Stursele de informare

Stursele de informare

Metodologia stiintifica imbina teoria cu practica si se bazeaza pe studierea directa a faptelor.

Aceasta a fost tinuta in seama de catre un nr foarte mare de cercetatori ai vietii sociale. Un sfat util e sa fim atenti la experienta investigatorilor de teren de la care avem ceva de invatat, desi nu toti au fost sociologi propriu-zisi.

Exista doua tipuri de cercetatori:

uni au inteles sa procedeze personal la strangerea documentelor necesare ;

altii au crezut ca este sufficient sa gloseze despre ce au strans altii.

Uni sunt deci cercetatori de teren altii cercetatori de biblioteca.

Pregatire teoretica , baza necesara a orcarei gandiri metodice, trebuie sa fie complecata cu o cunostere, mergand pana la descrierea amanuntita si intelegerea, sub toate aspectele sip e toate caile de care putem dispune, a realitatilor sociale.

"Umanitatea" nu cunoaste deosebiri intre fiintele umane,sin u admite valabilitatea unor criterii patate de etnocentrisme patriotarde, care ar desparti oamenii in category de valoare diversa.

Necontenit, de-a lungu intregii sale vieti, sociologu trebuie sa fie un pasionat cititor de istorie, pentru ca numai in felul acesta isi va da seama de coplesitoarea impertanta a legi de baza a vietii sociale, care este  tocmai "istoricitatea". Si istoria are uneori, la uni istorici, calitati literare deosebite.

O alta sursa de informatie, o constitue jurnalele de calatorie. Orice calator povesteste cu placere ce a vazut in perecvinarile sale si e de la sine inteles ca fiecare calator va vedea altceva decat altii potrivit interesului pe care il are si scopul calatoriei lui.

E de retinut in tot cazul , ca "sociografia" , potrivit intelesului pe care la dat Steinmetz , nu este, in nici un caz, o simpla descriere lipsita de scopuri stiintifice cum se crede de obicei, ci este o colectie completa de cazuri sistematic descries. Lecturile, pentru orice om de cultura, constitue o ocupatie permanenta, care dureaza fara intrerupere din tinerete pana la sfarsitu vietii. E bine insa ca sociologu sa stie ca cercetarile lui profesionale nu se restrang doar la acele perioade de timp in care organizeaza sau participa la campanii sistematice de anchete sociale, de teme precise si cu unelte bine puse la punct.

Pentru a putea gandi metodic in stiintele sociale, avem inainte de toate obligatia de a inlatura din calea noastra o prejudecata deosebit de primejdioasa care ne face sa confruntam socialul cu sociologicu. Deosebirea conceptuala si terminological intre ce este social si este sociologic este hotaratoare pentru intelegerea corecta a metodologiei sociologice. Aceasta situatie merita sa fie analizata, mai intai in ce ii priveste pe oamenii pe care ii cercetam si ulterior dupa cum vom vedea, si in cea ce ne priveste pe noi insine, in calitate de cercetatori stiintifici ai semenilor nostri. S-a spus cu drept cuvant ca fiinta umana se naste de doua ori : mai intai printr-o natere biologica. Din acest punct de vedere ceea ce caracterizeaza biologic fiinta umana fata de altele, este si faptul ca fatul nou nascut este absolut incapabil sa faca fata necesitatilor imediate ale vietii, o foarte lunga periada el neputand supravietui decat sub ingrijirea adultilor. In afara de ceea ce parintii transmit copiilor lor, ca zestre culturala, prin deprindere si infatisare de metodele tactice de comportament, societatea organizeaza un invatamant propriu-zis, a carui sarcina cade in seama unor profesionisti pedagogici.

Omul este un luptator al vietii sociale. El nu poate fi conceput strans retras permanent in "turnu sau de fildes" pentru a contempla de acolo, cu seninatate, felul cum se desfasoara drama omenirii, ci din potriva , el coboara intre oameni intra in valmasagul vietii, cauta sa-si asigure pozitiile pe care le socoteste mai prielnice. Cu toate acestea, sociologia stiintifica este sau nu este, poate sau nu poate fi, dupa cum indeplineste sau nu aceste conditii. Fiecare om are sentimental demnitatii sale. N-am putea trai nicioclipa daca l-am pierde, caci omul fiind o fiinta aflata permanent in lupta, fiecare gest pe care il face se indreapta spre viitor, este concentrate teologic spre un scop, insufletit de o nadejde. El stie ca, intro anume situatie data este in stare sa actioneze, uneori bine alteori gresit, dar intotdeauna avand posibilitatea de a hotara ce anume gest urmeaza sa faca. Asadar in el exista sentimental liberului arbitru.

Indoiala pe care o manifestam fata de capacitatea spontana a oamenilor de a-si reprezenta obiectiv, stiintific, realitatiile in cadrul carora traiesc, nu inseamna ca va trebui sa renuntam la cunosterea opiniilor, mentalitatilor si psihologiei celor pe care ii investigam; ci numai sa admitem ca, departe ca aceastea sa ne dea o explicatie a fenomenelor sociale, dinpotriva ele constitue probleme care abia trebuiesc explicate printr-o analiza sociala.

Psihologia si mentalitatea oamenilor nu sunt deloc cauza transformarii sau permanentei uneia sau alteia din formele de familie, ci parti integrale ale acestor forme care desigur influenteaza formele de familie.