Scheme de condensatoare racite cu apa

Scheme de condensatoare racite cu apa

Argument

In etapa actuala,in industria frigului din Romania se introduc cele mai moderne instalatii si masini frigorifice de producere a frigului artificial,utilizandu-se criterii perfectionale si judicioase de organizare a lantului frigorific si a celor mai stiintifice si economice linii tehnologice modernizate.Produsele alimentare conservate prin frig,ca si gama larga de produse congelate prin intermediul produselor frigorifice generate de agentii frigorigeni utilizati se studiaza,din punct de vedere a modului de utilizare a temperaturilor joase,la nivelul tehnicii mondiale.In tehnica frigului se studiaza problema utilizarii efectului Peltier,constand in utilizarea a doua metode diferite,care prin contact produc o tensiune electromotoare,daca locul de contact este strabatut de un curent electric intr-un anumit sens se constata ca locul de contact dintre metale se renaste.Lucrarea este structurata pe 8 capitole cuprinzand indicatii si sfaturi practice de intretineri - exploatare si metode tehnologice de reparatie -   reconditionare a ansamblelor si subansamblelor functionale aferent instalatiilor frigorifice

Capitolul I

Prezentare generala

Schimbatoarele de caldura sunt aparate destinate transferului de caldura de la un agent termic la altul.Dupa principiul de functionare schimbatoarele de caldura se pot imparti in aparate cu perete despartitor sau prin suprafata,la care schimbul de caldura se face prin intermediul unui perete solid si aparatele prin amestec,la care transmiterea caldurii se face prin contact direct si prin amestecarea fluidului cald cu cel rece.Cu toata diversitatea schimbatoarelor de caldura ca forma,constructie,principiu de functionare si agenti termici,destinatia lor este in esenta aceeasi si anume sa transmita caldura de la un fluid cald la unu rece.

Condensatoare racite cu aer

Condensatoarele recite cu aer se utilizeaza la noi in tara exclusiv in instalatiile de putere mica si in cazurile in care se urmareste economia de apa.

Condensatoare racite mixt

Condensatoarele cu evaporare fortata produc efectul de racire prin evaporarea unei parti din apa recirculata pulverizata prin doze de stropire peste suprafata de condensare,in aerul circulat de ventilatoare.Picaturile de apa antrenate de aer sunt retinute de un separator de picaturi.Consumul de apa este mult redus in raport cu condensatoarele recite cu apa in circuit deschis.Acest tip de condensator este cel mai utilizat in instalatiile frigorifice din industria alimentara.

Intreprinderea "Frigotehnica" produce mai multe tipuri de condensatoare cu evaporare fortata tip CEFSO construite din serpentine dispuse orizontal cu distribuitoare si colectoare verticale.Produce " de asemenea" condensatoare cu evaporare fortata insonorizate tip CEFI.

Condensatoarele atmosferice cuprind panouri verticale de tevi,sub forma de serpentine sau gratar,udate in pelicula de apa recirculata.Incalzirea apei cu 2-3 °C si evaporarea unei parti din aceasta asigura racirea la condensare.

Evaporarea apei este activata de tirajul natural care se formeaza intre partea inferioara si cea superioara a casei condensatorului.Consumul de apa este constituit din apa evaporata si apa de improspatare.Condensatoarele cu evaporare fortata se monteaza in aer liber deasupra salii de masini cau,daca rezervoarele de amoniac sunt amplasate in exteriorul salii de masini,ele se monteaza pe suporti de beton sau metal deasupra acestora pe o platforma.

In exploatare trebuie asigurata o stropire corecta a serpentinelor de condensare prin curatirea periodica a duzelor.

La toate tipurile de condensatoare,cu exceptia celor recite cu aer,este indicat sa se previna depunerile din apa pe suprafetele de transfer termic in cazul apelor dure prin utilizarea de statii de dedurizare a apei si prin folosirea filtrelor sau bazinelor de decantare pentru apa cu impuritati.

Daca depunerile depasesc cca 5mm grosime,dupa golirea de agent a aparatului,se procedeaza la curatirea suprafetelor prin mijloace mecanice(ciocanire cu ciocane de lemn pentru exteriorul tevilor si perii de sarmasau freze pentru interiorul tevilor) sau chimice (recircularea unor solutii de 6-8% acid formic sau 5-10% acid clorhidric urmata de o buna spalare ,ca respectarea normelor de protectie a muncii).

Capitolul II

Instalatia frigorifica

Condensatoare frigorifice

a). multitubular orizonatal,racit cu apa

b). cu evaporare fortata; c).atmosferic;

Capitolul III

Componente ale instalatiei frigorifice

Aparate pentru masurarea temperaturilor

In instalatiile frigorifice si in spatiile sau aparatele tehnologice deservite sunt utilizate aproape toate tipurile de termometre.

Termometrele de dilatatie se bazeaza pe proprietatea corpurilor de a-si modifica volumul la variatia temperaturii.

Termometrele de lichid sunt alcatuite dintr-un ansamblu rezervor-tub capilar din sticla in interiorul careia se afla un lichid : mercur (pentru domeniul - 30 .+ 300°C),alcool (pentru domeniul -70+120°C), pentan (pentru domeniul -180+20°C), toluen,xilen s.a .

Termometrele bimetalice sunt realizate din lame confectionate din doua metale cu coeficienti de dilatare termica foarte diferiti.Se utilizeaza termometre sonda,termografe si termometre bratara.

Termometrele manometrice folosesc ca principiu de functionare ,variatia cu temperatura a presiunii gazelor ,vaporilor sau lichidelor mentinute la volum constant.Ele se compun dintr-un rezervor (bulb) care se introduce in mediul a carei temperatura se masoara ,un tub flexibil pentru racordarea la distanta a unui manometru ,de obicei cu tub eleastic,cu scara divizata direct in grade de temperatura.

Aparatele de termorezistenta functioneaza pe baza variatiei rezistentei electrice a unui conductor metalic cu temperatura.Elementele sensibile ale acestor aparate sunt confectionate din platina ,cupru sau nichel ,avand in general ,rezistenta de 100 Ω la 0°C . Pentru masurare se utilizeaza logometre sau punti electrice etalonate in grade de temperatura alimentate de la o sursa de curent continuu.

Aparatele de termistori functioneaza pe acelasi principiu ca si aparatele cu termorezistente cu deosebire ca rezistenta electrica a termistorilor ,utilizati ca elemente sesibile ,variaza mai puternic cu temperatura in raport cu termorezistentele.

Aparatele termoelectrice au ca principiu de functionare efectul Seebeck de aparitie a unei tensiuni electromotoare intr-un circuit format din conductoare din metale diferite,circuit denumit termoelement,daca punctele lor de contact(sudurile )se gasesc la temperaturi diferite.Tensiunea electromotoare se citeste pe un milivoltmetru cu scara gradata direct in grade de temperatura.

Aparate pentru masurarea presiunilor

Cele mai utilizate aparate sunt cele cu element elastic care sufera deformari mari in functie de presiunea fluidului de masurat.Aceste deformari sunt amplificate si transmise printr-un mecanism,la sistemul de indicare si inregistrare.

In functie de domeniul de masurare se intalnesc:

• manometre ,care masoara presiuni peste cea atmosferica;
• vacuumarea,care masoara depresiuni(presiuni absolute,mai mici decat cea atmosferica);
• monovacuumetre;

Pentru agentii frigorifici se folosesc aparate cu cadran cu scara dubla de presiuni si temperaturi corespunzatoare starii de saturatie.

Pentru masurarea presiunilor sau diferentelor de presiuni pe circuite de aer sau de agenti intermediari,se utilizeaza aparate cu lichid care pot fi cu tub U,cu tub U si rezervor sau cu rezervor si brat inclinat.

Aparate pentru masurarea umiditatii relative a aerului

Pentru masurarea umiditatii relative se utilizeaza psihometre,aparate cu fir de par si aparate cu clorura de litiu.

Psihrometrele sunt aparate care cuprind doua termometre care masoara temperatura aerului (termometrul uscat) si respectiv temperatura termometrului umed.Cunoscand aceste doua valori,cu ajutorul tabelelor psihrometrice,se poate afla umiditatea relativa a aerului.

Aparatele cu fir de par se bazeaza pe variatia lungimii firului de par in functie de umiditatea absorbita de aer care la randu ei depinde de umiditatea relativa a acestuia.Din aceasta categorie fac parte si higrografele.

Aparatele cu clorura de litiu au ca baza de functionare variatia rezistentei electrice a clorurii de litiu in functie de umiditatea absorbita din aer,care depinde la randul ei,de umiditatea relativa a aerului.

Aparate pentru masurarea si controlul nivelului de lichid

Sticlele de nivel sunt confectionate dintr-un corp metalic si o placuta de sticla tip Klinger avand o fata neteda spre exterioru si una cu striatiuni de reflexie spre interior.Ele se pot monta direct pe recipienti sau prin intermediul unor deviatii care comunica cu partea de lichid si respectiv partea de vapori a recipientului.In al doilea caz sunt prevazute si cu doua robinete de colt precum si cu doua sigurante cu bila ,care impiedica iesirea fluidului in cazul spargerii sticlei.

Indicatoarele de nivel cu brumare se utilizeaza in cazul recipientilor care contin lichide cu temperaturi sub 0°C ele sunt constituite dintr-un tub de nivel montat in paralel cu recipientul,cu care se face egalizarea pe partea de lichid si respectiv de vapori.Pe conducta de egalizare cu lichidul din recipient se monteaza un robinet de strangulare pentru a micsora circulatia prin termosifon care ar duce la brumarea completa a tubului.La anumite distante de inaltime se prevad tevi de legatura intre tubul de nivel ce se izoleaza si platbanda utilizata ca scara de citire a nivelului.

Silometrele functioneaza pe principiul variatiei capacitatii unui condensator electric format intre o sonda introdusa in recipient si peretele acestuia in functie de nivelul de lichid care constitue dielectricul.Aparatul indica gradul de umplere cu lichid a recipientului,in procente din volumul acestuia,putand face si semnalizarea acustica la atungerea nivelelor maxime sau minime dorite.

Aparate pentru masurarea vitezelor si debitelor de fluide

Pentru masurarea vitezelor fluidelor se utilizeaza doua mari categorii de aparate :tuburi hidrodinamice si anemometre.

Tuburile hidrodinamice (tuburi Pitot-Prandtl) permit masurarea presiunii dinamice ca diferenta intre presiunea totala si cea statica.Pe baza presiunii dinamice se poate deduce viteza fluidului respectiv.Aceste aparate se folosesc pentru determinarea vitezelor atat la lichide cat si la gaze sau vapori.

Anemometrele folosesc pentru determinarea vitezei la gaze lipsite de impuritati mecanice,la vapori pana la circa 50 m/s.

Anemometrele mecanice folosesc ca element sensibil un rotor usor,cu palete sau cupe radiate care plasat in curentul de fluid capata o turatie proportionala cu viteza fluidului.Cuplarea mecanica a actului rotorului cu un dispozitiv indicator,etalonat in metri si raportarea distantei astfel masurate la durata de functionare permite determinarea vitezei fluidului.

Anemometrele de fir cald(termoanemometrele) functioneaza pe principiul dependentei dintre cantitatea cedata de un fir incalzit in mod continuu si viteza curentului de gaz in care se afla acest fir.Prezinta avantajul unor masuratori instantanee si precise.

Pentru masurarea debitelor de fluide sunt utilizate debitmetrle.

Dupa principiul de functionare,debitmetrele pot fi volumice,prin masurarea vitezei si prin laminarea,ultimile doua categorii find mai des utilizate in tehnica frigului.

Debitmetrele prin masurarea vitezei folosesc pentru masurarea vitezelor fluidului un principiu asemanator celui mentionat la anemometrele mecanice;scala aparatului este etalonata direct in unitati de debit,tinand seama de existenta unei sectiuni cunoscute de trecere a fluidului.Aceste aparate se folosesc in special drept contoare pentru apa si agenti intermediari.

Debitmetrele cu laminare functioneaza ca principiu variatiei energiei potentiale a fluidului la scurgerea printr-o sectiune transversala,artificial ingustata.Aparatele dispun de un dispozitiv care masoara caderea presiunii statice la trecerea prin dispozitivul de laminare.

Capitolul IV

Marimi fizice specifice componentelor instalatiei si calcului instalatiei frigorifice

Ecuatiile fundamentale de calcul a schimbatoarelor de caldura sunt ecuatiia transmiterii caldurii

= K A (T₁ - T₂)

Si ecuatia bilantului termic :

_ag = D_ag C_ag ∆t_ag

in care:

Ф_ag este fluxul de caldura vehiculat de un fluid;

D_ag - debitul masic;

C_ag - caldura specifica a fluidului;

∆t_ag - diferenta dintre temperaturile fluidului la intrare si respectiv iesire din aparat.

Deoarece in general,temperaturile celor doua fluide de-a lungul schimbatorului de caldura variaza,in relatie trebuie calculata valoarea medie a diferentei de temperatura ∆T = (T1 - T2). Alura curbelor de variatie a temperaturilor fluidelor de-a lungul suprafete de schimb depinde de debitele masice,proprietatile termofizice ale color doua fluide si schema de curgere.

Exista mai multe scheme principale de curgere in schimbatoarele de caldura.

curgere in echicurent,in care fluidele circula paralel si in acelasi sens;

curgerea in contracurent,in care fluidele circula paralel si in sensuri contrare

curgerea incrucisata ,in care fluidele circula pe directii care se intersecteaza.

In afara de aceste scheme simple de curgere,in practica se realizeaza si scheme compuse:simultan echicurent si contracurent,multiplu incrucisat etc.

Modul de variatie a temperaturilor intr-un schimbator de caldura poate fi reprezentat prin diagrama temperatura-suprafata .

Diferenta de temperatura in lungul suprafetei variaza mai mult la echicurent decat la contracurent.Totusi valoarea medie a diferentei de temperatura dintre cei doi agenti este mai mare la contracurent.Ca urmare,in cazul contracurentului fluxul de caldura este mai mare fata de cazul echicurentului.

In ambele cazuri diferenta medie logaritmica de temperatura ∆T_m se determina cu relatia:

in care :

Condensatoarele frigorifice sunt schimbatoare de caldura in interiorul carora vaporii de agent suprainclazit se racesc pana la saturatie si condenseaza cedand caldura lor lenta de condensare unui agent de racire.

Coeficientul K : kcal/m²h°C / W/m² K

a) Coeficientii K sunt raportati la suprafata de partea careia coeficientul de convectie termica este mai mic

b)t_a reprezinta temperatura medie a aerului din spatiu racit

Calcule de dimensionare sau de verificare a masinilor si aparatelor din instalatiile frigorifice

Principala caracteristica a unui compresor frigorific este capacitatea frigorifica sau puterea frigorifica Ф₀ (KW sau Kcal/h):

= D_mq₀ = D_υrq_0υ

in care :

D_m (KJ/s sau Kg/h) este debitul masic de agent;

q₀ (KJ/Kg sau Kcal/Kg) - capacitatea frigorifica masica;

D_υr (m³/s sau m³/h) - debitul volumetric real de agent;

q₀ (KJ/ m³ sau Kcal/ m³ ) - capacitatea frigorifica volumetrica.

Deoarece puterea frigorifica a unui compressor depinde de conditiile de functionare a instalatiei frigorifice,atunci cand se da capacitatea unui compressor este strict necesar sa precizeze si conditiile de ciclu a instalatiei.

Pentru alegerea compresorului in cadrul calculelor de dimensionare a unei instalatii frigorificesau pentru calculele de verificare a unui compresor dat se determina debitul real de vapori aspirati si puterea motorului de antrenare a compresorului.

Debitul volumetric real de vapori aspirati , D_vr (m³ /h)

D _r D

in care : D_v este debitul teoretic al compresorului (debit geometric),iar este gradul de livrare (coeficient de debit).Debitul real de vapori este egal cu debitul de vapori generati de vaporizator.

Daca d(m) este diametrul cilindrului,S(m) cursa pistonului de la punctul mort interior la punctul mort exterior,Z - numarul de cilindri si n(rot/min) - turatia arborelui compresorului,atunci debitul teoretic al compresorului va fi:

D_v = d²SZn₀ d² S Z n₀ 

Gradul de livrare λ este expresia :

in care :

este coeficient al spatiului mort;

- coeficient de laminare ;

- coeficient de incalzire;

- coeficient de etansietate.

Coeficientul exprima peirderile volumetrice ca urmare a existentei spatiului mort si se poate calcula cu relatia:

λ₁ = 1 - c₀ [1/Hm-1]

in care: c₀ este coeficientul relativ al spatiului mort iar H este raportul de comprimare.

Daca C₀ (m³) este volumul spatiului mort, C (m³ ) - cilindreea,p_ref,p_asp (bar) - presiunile de refulare si de aspiratie,m - exponentul transformarii politropice (comprimarea) atunci se dau relatiile:

c₀ = C₀ /C = 0,01 0,10

C = d² / 4 S Z

H = P_ref / P_asp

m = 1,1 (la compresoare pentru amoniac)

m = 1,0 (la compresoare pentru freoni)

Coeficientul λ₁ exprima influenta laminarii vaporilor in supapele de aspiratie.Pentru temperaturi de vaporizare mai mari decat - 30°C se indica

Produsul dintre λ₁ si λ₂ este denumit si randament volumetric sau randament indicat in tabelul de mai jos

Randamentele volumetrice (λ₁ = λ₁ · λ₂ ) pentru compresoare de amoniac

Coeficientul care exprima influenta incalzirii vaporilor la aspiratia lor in compresor se poate calcula cu relatia:

= T_asp / T_inc

in care : T_asp (K) si T_inc (K) sunt temperaturile vaporilor la aspiratie si al inceputul comprimarii.

Coeficientul λ₄ , care exprima pierderile volumetrice ca urmare a existentei neetanseitatilor interioare in supape,pe langa segmentii pistoanelor s.a.,are valorile:

Debitul masic real de vapori aspirati D_mr (kg/s sau kg/h)

D_mr = D_υr / v_asp

in care: v_asp (m³ /kg) este volumul specific al vaporilor aspirati.

Puterea inidcata P_t (kW), necesara comprimarii vaporilor, este mai mare decat puterea teoretica P_t si are expresia:

P_i = P_i / η_i

Puterea mecanica (puterea efectiva sau putere la arborele compresorului) P_m (kW) este mai mare decat puterea indicata ca urmare a frecarilor

P_m = P_t / η_m

Puterea totala consumata (puterea motorului de antrenare a compresorului) P_t0t (kW) are expresia:

P_t0t = P_m / η_tr

in care : _tr este randamentul transmisiei intre motor si compresor.

Puterea electrica totala absorbita de la retea,de motorul electric al compresorului P_abs (kW) este:

P_abs = P_t0t / _e1

in care: _e1 este randamentul electric al motorului de antrenare

Puterea frigorifica Ø₀ a compresorului este exprimata de relatia:

Ø₀ · D_υ · q_0υ

Capitolul V

Functionarea,intretinerea si exploatarea instalatiei frigorifice

Schimbul de caldura in condensatoare

Capacitatea termica a unui condensator este data de relatia:

Ф = K · A · ∆ t_m

Coeficientul de convectie _K la condensarea agentilor frigorifici.Fenomenul de condensare poate avea loc in trei moduri:condensare in picaturi,in pelicula sau mixta.Pe suprafetele netede sau acoperite cu o pelicula subtire de ulei condensarea se produce in picaturi.

In genera,agentii frigorifici condenseaza in pelicula.Doar in primele zone ale suprafetei condensatorului se poate produce si condensarea in picaturi.Coeficientul _K a condensarea in pelicula este mai mic decat la cea in picaturi datorita rezistentei termice conductive a peliculei,dar suficient de mare la agentii frigorifici uzuali,pentru a nu fi necesare masuri speciale de marire artificiala a acestuia.Totusi,uneori,se prevede posibilitatea captarii condensatului prin prize intermediare.In figura sunt redate schite privind formarea peliculei de condens la diferite dispozitii ale tevilor unui condensator.In cazul dispozitiei esichier sau Ginabat se realizeaza grosimi de pelicule mai mici si deci deoarece rezistentele termice conductive sunt mai mici,se obtine valori _K mai mari.

Coeficientul de convectie _a de partea agentului de racire.Coeficientul _a este o functie de natura agetului de racire folosit si de regimul de curgere a acestuia precum si de caracteristicile geometrice ale aparatului.Pentru obtinerea unor coeficienti _a cat mai mari,in cazul folosirii apei de racire,se admit viteze de curgere in interiorul tevilo w= 1-2 m/s. La condensatosarele racite cu aer vitezele aerului peste aparat,sunt cuprinse de obicei ,intre 3-4 m/s, folosindu-se nervurarea tevilor de partea aerului.Datorita efectului de racire la evaporarea apei,folosirea condensatorului cu racire mixta,apa - aer,conduce la valori mari ale lui _a

Principii de exploatare a instalatiilor frigorifice

Exploatarea corecta a instalatiilor frigorifice impune respectarea urmatoarelor principii generale:

• realizarea unui echilibru permanetn intre necesarul tehnologic de frig si puterea frigorifica a instalatiilor in functiune;
• realizarea si mentinerea semnelor exterioare de buna functionare a compresoarelor (brumarea conductelor de aspiratie pana la flansa de intrare in compresor,lipsa batailor in cilindru);
• mentinerea unor temperaturi de condensare cat mai scazute si de vaporizare cat mai ridicate;
• intretinerea corecta a instalatiei.

Intretinerea instalatiilor frigorifice in exploatare

Intretinerea compresoarelor

Intretinerea compresoarelor necesita urmatoarele operatii mai importante,redate mai jos:

Asigurarea ungerii corecte se face prin folosirea unui ulei care sa corespunda recomandarilor intreprinderii constructoare,mentinerea uleiului din carter intre nivelul minim si maxim de pe viitor,precum si prin reglarea si verificarea ungerii cu ajutorul supapei si manovacuumetrului de pe cutia presgarniturii,astfel ca presiunea sa fie cu 0,5 1,5 bar peste cea de aspiratie.

Completarea cu ulei se face,de regula,cu compresorul in functiune,prin intermediul unei tevi sau furtun racordat cu un capat la robinetul de incarcare de pe carter,iar cu celalalt in vasul de ulei;prin inchiderea robinetului de aspiratie,vacuumarea carterului si deschiderea robinetului de incarcare,uleiul patrunde in carter.Trebuie evitata iesirea capatului tevii deasupra nivelului de ulei din var,pentu a nu patrunde aer in instalatie.La instalatiile mari cu multe compresoare,se face alimentarea cu ulei sub presiune cu ajutorul unei pompe racordata la fiecare compresor.Uleiul care se introduce trebuie sa fie curat,fara impuritati si daca provine din purjari trebuie in prelabil decantat sau centrifugat.

Periodic,si atunci cand uleiul s-a inegrit ,se face inlocuirea uleiuliu din compresor prin demontarea capacelor,scoaterea uleiului uzat,curatirea si uscarea carterului si a circuitului de ulei.

Atunci cand presiunea de ulei nu poate fi reglata la vaporizarea dorita,se verifica etanseitatea garniturilor pompei si gradul de curatire al filtrului si canalelor de trecere.

Verificarea ungerii se face prin observarea modului care se incalzesc diferitele organe din compresor.

Controlul organelor interioare se face periodic odata cu schimbarea uleiului cand semne de functionare .Se cu acest prilej special,supapele,segmentii presgarniturile,lagarele butoanele de .

Curatirea filtrelor de aspiratie ulei.Filtrul de aspiratie se ,de obicei,cu ,care periodic trebuie apoi cu ulei frigorific.Filtrul de ulei se periodic prin spalare cu petrol rupturi se inlocuieste.

Intretinerea suprafetelor de schimb de caldura

Pe suprafetele de schimb de caldura (condensatoare,vaporizare,etc),in timpul functionarii,se formeaza depunei,atat la interior,cat si la exterior,datorita unor impuritati din fluidele care circula sau umiditatii din aer.Acestea trebuie periodic inlaturate pentru a mentine coeficientii globali de transmiterea caldurii la valori cat mai ridicate,care asigura functionarea economica a instalatiei.

Dezuleierea suprafetelor pe partea de agent frigorific.Aceasta operatie are ca scop indepartarea stratului aderent de ulei care se fixeaza pe suprafetele de schimb de caldura (condensatoare,vaporizatoare,subracitoare) in cazul agentilor frigorifici putin miscibili cu uleiul (cum este amoniacul).

Dezuleierea se face dupa oprirea instalatiei vacuumarea si aerisiera aparatelor respective,folosind in acest scop spalarea cu petrol sau suflarea cu aer cald,avand temperatura de maximum 60°C si presiunea de maximum 6 bar.In cazul vaporizatoarelor pentru racirea lichidelor este necesara prealabila golire sau incalzire a lichidului rece.

Operatia de dezuleiere se considera necesara atunci cand stratul aderent de ulei este mai mare de 0,1 mm.

Curatirea suprafetelor de depuneri din apa se face atunci cand crusta depaseste 0,5 mm dupa golirea de agent a aparatului.Pentru curtire se folosesc mijloace mecanice(ciocanire,cu ciocane de lemn pentru exteriorul tevilor si perii de sarma sau freze pentru interior) sau chimice (recircularea unor solutii 68% acid formic sau 510% acid clorhidric, urmata de o buna spalare.

Curatirea chimica poate fi aplicata la toate tipurile de condensatoare si consta in efectuarea urmatoarelor operatii:

• dupa scoaterea din functiune vacuumarea condensatorului,se face o spalare a acestuia,cu de sub presiune,pentru a impuritatile solide de pe de transfer termic;
• cu ajutorul unei pompe,se condensatorului,pe partea agentului de racire,solutia 510% acid clorhidric ( solutie 6..8% acid formic) la indepartarea a depunerilor calcaroase;pe consumarii acidului se reconcentra solutia la valoarea de mai sus;
• dupa indepartarea pietrei,suprafata de schimb de caldura se spala abundent cu apa,dupa care se recircula o solutie de neutralizant de 10% fosfat trisodic,timp de 1015 ore;
• in final,condensatorul se spala si poate fi repus in functiune.

Pentru prevenirea depunerilor ,se recomanda ca in cazul apelor dure sa se foloseasca statii de dedurizare a apei,precum si filtre sau bazine de decantare pentru apa cu impuritati.

Curatirea suprafetelor de depunerile de saramuri se face atunci cand grosimea lor depaseste 0,5 mm.Si in acest caz se poate face indepartarea mecanica sau chimica (solutie 10% acid clorhidric,urmata de o buna spalare).

Folosirea unor saramuri bine decantate si filtrate reduce intensitatea depunerilor.

Curatirea suprafetelor de depunerile de zapada se face atunci cand grosimea depaseste 2- 3 mm la tevile cu aripioare si 4 mm la cele netede.

Pentru decongelarea suprafetelor de racire a a erului se foloseste cel mai adesea metoda cu vapori calzi de agent.In cazul racitoarelor de aer se foloseste si stropirea cu apa de la retea,indepartarea stratului de zapada se poate face si prin maturarea sau prin raschetare.

La racitoarele de aer de la tunelele de refrigerare sau congelare,decongelarea trebuie facuta dupa fiecare sarja.Este indicat ca dupa decongelaresa se verifice eficacitatea operatiei si sa se faca o buna uscare a suprafetei prin ventilare,inainte de repornirea racirii.

Verificarea etanseitatii instalatiilor

Etanseitatea instalatiei se verifica tat pentru circuitul de agent frigorific,cat si pentru cel intermediar si de apa de racire.

Pe circuitul de aget frigorific se produc cel mai frecvent scapari de agent in presgarniturile robinetelor,precum si la imbinarile demontabile.

Etansarea presgarniturilor,la robinete,se face prin strangerea capacului sau la nevoie prin inlocuirea snurului de azbest grafilat inmuiat in ulei tip F dupa deschiderea completa a robinetului.La imbinarile cu flansa si racorduri olandeze nu e permisa strangerea sub presiune,iar schimbarea garniturii se face dupa evacuarea agentului din potiunea respectiva si prealabila curatire a suprafetelor de etansare.Porii se sudeaza dupa evacuarea agentului din portiunea respectiva de teava.

Pe circuitul de agent intermediar sii apa de racire se verifica,cel putin lunar,prezenta agentului frigorific (la amoniac,cu reactiv Nessler care schimb culoarea in galben sau precipitat rosu).De asemenea se verifica scaparile pe la presgarituri si imbinari demontabile,luindu-se masuri de remediere.

Evacuarea uleiului din instalatie

Ca urmare a eficacitatii limitate a separatoarelor de ulei odata cu agentul este antrenata in instalatie si o cantitate de ulei care creaza dificultati la curgerea fluidelor ca si la schimbul de caldura.Aceste dificultati sunt si mai evidente in zona de presiuni si temperaturi scazute a instalatiei fapt ce impune luarea unor masuri de purjare a uleiului in special pe partea de inalta presiune a circuitului.

La instalatiile de amoniac ,are loc a cumulare de ulei pe partea inferioara a suprafetelor datorita densitatii mai mari si poate fi evacuat de aici prin intermediul unui dispozitiv special cu functie de ecluza (oala de ulei).

Aceasta nu se izoleaza,pentru a permite ca dupa separarea de instalatie sa aiba loc o crestere a presiunii peste cea atmosferica,facand astfel posibila evacuarea uleiului intr-un recipient de colectare.

Purjarea se face la intervale de timp impuse de cantitatea de ulei antrenat din compresoare si de marimea recipientilor de colectare.In timpul purjarii in spatii inchise,se porneste ventilatia de avarie iar personalul va purta masti si manusi de cauciuc.

La instalatiile cu agenti halogenati reintoarcerea uleiului la compresoe se face odata cu vaporii aspirati.

Evidenta cantitatilor de ulei introduse se purjate permite aprecierea masurii in care uleiul a fot purjat.

Evacuarea aerului din instalatie

Aerul patruns in instalatie,cu ocazia demontarii unor aparate sau a vacuumarii unei portiuni din instalatie se aduna in condensator si rezervor unde neputand condens,contribuie la marirea presiunii de condensare.

Indepartarea aerului se face pe la partea superioara a rezervorului sau condensatorului folosind aparate de dezaerare continua sau procedeul discontinuu.

La dezaerarea discontinua,se opreste compresorul,lasand sa functioneza sistemul de racire al condenstorului cel putin 30 minute;apoi se racordeaza o teava sau un furtun la robinetul de dezaerare de pe conducta de egalizare condensator - rezervor, celalat capat fiind introdus intr-unvas cu apa.Se deschide putin robinetul astfel ca la suprafata apei sa apara bule care indica prezenta aerului.Operatia se considera terminata atunci cand temperatura citat pe manometrul condensatorului s-a apropiat de ce a apei de racire;in acest moment bulele nu mai ajung la suprafata apei,dizolvarea amoniacului fiind insotita de zgomot.

Patrunderea aerului in circuitul de agent intermediar se face la demontari sau prin presgarniturile la aspiratia pompelor si are ca efect impiedicarea circulatiei agentului prin formarea sacilor de aer.Dezaerarea se face prin robinetele de dezaerare de la partea superioara a aparatelor.

Verificarea aparatelor de masura si siguranta

Manometrele si termometrele se verifica daca sunt intacte si au indicatii corecte,iar periodic se face verificarea lor metrologica.

Supapele de siguranta se verifica daca ai sigiliile intacte si daca nu prezinta scapari pe conductele de evacuare in atmosfera. Sticlele de nivel se verifica daca nu au ulei pe conducta inferioara de egalizare.

Evidenta exploatarii instalatiilor frigorifice

Parametrii de functionare a instalatiei,operatiile de intretinere efectuate ca si defectiunile ce se ivesc in exploatare se inscriu in jurnalul de expoatare care se pastreaza in sala masinilor.

Modul in care este inlocuit jurnalul de exploatare difera dupa tipul si complexitatea instalatiei si contine date privind parametrii de functionare ai instalatiei pe ori si schimburi si defectiunile semnalate Completarea lui trebuie sa se faca ritmetic si corect pentru a permite tragerea concluziilor aspupra modului de exploatare.

Capitolul VI

Defecte si remedieri ale instalatiei frigorifice

Defecte de functionare a instalatiilor frigorifice

Functionarea defectuoasa a instalatiei se poate datora unor defectiuni care pot aparea pe parcursul proiectare,executie,exploatare,intr-o gama larga de variante.

In tabelul de mai jos se infatiseaza cateva din semnele care indica functionarea defectuoasa a instalatiilor frigorifice,cauzele care le-au produs si masurile de remediere necesare.

Defecte la functionarea instalatiilor frigorifice si masuri de remediere

Capitolul VI

Norme de protectie a muncii specifice

1).Frigotehnistii trebuie intotdeauna sa poarte ochelari de protectie si manusi cand lucreaza la instalatiile frigorifice.

2).Asigurativa ca incaperea in care lucrati este ventilata mecanic mai ales in cazul eventualelor scapari,vapori de agenti frigorifici sunt periculosi pentru sanatatea omului si pot provoca chiar moartea

3).Intotdeauna ganditi inainte de-a actiona pentru ca munca de rutina cauzeaza neglizenta,care poate conduce la accidente sau moarte.

4).Cititi regulile de securitate referitoare la:

• agregatele cu care veniti in contact ;
• agentii cu care lucrati ;
• tipurile de ulei utilizat in instalatia asupra careia interveniti

5).Sub nici o forma sa nu utilizati oxigenul pentru detectarea scaparilor;Orice cantitate de grasime in contact cu oxigenul duce la explozie.

6).Majoritatea sistemelor frigorifice sunt sisteme actionate cu energie electrica;fiti siguri ca unitatea este scoasa de sub tensiune inainte de-a interveni.

7).Pastrati buteliile de agent frigorific in locuri uscate si racoroase

8).Intotdeauna deschideti robinetele de serviciu incet astfel incat sa putem controla curgerea de agent in cazul aparitiei unor defectiuni.

Daca nu exista nici un petrol se poate deschide robinetul pana la pozitia maxima.

9).Nu amestecati agentul frigorific in instalatia in rezervoare sau in butelii fiecare agent termic sa aiba propriul sau recipient.

10).Daca umezeala intra in instalatiile frigorifice aceasta va duce la neplaceri,astfel incat tot ceea ce este conectat la instalatie trebuie sa fie scurt si uscat.

11).Echipamentul se depoziteaza in locuri in care exista ventilatie mecanica cu cel putin 4 schimburi pe ora,echipamentul asezanduse la cel putin 900 de mm deasupra podelei.

Bibliografie

Masini si instalatii frigorifice-Mihai C. Ionescu

Editura de vest

Timisoara 1994

Indrumatorul Specialistilor frigotehnisti din industria alimentara - Petru Niculita

Editura "CERES"

Bucuresti 1991