MATERIALE FOTOSENSIBILE

MATERIALE FOTOSENSIBILE

Indiferent de echipamentul fotografic folosit, luarea imaginiii si prelucrarea peliculei sunt esentiale pentru calitatea imaginii. Din aceasta cauza, cunoasterea proprietatilor materialelor fotosensibile, filme si hartii foto, este capitala pentru obtinerea unor imagini fotografice de calitate.

Materialele fotosensibile se bazeaza pe sensibilitatea la lumina a halogenurilor de argint. Dintre acestea, cele mai des folosite in fotografie sunt bromura, clorura si iodura de argint. Sub actiunea luminii, in cristalele de halogenura de argint se produc modificari la nivel atomic, obtinandu-se astfel imaginea latenta, care nu e stabila la actiunea luminii si care nu poate fi vizualizata cu ochiul liber. Aceasta imagine devine vizibila si stabila la lumina dupa ce pelicula fotografica a fost supusa procesului chimic de developare. In urma acestui proces, cristalele de halogenura de argint expuse la lumina sunt reduse la granule de argint metalic coloidal, de culoare neagra, stabil la actiunea luminii. Portiunile de pe pelicula unde expuse la mai multa lumina, vor contine mai multe granule de argint coloidal, deci imaginea va fi mai neagra. In acest fel, zonele cele mai luminoase ale imaginii date de obiectiv vor fi redate pe pelicula prin zone intunecoase. Viceversa, zonelor intunecate din imagine le vor corespunde pe pelicula portiuni mai transparente, mai luminoase. Din cauza acestei inversari de tonuri, imaginea de pe pelicula se mai numeste "negativa" iar procesul de developare "proces negativ". Ulterior, copierea imaginii pe hartie fotografica poarta denumirea de "proces pozitiv".

Principalele componente din structura unei pelicule fotografice sunt:

- un suport transparent sau opac

- unul sau mai multe straturi de emulsie fotosensibila

- straturi reflectante si antireflex

- straturi de protectie

Caracteristicile principale ale peliculelor fotosensibile sunt: sensibili-tatea la lumina, scara tonala, contrastul, granulatia (fig. 4.1.) si, in cazul filmelor color, capacitatea de redare a culorilor.

Fig. 4.1. Detaliu dintr-o fotografie cu evidentierea granulatiei peliculei

Sensibilitatea filmelor foto reprezinta capacitatea lor de a fi impresionate de o cantitate de lumina cat mai mica. Cu cat un film este mai sensibil, cu atat el are nevoie de o cantitate de lumina mai mica pentru a fi corect expus. Sensibilitatea unei pelicule este influentata de compozitia cristalelor de halogenura de argint, de dimensiunea granulelor si de agentii de sensibilizare. Cu cat granulele vor fi mai mari, cu atat filmul va fi mai sensibil. Sesnsibilitatea se masoara in doua sisteme universal acceptate: sistemul aritmetic ISO (International Standard Organization), care e echivalent ASA (American Standard Association) si sistemul logaritmic german DIN (Deutche Industrie Normen). Iata un tabel de corespondente intre cele doua scari de masura:

Filmele de sensibilitate mica (12-50 ASA) au un contrast ridicat, redau detalii foarte fine datorita unei granulatii foarte mici, scara tonala este mai redusa si au nevoie de o cantitate de lumina mai mare pentru o expunere corecta. Imaginile au un caracter grafic, cu contraste mari.

Filmele de sensibilitate medie (100-200 ASA) au parametrii acceptabili in ceea ce priveste contrastul, granulatia si scara tonala, iar cele de sensibilitati mari (400-3200 ASA) au o granulatie mai mare (chiar daca in ultimele doua decenii s-au produs emulsii foarte sensibile cu cristale T-grain care sunt si foarte sensibile la lumina), scara tonala larga (contraste mai reduse). Imaginile realizate cu filme de sensibilitate mare, prin numarul mare de griuri sau tente colorate au o caracteristica picturala.

Exista mai multe tipuri de pelicule fotografice dintre care amintim:

filme negative alb-negru (fig. 4.2.)

filme negative color

filme reversibile alb-negru sau color (diapozitive) (fig. 4.3.)

Fig. 4.2. Filme foto alb-negru Ilford

Producatorul britanic Ilford este specializat in filme foto si chimicale foto alb-negru. Filmele din fotografie: Ilford HP5-ISO400 (film lat), Ilford Delta-ISO100 (film lat), Ilford XP2 Super - ISO400 (film lat cromogenic, developare in procesul color C41), Ilford Delta-ISO400 (film lat), Ilford PANF Plus-ISO50 (film ingust profesional de maxima definitie).

Fig. 4.3. Filme foto negative si diapozitive color Fuji si Kodak

De la stanga la dreapta: Fuji Provia-ISO100 (diapozitiv lat profesional daylight), Kodak T400CN (film cromogenic alb negru developat in procesul color C41), Fuji Sensia-ISO100 (film diapozitic color ingust developat in procesul E6), Fuji Superia-ISO200 (film negativ color developat in procesul C41).

Dupa clasificarea formatelor fotografice mentionata la capitolul anterior, si filmele foto se vor clasifica intr-un mod similar. Filmele pe format ingust (24x36mm) sunt produse in casete metalice sau din plastic pentru protectia la lumina. Pe caseta este inscriptionat producatorul (dintre cele mai cunoscute firme producatoare amintim : Kodak, Fuji, Agfa, Ilford - pentru pelicule alb-negru), tipul filmului, sensibilitatea si tipul procesului de developare (spre exemplu cel mai folosit proces automat de develpare al filmelor color este C41, iar pentru developarea diapozitivelor color, este E6). De asemenea, exista un cod de contacte metalice (cod DX) care face ca aparatele foto cu exponometru incorporat, produse in ultimul deceniu sa citeasca automat sensibilitatea filmului. Filmele late pentru mediu format se livreaza in role de hartie, manipularea lor fiind mai pretentioasa. Ele au latimea de 6cm, dimensiunea cadrelor foto (6x4,5cm, 6x6cm, 6x7cm, 6x9cm) fiind data de aparatul de fotografiat. Pentru formate mai mari de 9cm (9x12cm, 13x18cm, 18x24cm) se folosesc plan filme care, pentru expunere, se incarca in caseta aparatului.

Spre deosebire de pelicule, hartiile fotografice au sensibilitati mult mai mici de ordinul 5-10⁰ DIN, fapt care face ca acestea sa poata fi manipulate in laboratorul foto la lumina inactinica. Emulsiile foto pentru hartie sunt imprimate pe suporturi din hartie, carton sau material plastic flexibil (suporturi polietinate). Culoarea suportului poate fi la randul ei alba sau chamoix. Functie de necesitati se produc hartii foto cu contrast redus (redau tonuri moi si o fina gradatie de griuri), normal si ridicat (tonuri dure, griuri mai putine, rezultand imagini grafice). Exista si hartii cu contrast variabil controlat printr-un set de filtre care se pot instala pe aparatul de marit. De asemenea, hartiile se produc in diferite texturi : mate, semi-mate, lucioase, raster, filigran si cristal. Cu ajutorul hartiilor de diferite gradatii si texturi se pot imbunatati sau corecta imaginile de pe negativele foto sau se pot realiza diferite efecte artistice. Spre exemplu, daca avem un negativ subexpus, cu contraste scazute, putem alege o hartie contrast care va atenua partial sau total expunerea incorecta.