ALCATUIREA CONSTRUCTIILOR

ALCATUIREA CONSTRUCTIILOR

1. Partile principale ale cladirilor

In alcatuirea cladirilor (constructiilor) se disting urmatoarele doua parti principale : infrastructura si suprastructura (fig.1 si 2)

- Infrastructura , este partea din structura de rezistenta a cladirii situata sub cota ± 0,00, si cuprinde fundatiile, elementele constructive ale subsolului si planseul peste subsol, respectiv numai fundatiile in cazul cladirilor fara subsol. Executata in buna parte sub nivelul terenului natural, infrastructura vine in contact direct cu terenul asigurand incastrarea in teren si stabilitatea intregii constructii. Prin intermediul fundatiilor infrastructura transmite terenului de fundare toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei.

In cazul constructiilor situate pe terenuri in panta infrastructura se poate realize sub forma de trepte (fig.1.b).

- Suprastructura cuprinde toate elementele constructive (verticale si orizontale) situate deasupra cotei ± 0,00 , inclusive acoperisul. Suprastructura se realizeaza din elemente care au rolul de a crea spatiiile necesare desfasurarii proceselor functionale sau tehnologice, spatial construit fiind delimitat in plan orizontal in incaperi de catre pereti sip e verticala in niveluri de catre plansee.

Peretii de pe conturul cladirii,si care sunt in contact direct cu mediul inconjurator, prevazuti cu ferestre , sunt pereti exteriori (sau de inchidere).

In cazul existentei subsolurilor, primul planseu se numeste planseul peste subsol, iar ultimul - planseu de pod (fig.1.a) sau planseu terasa (fig.1.b. si fig.2), in functie de modul de rezolvare constructiv a acoperisului.

Planseele intermediare se numesc plansee curente.

Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel: P + nE, in cazul cladirilor fara subsol, respective S + P + nE , in cazul cladirilor cu subsol, notatiile S, P, si n desemnand subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje.

In cazul cladirilor pe terenuri in panta cota ± 0,00 se poate considera la nivelul unde se realizeaza accesul principal in cladire sau la cel mai jos nivel cu procese functionale specifice cladirii respective (de exemplu camere de locuit), care se considera parterul cladirii (fig.1.b).

Circulatia pe verticala (intre niveluri) se realizeaza prin intermediul scarilor.

La cladirile civile (de locuit, administrative etc) cu peste patru etaje se prevad si lifturi, iar la cladiri industriale prevederea lifturilor este determinate de procesele tehnologice , indiferent de numarul de niveluri.

La unele cladiri etajate se prevad la parter spatii mari care necesita inaltimi mai mari decat ale nivelului current. In multe situatii aceste spatii se dezvolta pe o anumita portiune a parterului si atunci pe portiunea ramasa se prevede un etaj partial care se numeste mezanin (notat M ), primiul etaj fiind nivelul siuat peste parter si mezanin (fig.2).

Acoperisul este elementul structural, realizat la partea superioara a cladirilor , fiind cu pod (fi.1.a) sau de tip terasa (fig.1.b si fig. 2) .

In cazul constructiilor care nu adapostesc procese functionale sau tehnologice (poduri, rezervoare, estacade etc), partile principale sunt aceleasi : infrastructura - formata din fundatii si suprastructura, care este constructia propriu-zisa.

2. Elementele componente ale cladirilor

Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de condtructie, dupa cum urmeaza :

a. Elementele structurale, care formeaza structura de rezistenta a cladirii, preluand incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa concreta in structura. Prin inbinari se asiguara legaturile dintre elementele structurale si conlucrarea acestora in cadrul structurii, care sub actiunea incarcarilor ce revin intregii constructii se comporta ca o structura spatiala complexa.

Din categoria elementelor structurale fac parte : fundatiile, grinzile, placile, stalpii, diafrgmele, arcele, scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc.

- Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structurale verticale si le transmit terenului de fundare ;

- Grinzile sunt elemente orizontale de forma liniara (lungimea este mare comparative cu dimensiunile sectiunii transversale), actionate de incarcari vericale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii (fig.3).

Fig. 3

- Placile sunt elemente orizontale , de forma plana ( grosimea este mica in comparative cu celelalte dimensiuni), actionate de incarcari verticale de obicei perpendiculare pe planul median al placii (fig. 4).

Fig.4

- Stalpii sunt elemente liniare verticale, actionati de incarcari vericale centrice sau excentrice (fig.5).

Fig. 5

Stalpii, grinzile si placile pot fi elemente independente insa, in mod obisnuit, acestea se inbina intre ele si formeaza elemente structurale copmlexe. Astfele stalpii si grinzile formeaza cadre ( in acest caz grinzile se numesc rigle ), care pot fi etajate (fig. 6) sau cu un singur nivel (fig. 7) .

Fig. 6 Fig.7

Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna cu placile (planseele) formeaza structura de rezistenta a cladirii - structura in cadre .

- Diafragmele reprezinta elemente plane verticale, actionate de incarcari situate in planul lor median (fig.8) . Ansamblul diafragmelor unei cladiri, solidarizate cu elementele de rezistenta ale planseelor , formeaza structura de rezistenta a cladirii ( structura cu diafragme ).

Fig. 8

- Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din elemente liniare (bare) prinse articulate in noduri (fig.9), caracterizate in general prin deschideri mai mari decat grinzile obisnuite.

Fig. 9

- Arcele sunt elemente curbe utilizate pentru anumite constructii cu deschideri mari(fig.10)

Fig.10

- Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si rezolvarea constructiva, cu o contributie mai putin importanta in ansmblul structurii de rezistenta , insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si mai ales a evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de ex. incendiu ).

b. Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatiile construite, in conformitate cu specificul roceselor functionale sau tehnologice. In functie de rolul functional ele pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj , precum si elementele de instalatii.

- Elementele de compartimentare ( sau pereti de compartimentare ) au rolul de a delimit pe orizontala spatial construit in mod suplimentar fata de compartimentarea ralizata prin peretii structurali, respective compartimentarea in ansamblu in cazul in care elementele structurale verticale sunt stilpi. Aceste elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de elementele de rezistenta ale planseelor si apoi transmisa elementelor stucturale verticale.

- Elemente nestructurale de inchidere (sau pereti cu rol exclusiv de inchidere), sunt destinati delimitarii spatiului construit fata de mediul exterior. Aceste elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de rigle sau console scurte realizate pe conturul cladirilor.

- Elementele de izolare si etansare asigura protectia cladirii impotriva transferului de caldura , a transmiterii zgomotului, impotriva umuditatii ( precipitatii atmosferice sau apa subterana din teren ) a patrunderii aerului rece etc.

Elementele de izolare si etansare se prevad in alcatuirea constructive a anvelopei ladirii si in rosturi (spatii libere care raman la inbinari), fiind insa necesare si pentru elemente interioare (pereti de compartimentare si plansee) in special pentru izolarea impotriva zgomotelor sau izolare termica fata de incaperi mai reci.

- Elementele de finisaj creaza aspectul final al elementelor de constructii

(structurale si nestructurale) si a intregii cladiri, avand un rol foarte important la realizarea esteticii interiorului si exteriorului si de a asigura intretinerea usoara si igienica a cladirii.

- Elementele de instalatii sunt necesare pentru exploatarea normala a cladirilor.