Acestia furnizeaza date si informatii si isi exercita indatoririle potrivit instructiunilor primite de la autoritatile romane competente. Trimiterea in misiune a ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne are ca scop promovarea si accelerarea cooperarii dintre Romania si celelalte state, in special prin acordarea de asistenta:

a) sub forma schimbului de date si informatii in scopul prevenirii si combaterii criminalitatii;

b) pentru solutionarea cererilor de asistenta politieneasca si judiciara in materie penala;

c) in legatura cu atributiile autoritatilor responsabile cu supravegherea frontierelor externe

STRATEGIA NATIONALE. PAS. GIRMIFS

37) Ce contine Strategia Nationala de Aderare la spatiul Schengen?

Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008-2011 contine directiile de actiune pe care autoritatile si institutiile cu responsabilitati in domeniu le vor urma in vederea aderarii la spatiul Schengen in calendarul propus. Strategia stabileste obiectivele strategice si obiectivele specifice urmarite, resursele financiare, implicatiile juridice, procedurile de monitorizare si evaluare, riscurile identificate, precum si consecintele aderarii la spatiul Schengen

38) Ce contine PAS?

Scopul Planului de Actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cat de curand posibil, precum si implementarea graduala a acestuia, in functie de calendarul de aderare la UE si Schenge

39) Ce contine GIRMIFS?

GIRMIFS este un organism care are rolul de a eficientiza comunicarea si colaborarea dintre Ministerul Administratiei si Internelor si celelalte autoritati publice centrale si locale cu atributii la frontiera, de a contribui la fundamentarea dispozitiilor acestora privind masurile adoptate si actiunile ce urmeaza sa fie intreprinse pentru securizarea frontierei de stat, precum si realizarea unui management integrat si performant al acesteia.

40) Care este obiectivul Strategiei de Management Integrat al Frontierei de Stat?

Scopul strategiei nationale il reprezinta stabilirea de politici, principii si obiective pentru realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a Romaniei, aliniat la cerintele comunitare, care sa asigure cresterea gradului de securitate a cetatenilor, respectand drepturile si libertatile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera si indeplinirea, cat mai curand posibil, a conditiilor necesare pentru aplicarea prevederilor aquis-ului Schengen si accederea in acest spatiu.

ACORDURI INCHEIATE CU ALTE STATE.

COOPERARE JUDICIARA IN MATERIE PENALA

41) Ce este extradarea?

Extradarea este una din formele cooperarii  judiciare internationale in materie penala, putand fi definita ca fiind procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) accepta sa predea unui alt stat (statul solicitant)  o persoana care se afla pe teritoriul sau si care este urmarita penal sau trimisa in judecata pentru o infractiune ori este cautata in vederea executarii unei pedepse in statul solicitant.

42) Procedura de extradara atunci cand Romania este stat solicitant?

Referitor la extradarea activa, solicitarea extradarii se face de catre statul roman unui stat strain la propunerea motivata a procurorului competent sau a presedintelui instantei competente, dupa caz.

Solutiile procurorului sau judecatorului privind propunerea de a se cere extradarea sunt inaintate Procurorului General competent sau Ministerului Justitiei.

Ministerul Justitiei, daca socoteste ca extradarea propusa este fondata, definitiveaza si semneaza cererea de extradare, dupa care aceasta si actele anexe se transmit statului solicitat.

43) Procedura de extradare atunci cand Romania este stat solicitat?

Cererea de extradare, potrivit art. 24 din lege, trebuie formulata in scris de autoritatea competenta a statului solicitant si se adreseaza Ministerului Justitiei din Romania.

In sprijinul cererii se vor prezenta documente referitoare la hotarari judecatoresti, expunerea faptelor, dispozitii legale aplicabile. La cerere, ulterior, se vor comunica si informatii suplimentare.

Cererea de extradare si actele anexe ajung la Ministerul Justitiei, care le examineaza, sub aspectul reciprocitatii pentru extradare, al existentei unui impediment in angajarea procedurii. In cel mult 5 zile Ministerul Justitiei transmite cererea si actele anexe Parchetului competent.

In 24 de ore de la primirea cererii de extradare si actelor anexe, Parchetul trebuie sa identifice si sa aresteze in vederea extradarii persoana reclamata. Cel reclamat este depus apoi la penitenciar, dupa care procurorul sesizeaza de indata Curtea de Apel competenta. Aceasta, in complet format din doi judecatori, examineaza si se pronunta asupra starii de arest in scop de extradare.

Art. 33 reglementeaza arestarea provizorie, pe care autoritatile competente ale statului solicitant o pot cere chiar inainte de formularea cererii de extradare.

Procedura extradarii la Curtea de Apel este reglementata in art. 34. La primul termen instanta procedeaza la luarea interogatoriului persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un avocat din oficiu, daca nu exista un avocat ales.

Dupa interogatoriu, persoana extradabila poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare.

Conform art. 37 din lege, Curtea de Apel, dupa examinarea cererii de extradare, poate sa dispuna fie conexarea dosarelor ( in cazul concursului de cereri ), fie amanarea solutionarii cererii pentru informatii suplimentare, fie sa constate prin sentinta daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii. In acest ultim caz, cand Curtea de Apel constata ca sunt indeplinite conditiile de extradare, hotaraste admiterea cererii de extradare. Sentinta poate fi atacata cu recurs.

44) La ce se refera termenul de asistenta judiciara?

Prezenta lege reglementeaza asistenta judiciara in cauzele penale,civile, de contencios administrativ si fiscal, comerciale, de munca si asigurari sociale acordata sub forma apararii prin avocat in fata instantelor judiciare, a organelor de urmarire penala, precum si la alte autoritati cu atributii jurisdictionale in scopul asigurarii realizarii dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal al tuturor persoanelor la actul de justitie prin acordarea unei asistente judiciare prompte, efective si de calitate

45) Care sunt conditiile pentru transferarea persoanelor condamnata?

O transferare nu poate avea loc in termenii prezentei Conventii decat in conditiile urmatoare:

a) condamnatul trebuie sa fie resortisant al statului de executare;

b) hotararea trebuie sa fie definitiva;

c) durata condamnarii pe care cel condamnat o mai are inca de executat trebuie sa fie de cel putin 6 luni la data primirii cererii de transferare sau sa fie nedeterminata;

d) transferul este consimtit de catre persoana condamnata sau, daca in raport cu varsta sau cu starea fizica ori mintala a acesteia unul dintre cele doua state considera necesar, de catre reprezentantul persoanei;

e) actiunile sau omisiunile care au dat nastere condamnarii trebuie sa constituie o infractiune penala in raport cu dreptul statului de executare sau ar trebui sa constituie o astfel de infractiune, daca ar fi survenit pe teritoriul sau; si

f) statul de condamnare si statul de executare trebuie sa se puna de acord asupra acestei transferari

46) Ce este Mandatul European de Arestare?

Mandatul european de arestare este o hotarare judecatoreasca emisa de instanta competenta a unui Stat Membru al Uniunii Europene in vederea arestarii si predarii de catre un alt Stat Membru a persoanei solicitate, in vederea efectuarii urmaririi penale sau in scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta privative de libertate

47) Ce informatii contine Mandatul European de Arestare?

Mandatul european de arestare contine informatii cu privire la identitatea si cetatenia persoanei solicitate, denumirea, adresa, numerele de telefon si fax si adresa de e-mail a autoritatii judiciare emitente, indicarea existentei unei hotarari judecatoresti definitive, a unui mandat de arestare preventiva , natura si incadrarea juridica a infractiunii, descrierea circumstantelor in care a fost comisa infractiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare al persoanei solicitate, pedeapsa pronuntata, daca hotararea a ramas definitiva, sau pedeapsa prevazuta de legea statului emitent pentru infractiunea savarsita, si daca este posibil, alte consecinte ale infractiunii.

48) Rolul Interpol

Rolul lui consta in asigurarea si dezvoltarea asistentei reciproce intre autoritatile de politie ale tarilor membre, in prevenirea si reprimarea criminalitatii de drept comun in cadrul legilor existente in fiecare tara si in spiritul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului

49) Rolul Europol

Europol este organizatia care se ocupa de aplicarea legii in cadrul Uniunii Europene si care opereaza cu toate informatiile referitoare la criminalitate. Obiectivul sau este acela de a imbunatati eficacitatea si cooperarea autoritatilor competente din statele membre in ceea ce priveste prevenirea si combaterea formelor grave de crima internationala organizata si terorism. Europol are misiunea de - si aduce o contributie semnificativa la actiunea Uniunii Europene de aplicare a legii impotriva crimei organizate si a terorismului, concentrandu-si eforturile asupra organizatiilor criminale.

50) Rolul si locul Centrului de Cooperare Politieneasca in contextul cooperarii internationale

In Romania institutionalizarea conceptului de cooperare politieneasca internationala se regaseste intr-o structura relativ recent creata, care a adus sub aceeasi umbrela structuri bine identificate ce si-au pastrat personalitatea, functionand pentru un scop comun si pe o platforma comuna. Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala este rezultatul firesc al procesului de adaptare a agentiilor de aplicare a legii din tara noastra la standardele practice, tehnice si legale internationale, atat la nivel regional - SECI, Europol, institutia ofiterilor de legatura, cat si la nivel global - Interpol, respectandu-se astfel atat recomandarile partenerilor straini cat si obligatiile asumate de Romania in procesul de integrare europeana

51) Punctul National Focal

In baza prevederilor acordului de cooperare dintre Romania si Biroul European de Politie, la data de 15 februarie 2004, Punctul National Focal a fost desemnat ca "unitate specializata din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor care sa actioneze ca punct national de contact pentru EUROPOL", conform standardelor Uniunii Europene care va avea la baza cooperarea inter-agentii la nivel national si international.

52) S.E.C.I

Acordul S.E.C.I. are drept scop intarirea capacitatii de actiune impotriva infractionalitatii transfrontaliere dinEuropa de sud-est, in conformitate cu standardele europene si alte Prevenirea si combaterea fenomenului de criminalitate transfrontaliera se realizeaza prin: acordarea asistentei reciproce in desfasurarea investigatiilor penale si vamale, schimb de informatii operative,

asistenta tehnica si schimburi de experienta, actiuni comune "task-force cooperare judiciara, accelerarea fluxului informational reglementari internationale relevante.

Principalele actiuni de tip task-force sunt:

- in domeniul combaterii traficului de carne vie;

- in domeniul combaterii infractiunilor de natura financiara si cibernetica;

- in domeniul combaterii traficului de droguri;

- in domeniul combaterii traficului de autovehicule furate;

- in domeniul combaterii contrabandei si fraudelor vamale;

- in domeniul combaterii terorismului.

53) Rolul Biroului SIRENE.

SIRENE reprezinta astfel acel unic punct de contact intre autoritatile politienestii si vamale dintre un stat membru si birourile nationale ale celorlalte state membre, in ceea ce priveste oferirea

instrumentelor necesare descoperirii si luarii masurilor adecvate in cazul unei infractiuni sau disparitii de persoane sau obiecte semnalate pe teritoriul sau naional sau al altor state membre sau asociate

prin furnizarea in cel mai scurt timp a informatiilor relevante

PREVEDERI REFERITOARE LA PROTECTIA DATELOR

54) Ce este A.N.S.P.D.C.P

Potrivit legii de infiintare, organizare si functionare, ANSPDCP este o autoritate publica cu personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, precum si fata de orice persoana fizica sau juridica din domeniul privat. A.N.S.P.D.C.P. are ca obiectiv apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Acest drept are un continut complex, de mare importanta pentru libertatea si personalitatea cetateanului, iar in tara noastra este garantat prin Constitutie

55) Care sunt drepturile persoanelor vizate conform Legii 677/2001?

In timpul prelucrarii datelor cu caracter personal este obligatoriu sa fie respectate drepturile persoanei vizate.

Acestea sunt:

- dreptul la informare;

- dreptul de acces la date;

- dreptul de interventie asupra datelor;

- dreptul de opozitie;

- dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale;

- dreptul de a se adresa justitiei.

56) Care sunt obligatiile ce-i revin unui lucrator de politie in prelucrarea datelor cu character personal?

Operatorul este obligat, in situatia in care prelucreaza date cu caracter personal care privesc solicitantul, sa comunice acestuia, impreuna cu confirmarea, cel putin urmatoarele:

a) informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;

b) comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei informatii disponibile cu privire la originea datelor;

c) informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;

d) informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;

e) informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal (subl. autorului: acest registru se afla in pastrarea ANSPDCP), de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului.

57) Ce se intelege prin prelucrarea datelor cu character personal?

Prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;