Aparatul de fotografiat: Definitie si componente

Aparatul de fotografiat: Definitie si componente

Cel mai simplu aparat de fotografiat este o cutie opaca (camera obscura), cu un orificiu minuscul pe una din fete, pe fata opusa formandu-se imaginea. Desi foarte rudimentar, acest procedeu de fotografiere inca se mai utilizeaza si poarta denumirea de 'pinhole photography'.

Oricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza:
1. Corpul aparatului (camera obscura): este foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu exceptia celei care intra prin obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform unor principii ergonomice, astfel incat sa permuta accesul usor si rapid la facilitatile aparatului.

2. Obiectivul: obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film. Este elementul care determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile definitorii ale obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea.
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. in functie de distanta focala, obiectivele se impart in:

- superangulare, cu distanta focala pana in 40mm;

- obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm;

- teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.

Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile filmului folosit, astfel ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de 85mm este normal.

Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.

3. Diafragma: diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care ajunge pe film. Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi cantitate de lumina intrata in aparat. De obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv.

Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare valoare reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta. De exemplu, o diafragma f/1,4 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2.

4. Obturatorul: obturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina. Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta dubland sau injumatatind timpul de expunere: 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2; 1 etc. De exemplu, un timp de expunere de 1/1000 lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un timp de 1/500.

Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale (leaf shutter) si focale (focal plane shutter).

Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care aparatul tine obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare.

Pozitia T - mai putin folosita in prezent - este asemanatoare, cu diferenta ca obturatorul se deschide la apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de declansare.
Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in functie de modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi).

5. Vizorul: vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand controlarea compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii.

In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in:

- aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR - Single Lens Reflex) - cu ajutorul unei oglinzi, care se ridica in momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care se va inregistra pe film.

- aparate foto cu vizare laterala - vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza probleme la fotografierea unui subiect apropiat. in acest caz, imaginea care apare in vizor difera usor ca incadrare fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen denumit 'eroare de paralaxa'.

6. Sistemul de antrenare si pozitionare a filmului: un aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenarii cadru cu cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe secunda, atat cat este tinut apasat butonul de declansare), expunere multipla (obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie pentru expunerea unei imagini suplimentare).

In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii unor accesorii: filtre, blitz, trepied, declansator flexibil etc.