1. MEMORIU TEHNIC

Prezentare generala

Ansamblul de locuinte este amplasat in zona sud-estica a municipiului Bucuresti, in apropierea raului Dambovita.

Amplasamentul are in plan o forma trapezoidala, cu o suprafata de aproximativ 2700m² (~35 x ~77m²), fiind limitrof pe directia vest cu o strada principala.

Vecinatatile pe celelalte laturi nu ridica probleme deosebite.

Amplasamentul, situat pe o fosta zona industriala, a fost ocupat anterior de constructii de tip hale sau magazii. Actualmente, terenul este partial acoperit de platforme betonate.

Suprafata terenului pe amplasament este practic orizontala.

Cota medie a amplasamentului este cca 65.90 (RMN), cota medie a trotuarului spre strada invecinata fiind de cca 66.25 (RMN).

Cota ±0.00 a proiectului corespunde cotei 66.86 (RMN).

Conditiile de fundare

1.2.1. Caracterizare generala

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se incadreaza in unitatea campia Bucurestiului din cadrul campiei Vlasiei care apartine campiei Romane.

Din punct de vedere geologic, zona se incadreaza in structura platformei Moesice.

Succesiunea litologica a depozitelor cuaternare este urmatoarea:

T Depozitele holocene, cu aspect loessoid (lutul de Bucuresti), au grosime mica si sunt discontinui, in mare parte fiind inlocuite cu umpluturi de pamant, cu sau fara resturi de materiale de constructii.

T Pleistocenul superior reprezentat prin:

- pietrisuri de Colentina - pietrisuri, nisipuri acoperite local de depozite loessoide luturi (prafuri argiloase, nisipoase, argile cu concretiuni calcaroase);

- argile intermediare - argile, argile nisipoase cu intercalatii de nisipuri fine;

- nisipuri de Mostistea - nisipuri medii si fine, cu intercalatii de concretiuni grezoase, depuse in regim fluviatil - deltaic.

T Pleistocenul mediu reprezentat prin complexul marnos (argile lacustre).

T Pleistocenul inferior cuprinde orizonturi de pietrisuri si nisipuri depuse intr-un regim fluviatil, cunoscut sub denumirea de strate de Fratesti.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona se caracterizeaza (in general) prin prezenta a trei acvifere:

- acviferul superior aflat in pietrisurile de Colentina; nivelul apei se afla la 4,00-6,00 m de la suprafata terenului si in unele zone coincide cu cel al acviferului de mica adancime, datorita absentei argilelor intermediare sau caracterului nisipos al acestora;

- acviferul de mica adancime situat in nisipurile de Mostistea, sub presiune, care se ridica pana la nivelul superior al acviferului din pietrisurile de Colentina;

acviferul de adancime cantonat in stratele de Fratesti, sub presiune, format din

trei orizonturi separate prin orizonturi argiloase.

1.2.2. Caracterizarea geotehnica a amplasamentului

Cercetarea terenului de fundare a format obiectul unui studiu geotehnic intocmit in septembrie 2006.

In cadrul limitelor de proprietate au fost realizate 2 foraje geotehnice cu adancimea de 25m.

Din foraje au fost prelevate probe tulburate si netulburate pe care s-au efectuat incercari de determinare ale unor parametri geotehnici: compozitie granulometrica, indici de stare (greutati volumice, umiditate, grad de saturatie, porozitate, indicele porilor), caracteristicile de deformabilitate ( modul edometric) si parametrii rezistentei la forfecare (unghi de frecare interna si coeziune).

Principalele informatii obtinute pe baza rezultatelor lucrarilor de teren si determinarilor de laborator sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Stratificatia pe amplasament este formata de un strat de umplutura cu grosime variabila (1.50÷2.80m) sub care se gaseste un pachet de pamanturi preponderent necoezive (nisipuri fine si medii, in stare de indesare medie la indesata) cu grosimea variabila (19.00÷25.00m). In forajul F5, la adancimea de 19.00m (fata de cota terenului natural), se afla un strat de pamant coeziv (praf nisipos-argilos) avand grosimea de cca 3.60m sub care se afla un strat de nisip argilos-prafos.

Apa subterana se afla la adancimi cuprinse intre 2.60 si 2.80m fata de cota terenului natural, avand un slab caracter ascensional.

Incadrarea geotehnica a terenului de fundare

In conformitate cu STAS 3300/2-85, terenul de fundare este un teren de fundare dificil.

In conformitate cu NP 074/2002, Anexa B referitoare la Categoria geotehnica, terenul de fundare se incadreaza in categoria terenurilor medii.

Incadrarea geotehnica a amplasamentului

In conformitate cu NP 074/2002, tinand cont de terenul de fundare, apa subterana, categoria de importanta a constructiilor, vecinatati si zona seismica, amplasamentul se incadreaza in categoria geotehnica 2÷3 cu risc geotehnic moderat÷major.

1.3. Solutia de fundare

Situarea subsolului al 3-lea sub nivelul apei subterane impune adoptarea unei solutii de fundare cu radier general pe intreaga arie construita.

Avand in vedere, pe de o parte, conditiile geotehnice de pe amplasament si, pe de alta parte, regimul de inaltime al constructiilor, radierul general are grosimea de 1.50m.

Conform proiectului de arhitectura, cota generala utila (cota pardoselii) a ultimului subsol (al 3-lea) este la -9.76 (57.10 RMN), iar cota superioara a radierului -9.81.

Sub radier se realizeaza un strat de beton de egalizare de 0.15m. Intre radier si betonul de egalizare este prevazuta o hidroizolatie pentru a impiedica infiltratiile de apa in subsol. Sub stratul de egalizare se realizeaza un strat drenant de 0.24m.

Cota excavatiei generale este -11.70 (55.16 RMN).

1.4. Incinta de sustinere a excavatiei adanci

Solutia de fundare directa pe radier general asociata cu tehnologia de executie impune realizarea unei incinte inchise din pereti perimetrali etansi.

Solutia constructiva de realizare a incintei consta din pereti mulati din panouri de beton armat, acestia avand un dublu rol: de sprijinire a pamantului pe durata executarii lucrarilor si de parte integranta a structurii de rezistenta a celor 3 subsoluri.

Conform proiectului de arhitectura, incinta din pereti mulati urmareste practic limitele de proprietate, avand perimetrul de cca 224m.

Panourile de beton armat au latimea de 0.80m, lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m si fisa de 26.00m.

Sistemul de sprijinire a peretilor incintei

Pe durata executarii lucrarilor de excavare a pamantului din interiorul incintei si de realizare a elementelor structurale ale subsolurilor, peretii mulati trebuie sa fie sprijiniti astfel incat sa nu se inregistreze deplasari si deformatii excesive ale acestora sau tasari in zonele perimetrale.

Sistemul de sprijinire interioara se realizeaza din elemente metalice si este alcatuit din spraituri orizontale, filate si popi.

Sistemul de spraituri orizontale este compus din 10 spraituri transversale dispuse paralel cu axul A, 5 spraituri longitudinale paralele cu axul 1, si 13 spraituri oblice.

Toate spraiturile se dispun pe un singur nivel, la cota -3.00.

Spraiturile se realizeaza din teava cu diametrul de 609mm si grosimea de 30mm din otel OLT45.

Filatele se dispun pe intregul perimetru interior al peretilor incintei, pe un singur nivel. Filatele se realizeaza din doua profile HEA 900 din otel S355J2G3.

Popii sunt in numar de 22 si se realizeza din teava cu diametrul de 419mm si grosime de 14mm din otel OLT45.

Popii se prefundeaza pe piloti forati de beton armat cu diametrul de 0.62m.

Pilotii se executa de la nivelul platformei de lucru si au o lungime totala de 20.75m, cu o fisa (lungimea de betonare) de 10.00m.

1.6. Sistemul de epuisment

Pentru proiectarea sistemului de epuisment s-au luat in considerare urmatoarele date:

alcatuirea litologica, caracteristicile geotehnice si hidrogeologice ale terenului de fundare, pana la adancimea maxima investigata, de 25 m, conform Studiului geotehnic;

pentru executarea excavatiei generale la adancimea de 11.70m fata de cota ±0.00 a constructiei, cu cca. 8.50m sub nivelul hidrostatic, se va executa o incinta din pereti mulati impermeabili;

in amplasament se suprapun 3 complexe nisipoase: complexul nisipos din lunca Dambovitei, orizontul pietrisurilor de Colentina si nisipurile de Mostistea; orizontul argilos intermediar, dintre pietrisurile de Colentina si nisipurile de Mostistea, a fost pus in evidenta doar in forajul F5.

Pe baza interpretarii datelor geologice si hidrogeologice avute la dispozitie si a calculelor efectuate, s-a ajuns la concluzia ca pentru asigurarea conditiilor de executie a excavatiei generale "in uscat" este necesara coborarea nivelului general al acviferului subteran cu minimum 1,00 m sub cota finala a sapaturii (54.10 RMN).

In acest caz sunt necesare 10 puturi de epuisment, E1÷E10, cu adancimea de 35,00 m, distribuite pe o suprafata de cca. 2700 m².

Debitul total al grupului de puturi de epuisment, pentru coborarea nivelului de apa cu cca. 1,00 m sub cota excavatiei, este de cca 22 litri/sec.

Pentru urmarirea variatiei nivelului apei subterane in timpul epuismentului se vor executa 4 piezometre, Pz1÷Pz4, distribuite in interiorul incintei, care vor avea adancimea de 20,00 m.

Depresionarea acviferului subteran va incepe cu cel putin 2 saptamani inainte de inceperea excavatiilor din incinta si va fi oprita dupa executarea integrala a celor 3 subsoluri, inclusiv planseul peste subsolul 1.

Nu se permite inceperea coborarii generale a apei pe amplasament decat dupa terminarea completa a lucrarilor de executie a incintei de pereti mulati.

Controlul nivelurilor apei subterane pe toata perioada de epuisment se va efectua prin masuratori de nivel in cele 4 piezometre si cele 10 puturi de epuisment din incinta.

1.7. Fazele de executie

TFaza 1

Lucrari pregatitoare

Dezafectarea si demolarea constructiilor existente pe amplasament

Amenajarea platformei de lucru

TFaza 2

Executarea puturilor de epuisment

Executarea piezometrelor

Executarea pilotilor-suport pentru popii metalici

Trasarea si realizarea grinzilor de ghidaj pe toata lungimea incintei din pereti mulati

Executarea integrala a peretilor mulati din panouri, in ordinea indicata prin numarul fiecarui panou

Punerea in functiune a sistemului de depresionare a apei subterane

TFaza 3

Spargerea platformei betonate pe intreaga suprafata inchisa de peretii incintei

Executarea excavatiei generale pana la cota -3.80 (dupa o perioada de pompare continua de min. 15 zile)

Montarea filatei la cota -3.00 pe intregul perimetru al incintei

Montarea tuturor spraiturilor la cota -3.00

TFaza 4

Executarea excavatiei generale pana la cota finala -11.70

Executarea stratului drenant, a stratului de egalizare, a hidroizolatiei si a radierului

general

TFaza 5

Executarea integrala a subsolurilor 3 si 2, inclusiv planseul peste subsolul 2

TFaza 6

Spargerea betonului contaminat pe o grosime de 1.00m pe intregul perimetru al incintei din pereti mulati

Cofrarea si betonarea peretilor incintei pana la cota -0.96

Spargerea betonului, cofrarea si betonarea se executa pe tronsoane cu lungimea de cca 5.00m.

TFaza 7

Executarea integrala a subsolului 1, inclusiv planseul

TFaza 8

Demontarea tuturor elementelor metalice de sustinere (filate, spraituri) si dezafectarea popilor

2. CALCUL INCINTEI DE PERETI MULATI

Ansamblul de locuinte este amplasat in zona sud-estica a municipiului Bucuresti, in apropierea raului Dambovita.

Amplasamentul are in plan o forma trapezoidala, cu o suprafata de aproximativ 2700m² (~35 x ~77m²), fiind limitrof pe directia vest cu o strada principala.

Vecinatatile pe celelalte laturi nu ridica probleme deosebite.

Amplasamentul, situat pe o fosta zona industriala, a fost ocupat anterior de constructii de tip hale sau magazii. Actualmente, terenul este partial acoperit de platforme betonate.

Suprafata terenului pe amplasament este practic orizontala.

Cota medie a amplasamentului este cca 65.90 (RMN), cota medie a trotoarului spre strada Fizicienilor fiind de cca 66.25 (RMN).

Cota ±0.00 a proiectului corespunde cotei 66.86 (RMN).

Incadrarea geotehnica a terenului de fundare

In conformitate cu STAS 3300/2-85, terenul de fundare este un teren de fundare dificil.

In conformitate cu NP 074/2002, Anexa B referitoare la Categoria geotehnica, terenul de fundare se incadreaza in categoria terenurilor medii.

Incadrarea geotehnica a amplasamentului

In conformitate cu NP 074/2002, tinand cont de terenul de fundare, apa subterana, categoria de importanta a constructiilor, vecinatati si zona seismica, amplasamentul se incadreaza in categoria geotehnica 2÷3 cu risc geotehnic moderat÷major.

Conditiile de fundare

Cercetarea terenului de fundare a format obiectul studiului geotehnic intocmit in septembrie 2006.

In cadrul limitelor de proprietate au fost realizate 2 foraje geotehnice cu adancimea de 25m.

Stratificatia pe amplasament este formata de un strat de umplutura cu grosime variabila (1.50÷2.80m) sub care se gaseste un pachet de pamanturi preponderent necoezive (nisipuri fine si medii, in stare de indesare medie la indesata) cu grosimea variabila (19.00÷25.00m). In forajul F5, la adancimea de 19.00m (fata de cota terenului natural), se afla un strat de pamant coeziv (praf nisipos-argilos) avand grosimea de cca 3.60m sub care se afla un strat de nisip argilos-prafos.

Apa subterana se afla la adancimi cuprinse intre 2.60 si 2.80m fata de cota terenului natural, avand un slab caracter ascensional.

Principalele caracteristici geotehnice de calcul sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

2.2. Solutia de fundare

Situarea subsolului al 3-lea sub nivelul apei subterane impune adoptarea unei solutii de fundare cu radier general pe intreaga arie construita.

Avand in vedere, pe de o parte, conditiile geotehnice de pe amplasament si, pe de alta parte, regimul de inaltime al constructiilor, radierul general are grosimea de 1.50m.

Conform proiectului de arhitectura, cota generala utila (cota pardoselii) a ultimului subsol (al 3-lea) este la -9.76 (57.10 RMN), iar cota superioara a radierului -9.81.

Sub radier se realizeaza un strat de beton de egalizare de 0.15m. Intre radier si betonul de egalizare este prevazuta o hidroizolatie pentru a impiedica infiltratiile de apa in subsol. Sub stratul de egalizare se realizeaza un strat drenant de 0.24m.

Cota excavatiei generale este -11.70 (55.16 RMN).

INCINTA DE SUSTINERE A EXCAVATIEI ADANCI

Solutia de fundare directa pe radier general asociata cu tehnologia de executie impune realizarea unei incinte inchise din pereti perimetrali etansi.

Solutia constructiva de realizare a incintei consta din pereti mulati din panouri de beton armat, acestia avand un dublu rol: de sprijinire a pamantului pe durata executarii lucrarilor si de parte integranta a structurii de rezistenta a celor 3 subsoluri.

Conform proiectului de arhitectura, incinta din pereti mulati urmareste practic limitele de proprietate, avand perimetrul de cca 224m.

Panourile de beton armat au latimea de 0.80m, lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m si fisa de 26.00m.

2.3.1. Alcatuirea incintei de pereti mulati

Peretii mulati se realizeaza cu respectarea prevederilor din NP 113-04 "Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea si receptia peretilor ingropati" si SR EN 1538:2002 "Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulati".

Peretii mulati au lungimea (fisa) de 26m.

Ordinea de executie a panourilor este indicata prin numarul de identificare al fiecarui panou, conform proiectului.

Panourile au latimea de 0.80m si lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m.

Numarul total de panouri care formeaza peretii incintei este de 47.

In functie de forma in plan, panourile care urmeaza a se executa se impart in 2 categorii, dupa cum se prezinta in tabelul 2.

In tabelul 3 este indicat numarul de carcase de armatura corespunzatoare fiecarui panou.

La partea superioara a panourilor se realizeaza o grinda de coronament continua de beton armat monolit (1.00 x 0,80) situata intre cotele -0.96 si -1.96.

Tabelul 2

*) Nota: Dimensiuni masurate in axul median al panoului

Tabelul 3

*) Nota: Dimensiuni masurate in axul median al panoului

2.3.2. Fazele de executie

TFaza 2

Executarea integrala a peretilor mulati din panouri, in ordinea indicata prin numarul fiecarui panou

TFaza 3

Executarea excavatiei generale pana la cota -3.80

Montarea filatei la cota -3.00 pe intregul perimetru al incintei

Montarea tuturor spraiturilor la cota -3.00

TFaza 4

Executarea excavatiei generale pana la cota finala -11.70

Executarea stratului drenant, a stratului de egalizare, a hidroizolatiei si a radierului general

TFaza 5

Executarea integrala a subsolurilor 3 si 2, inclusiv planseul peste subsolul 2

TFaza 6

Cofrarea si betonarea grinzii de coronament

TFaza 7

Executarea integrala a subsolului 1, inclusiv planseul

TFaza 8

Demontarea tuturor elementelor metalice de sustinere (filate, spraituri) si dezafectarea popilor

2.4. CALCULUL PERETILOR INCINTEI LA SOLICITARI LATERALE

2.4.1. Impingerea activa

Impingerea activa a pamantului, pe adancimea totala a exavatiei de 11.70m, a fost calculata pentru o suprasarcina la nivelul platformei de lucru egala cu 10kPa.

Diagrama impingerii active a pamantului este prezentata in figura 1.

Figura 1

2.4.2. Rezistenta pasiva

Diagrama rezistentei pasive a pamantului mobilizata sub solicitarea seismica este prezentata in figura 2.

Figura 2

2.4.3. Rigiditatea de calcul la incovoiere

Rigiditatea la incovoiere a peretelui mulat a fost considerata ca fiind 0.5E_bI_b, unde E_b este modulul elastic de deformatie pentru un beton marca C25/30, iar    I_b este momentul de inertie al sectiunii de beton armat, nefisurat.

2.4.4. Etapele de calcul

T In timpul executiei

I - excavatie pana la cota -3.8m

II - instalarea spraiturilor la cota -3.0m si excavatie pana la cota -11.7m

T In exploatare (seism)

2.4.5. Calculul eforturilor sectionale si al deplasarilor

Calculul peretilor incintei a fost realizat cu programul de calcul automat PyWall. PyWall este un software dedicat calculului excavatiilor care modeleaza interactiunea teren-element structural prin curbe p-y neliniare, bazate pe modelul mediului discret de tip Winkler.

2.4.6. Rezultatele obtinute

T Forte in spraituri

In tabelul 4 sunt prezentate valorile fortelor in spraituri pentru cele 2 etape de calcul:

Tabelul 4

T Deplasari laterale

In figura 3 sunt prezentate diagramele de deplasari laterale corespunzatoare etapelor de calcul I si II, ca si cele rezultate pe parcursul executiei celor trei subsoluri (dupa terminarea excavatiei), cele rezultate din faza de exploatare normala si din actiunea seismica.

Figura 3

T Momente incovoietoare

In figura 4 sunt prezentate diagramele de moment incovoietor corespunzatoare etapelor de calcul I si II, ca si cele rezultate pe parcursul executiei celor trei subsoluri (dupa terminarea excavatiei), cele rezultate din faza de exploatare normala si din actiunea seismica.

Sunt aratate de asemenea si momentele incovoietoare capabile pentru armarea propusa.

T Forte taietoare

In figura 5 sunt prezentate diagramele de forta taietoare corespunzatoare etapelor de calcul I si II, ca si cele rezultate pe parcursul executiei celor trei subsoluri (dupa terminarea excavatiei), cele rezultate din faza de exploatare normala si din actiunea seismica.

Sunt aratate de asemenea si fortele taietoare capabile pentru armarea propusa.

Figura 4

Figura 5

2.4.7. Eforturi sectionale capabile

Betonul folosit pentru peretii mulati este de marca C25/30 (Bc30).

Rezistenta de calcul a acestuia este:

R_c=0,85·0,85·24,3/1,35=13,0N/mm²

R_t=0,85·0,85·1,86/1,50=0,90N/mm²

Marcile de otel beton folosite pentru armatura longitudinala si transversala sunt PC52, respectiv OB37.

Armarea longitudinala

Armarea longitudinala prevazuta pentru carcasele panourilor este indicata in tabelul 5.

Tabelul 5

Armarea transversala

Armarea transversala prevazuta pentru carcasele panourilor este indicata in tabelul 6.

Tabelul 6

PILOTII PENTRU POPI

Sistemul de sprijinire interioara se realizeaza din elemente metalice si este alcatuit din spraituri orizontale, filate si popi.

Popii se prefundeaza pe piloti forati de beton armat cu diametrul de 0.62m executati prin forare cu tubaj recuperabil.

Toti pilotii care reprezinta fundatiile popilor metalici se executa de la nivelul platformei de lucru si au lungimea totala de 19.00m, lungimea de betonare de 10.00m si fisa de calcul de 8.50m.

Capacitatile portante axiale la compresiune si la smulgere pentru un pilot forat 620mm au fost calculate conform STAS 2561/3-90 " Teren de fundare. Fundatii pe piloti. Prescriptii generale de proiectare".

In tabelul 7 sunt indicate capacitatile portante si incarcarile maxime de calcul.

Tabelul 7

3. SISTEMUL DE EPUISMENT

3.1. Prezentarea sistemului de epuisment

3.1.1. DATE GENERALE

In amplasamentul II, urmeaza sa se construiasca un bloc de locuinte, prevazut cu parcari subterane, ceea ce necesita excavatii pe adancimea de cca. 11,00 m sub cota terenului si cca. 8,60 m sub nivelul apei subterane.

Amplasamentul studiat este situat pe partea stanga a raului Dambovita, in zona de lunca. Cele 5 foraje geotehnice, dintre care 3 executate pe amplasamentul I si II, au investigat terenul de fundare pana la adancimile:

Amplasamentul I: F₁ = 15 m; F₂ = 30 m; F₃ = 15 m

Amplasamentul II: F₄ = 25 m; F₅ = 25 m

Din analiza si interpretarea fiselor geotehnice ale celor 5 foraje, cuprinse in Studiul geotehnic, a rezultat ca in zona amplasamentului se suprapun 3 complexe nisipoase, astfel:

la suprafata complexul nisipos aluvionar din lunca Dambovitei;

orizontul Pietrisurilor de Colentina;

complexul Nisipurilor de Mostistea.

Intre Pietrisurile de Colentina si Nisipurile de Mostistea s-au intalnit cateva strate argiloase - prafoase, care au fost atribuite Orizontului argilelor intermediare.

Profilul litologic tip din amplasament, construit pe baza fiselor celor 5 foraje geotehnice, este redat in planse.

Din punct de vedere hidrogeologic, cele trei orizonturi acvifere - aluviunile din lunca raului Dambovita, Pietrisurile de Colentina si Nisipurile de Mostistea - comunica intre ele, rezultand un singur nivel hidrostatic, comun celor 3 acvifere, situat la adancimea de cca. 2,50 m sub nivelul terenului.

In amplasament nu s-au efectuat teste hidrogeologice pentru determinarea coeficientului de permeabilitate.

Prin similitudine cu alte amplasamente asemanatoare din punct de vedere al conditiilor geologice si hidrogeologice, situate pe valea raului Dambovita, in zona orasului Bucuresti, in care s-au efectuat teste de pompare, studiul geotehnic atribuie complexului acvifer din amplasamentul Fizicienilor, o permeabilitate de 5-10 10^-2 cm/s pentru Pietrisurile de Colentina si 5-10 10^-3 cm/s pentru Nisipurile de Mostistea.

Avand in vedere si rezultatele analizelor granulometrice efectuate pe probe prelevate din orizonturile acvifere, in calculul grupului de epuisment s-a adoptat coeficientul de permeabilitate k = 1,73 10^-2 cm/s = 15 m/zi.

Intrucat numai unul din cele 5 foraje de studii (F₂) a interceptat un strat de praf argilos si argila prafoasa, in intervalul de adancime 25,10 - 27,30 m, strat atribuit Orizontului argilelor intermediare care separa acviferul de Colentina de acviferul de Mostistea, exista suspiciunea ca acest strat impermeabil sa nu fie continuu pe toata suprafata pe care se va realiza fundatia cladirilor. Din acest motiv s-a considerat ca este prudent ca peretii mulati pentru realizarea incintei sa fie incastrati in acest orizont argilos, situat la adancimea de 25,10 - 27,30 m, iar stratul acvifer de sub baza incintei de pereti mulati sa fie depresionat prin pompare astfel ca nivelul apei subterane in interiorul incintei, pe timpul sapaturilor, sa fie coborat cu cel putin 1,00 m sub fundul excavatiei.

3.1.2. PROIECTAREA LUCRARILOR DE EPUISMENT

Pentru realizarea excavatiilor la adancimea de ~ 13,00 m sub nivelul terenului si ~ 10,50 m sub nivelul apei subterane, s-a adoptat urmatoarea solutie:

Realizarea pe conturul amplasamentului a unei incinte etanse din pereti mulati, incastrati in Orizontul argilelor intermediare situat in intervalul de adancime 25,10 - 27,30 m. Aceasta incinta are rolul de a izola acviferul cantonat in nisipurile aluvionare ale raului Dambovita si in Pietrisurile de Colentina, in limitele incintei, si ulterior de a evacua prin drenare sau pompare volumul de apa din interiorul incintei, pana la cca. 1,00 m sub cota de fundare.

Depresionarea prin pompare a acviferului de Mostistea, pentru coborarea nivelului apei subterane sub adancimea de fundare (cota 55,16).

Depresionarea acviferului cantonat in Nisipurile de Mostistea este impusa pe urmatoarele considerente:

Nu se poate conta pe continuitatea orizontului argilos din intervalul de adancime 25,10 - 27,30m, si deci pe o etansare a bazei casetei din pereti mulati.

In limitele amplasamentului, acviferul de Mostistea a fost pus in legatura directa cu acviferul Pietrisurilor de Colentina si cel din aluviunile luncii Dambovitei, prin cel putin unul dintre forajele de studii geotehnice (F₂).

Evacuarea apei din interiorul casetei, pana la cca. 1,00 m sub cota de excavare, concomitent cu pomparea din acviferul de Mostistea.

Mentinerea depresionarii acviferului de Mostistea pana la turnarea (plus 30 zile dupa turnare) radierului etans de la baza fundatiei si, in final, dezafectarea sistemului de epuisment.

Pentru dimensionarea sistemului de epuisment s-au prevazut:

8 foraje (E₁ E₈) cu adancime de 35,00, amplasate in interiorul incintei, pe conturul acesteia, echipate cu filtre in dreptul stratelor de nisip din orizontul de Mostistea si din Pietrisurile de Colentina (Pl. 2,3);

2 foraje (E₉, si E₁₀) executate in partea centrala a incintei de pereti mulati, cu adancimea de 35,00 m, echipate cu filtre in dreptul Pietrisurilor de Colentina si a Nisipurilor de Mostistea; aceste doua foraje vor functiona ca piezometre pe parcursul efectuarii pomparilor din Nisipurile de Mostistea si vor asigura si drenarea gravitationala a apei existente in limitele incintei, din nisipurile aluvionare si Pietrisurile de Colentina, catre Nisipurile de Mostistea, depresionate;

in cazul in care cele 8 foraje de epuisment E₁ E₈ nu vor putea asigura coborarea nivelului apei subterane cu cel putin 1,00 m sub cota de fundare (55,16), forajele de drenaj E₉ si E₁₀ vor fi echipate cu pompe submersibile si vor fi integrate, alaturi de celelalte 8 foraje (E₁ E₈), in grupul de pompare.

Daca si in exteriorul incintei de pereti mulati va exista o buna comunicare intre cele 3 acvifere iar spectrul hidrodinamic al curgerii in timpul lucrarilor de epuisment nu va fi afectat semnificativ de diverse elemente perturbatoare (fundatii adanci cu rol de ecran, lucrari de drenaj s.a.), raza de influenta a grupului de pompare pentru epuisment va fi de ordinul a 450 m, iar denivelarea admisa in forajele de epuisment va fi de cel mult 12,00 m.

Dupa cum rezulta din calcule (vezi Tabelul 8) prin coborarea nivelului apei subterane in timpul pomparilor, in jurul amplasamentului se va forma un con de depresie cu denivelare maxima (~ 12,00 m) in zona centrala a incintei si reducerea treptata a acesteia, pana la valoarea zero, catre periferia zonei de influenta, a carei raza este de ordinul a 450,00 m.

Prin coborarea nivelului apei subterane, volumul de pamant cuprins intre nivelul panzei freatice (NH = 63,75) si curba de depresie rezultata in timpul pomparii in regim stabilizat, va trece din stare submersata in stare saturata, ceea ce inseamna dublarea greutatii volumice si in consecinta cresterea sarcinii geologice. In astfel de situatii, in cazul unor depresionari importante, pot sa apara tasari prin subsidenta.

Pentru amplasamentul studiat, la o denivelare maxima de 12,00 m in forajele de epuisment, cresterea punctuala a sarcinii geologice nu poate depasi 120 kPa (1,2 daN/cm²).

Avand in vedere ca denivelarea maxima in exteriorul amplasamentului studiat este relativ mica, se apreciaza ca eventualele tasari suplimentare prin subsidenta nu vor fi in masura sa puna in pericol stabilitatea constructiilor din zonele adiacente.

Lucrarile de epuisment, pe toata durata, pana la dezafectarea instalatiilor de pompare, vor fi permanent monitorizate prin supraveghere directa de catre personal calificat. Pericolul cel mai mare in timpul pomparilor il constituie antrenarea hidrodinamica a nisipurilor.

La nivelul depozitelor aluvionare din lunca Dambovitei, dupa excavarea pamantului din incinta, exista posibilitatea antrenarii nisipului prin rosturile de turnare dintre panourile de pereti mulati, daca executia acestora nu este satisfacatoare. In cazul in care se va constata acest fenomen, excavatiile se vor opri imediat si se vor lua masuri de etansare a rosturilor deschise dintre panourile de pereti mulati.

La nivelul Nisipurilor de Mostistea si Pietrisurilor de Colentina, daca filtrele nu sunt corect executate si pomparile nu se executa la parametri optimi, nisipul poate fi dislocat din strat si evacuat prin pompare. Pentru a putea preveni si stopa eventualele antrenari hidrodinamice este necesara o supraveghere a pomparilor, calificata si permanenta.

Pentru monitorizarea evolutiei nivelurilor apei subterane pe toata durata lucrarilor de epuisment si in continuare pe parcursul exploatarii constructiei, s-a prevazut executia a
4 piezometre amplasate in interiorul incintei de pereti mulati, cu adancimea de minimum 5,00 m sub radierul de beton. Aceste piezometre vor fi definitivate si protejate impotriva actelor de vandalism, pentru a putea fi utilizate la masuratori de niveluri ale apei subterane in cadrul unui program prestabilit.

Pentru a putea cobori nivelul apei subterane cu cca. 1,00 m sub cota de fundare (55,16), denivelarile in fiecare foraj de epuisment (E₁ E₁₀) trebuie sa corespunda celor rezultate din calcule (Tabelul 8).

Este posibil ca din cauza unor elemente de fundare (piloti, coloane, barete etc.) care se vor executa in interiorul incintei, valorile parametrilor de pompare (debit, denivelare) sa sufere unele modificari fata de cele calculate. Ca urmare, pe toata perioada punerii in functiune si a exploatarii sistemului de epuisment, pana la dezafectarea acestuia, este necesara prezenta permanenta a unui hidrogeolog atestat.

3.2. Calculul sistemului de epuisment

3.2.1. DATE GENERALE

Pentru proiectarea sistemului de epuisment s-au luat in considerare urmatoarele date:

Alcatuirea litologica, caracteristicile geotehnice si hidrogeologice ale terenului de fundare, pana la adancimea maxima investigata, de 30 m, conform Studiului geotehnic.

Constructia se va funda la adancimea de cca. 11,20 m sub cota terenului si
cca. 8,60 m sub nivelul hidrostatic.

Pentru executarea excavatiilor la adancimea de 11,20 m sub nivelul terenului, se va executa o incinta din pereti mulati care se vor incastra in stratul de praf argilos si argila, cu grosime de cca. 2,00 m, situat sub adancimea de 25,00 m. Acest strat a fost strabatut de un foraj (F2) executat in amplasamentul I, pana la adancimea de 30,00 m, si nu exista certitudinea ca este vorba de un strat continuu sau de o lentila intercalata in complexul nisipos. Cele doua foraje F4 si F5, executate numai pana la adancimea de 25,00 m, in amplasamentul II, nu au atins stratul argilos in care vor fi incastrati peretii mulati pentru incinta.

In amplasament se suprapun 3 complexe nisipoase: Complexul nisipos din lunca Dambovitei, Orizontul Pietrisurilor de Colentina si Nisipurile de Mostistea. Orizontul argilos intermediar, dintre Pietrisurile de Colentina si Nisipurile de Mostistea, se considera cel in care se vor incastra peretii mulati.

Profilul litologic tip pe baza caruia s-a dimensionat sistemul de epuisment, corespunde planselor.

Lucrarile de epuisment trebuie sa asigure:

coborarea nivelului apei subterane sub cota de fundare a constructiei (55,16 m.d.M.) in toate punctele din interiorul incintei de pereti mulati;

evacuarea completa a apei din volumul de pamant existent, in limitele incintei de pereti mulati, pana la minimum 1,00 m sub cota de fundare (55,16 m.d.M.);

evitarea antrenarii hidrodinamice a nisipurilor din acviferul depresionat;

evitarea pericolului de rupere hidraulica a stratului impermeabil din vatra gropii de fundare, dupa realizarea excavatiei la cota de fundare (55,16 m.d.M.).

Parametrii hidrogeologici de calcul utilizati la dimensionarea sistemului de epuisment sunt (vezi coloana litologica):

Grosimea stratului acvifer, captiv, sub presiune, M = 5,00 m

Coeficientul de permeabilitate, k = 15 m/zi (1,74  10^-2 cm/s)

Inaltimea hidrostatica, H = 29,90 m

Suprafata incintei A = 2700 m²

Denivelarea necesara in centrul incintei S = 10,50 m.

3.2.2. SCHEMA SISTEMULUI DE EPUISMENT

Pentru coborarea nivelului apei subterane sub cota de fundare (55,16 m.d.M.) s-a adoptat urmatoarea schema de epuisment (Pl. 2):

Executarea pe conturul excavatiei a 8 foraje de epuisment, notate cu simbolurile E₁ E₈, cu adancimea de 35,00 m, echipate cu filtre in dreptul acviferelor situate intre cotele 38,60 - 33,60 m, respectiv 51,00 - 46,50 m.

Executarea in zona centrala a incintei a 2 foraje, notate cu simbolurile E₉ si E₁₅, cu adancimea de 35,00 m, echipate asemanator cu forajele E₁ - E₈. In prima faza aceste doua foraje vor servi ca piezometre pentru monitorizarea denivelarii apei subterane pe parcursul pomparii forajelor de pe contur.

In cazul in care cele 8 foraje de depresionare (E₁ E₈) nu vor face fata pentru atingerea parametrilor hidrogeologici proiectati, forajele E₉ si E₁₀ vor fi echipate cu pompe submersibile si vor intra in grupul forajelor de pompare, astfel incat depresionarea se va realiza printr-un grup de 10 foraje de epuisment care vor functiona simultan.

Forajele de epuisment vor fi exploatate astfel incat sa evacueze debite egale. Valorile optime ale debitelor de epuisment se stabilesc prin calcul.

Pentru coborarea apei subterane sub cota de fundare (55,16 m.d.M.) s-a utilizat coloana litologica si formula de calcul corespunzatoare acviferelor captive, sub presiune, cand forajele lucreaza in interferenta:

(1)

in care termenii au urmatoarele semnificatii:

S - denivelarea creata prin epuisment in orice punct din zona de influenta a grupului de foraje de pompare

Q - debitul total al grupului de pompare

k - coeficientul de permeabilitate

M - grosimea stratului pompat

R - raza de influenta a grupului de pompare

n - numarul forajelor de epuisment din care se pompeaza simultan

r r₂..r_n - distantele de la punctul de calcul al denivelarii la fiecare foraj de epuisment (vezi Tabelul 8)

3.2.3. CALCULE DE DIMENSIONARE A SISTEMULUI DE EPUISMENT

Denivelarea S_c impusa in centrul grupului de pompare (punctul c), este S_c = 10,50 m (cota 52,75 m.d.M.), ceea ce corespunde la o denivelare de 1,91 m sub cota de fundare (55,16 m.d.M.).

Raza de influenta a grupului de pompare

(2)

(3)

in care A este suprafata poligonului in varfurile caruia sunt amplasate forajele E₁E₁₃.

Calculul grupului format din 15 foraje de epuisment (E₁E₁₀)

Debitul grupului de epuisment

Debitul unui singur foraj de epuisment

Denivelarea in punctele de control, p_i (Pl. 2)

Se noteaza

in care distantele r₁, r₂ r₁₀ corespund fiecarui punct de calcul (vezi Tabelul 8).

Rezulta formula pentru calculul denivelarii in fiecare punct de calcul, sub forma

(4)

In Tabelul 8, pentru fiecare punct de control sunt prezentate valorile denivelarilor S calculate, corespunzatoare denivelarii impuse in centrul grupului S_c = 10,75 m si pomparii simultane din 10 foraje de epuisment (E₁E₁₀).

In plansa 2 se prezinta distributia adancimii de depresionare a acviferului de Mostistea, sub cota de fundare (55,16 m.d.M.) (harta cu izofreate), in cazul utilizarii unui grup de pompare alcatuit din 10 foraje de epuisment.

Calculul vitezei admisibile la intrarea apei din strat in gaura de foraj

Debitul de pompare maxim admis pentru un foraj

Debitul maxim admis pentru grupul de pompare format din 15 foraje

Denivelarea maxima admisa in centrul grupului de pompare

Tabelul 8. Calculul cotelor si adancimilor nivelului apei subterane fata de cota excavatiei (54,25 m.d.M.) in timpul epuismentului

Concluzie Debitul pentru care este dimensionat sistemul de epuisment(Q₀ = 219,8 l/s) este
la limita debitului maxim, restrictionat de viteza de admisie a apei in
gaura forajului (Q_{0 max} = 20,07 l/s), respectiv de denivelarea maxima admisa
(S ≤ 0,5 H = 14,95 m) (Q₀ = 19,08 l/s). Rezulta ca sistemul de epuisment dimensionat pentru o denivelare S_c = 10,50 m in centrul grupului de pompare
nu pune in pericol stabilitatea terenului din punct de vedere al pericolului
de antrenare hidrodinamica a nisipului din stratul pompat.

Evacuarea apei din volumul de pamant care se excaveaza

Volumul apei din pamantul situat in interiorul incintei de pereti mulati, limitat la partea superioara de N_h (cota 63,75 m.d.M.) si la baza de cota de depresionare (53,25 m.d.M.), admitand o porozitate n = 38%, este

Daca se admite ca debitul mediu care se poate drena gravitational din fiecare foraj de depresionare E₁ E₁₀ este de 0,5 /s, timpul necesar pentru evacuarea prin drenaj a intregii cantitati de apa din volumul de pamant care se evacueaza este:

25 zile

Deoarece evacuarea apei din incinta, prin drenaj gravitational, se face concomitent cu epuismentul general, lucrarile de excavare in interiorul incintei pot incepe la cca. 8 - 10 zile dupa intrarea in regim stationar a sistemului de epuisment. In aceste conditii avansarea excavatiilor are loc concomitent cu drenarea gravitationala a apei din incinta.

4. SISTEMUL DE SPRIJINIRE A PERETILOR INCINTEI

4.1. Actiuni asupra sistemului de spraituri

Actiunile asupra sistemului de spraituri au fost cele rezultate din calculul peretilor de pe conturul sprijinirii, iar valorile acestora sunt date in tabelul 1.

Tabelul 1

La determinarea starii de eforturi si deformatii in sistemul de spraituri, au fost folosite direct valorile de calcul ale incarcarilor, care, in conformitate cu STAS 10101/0A 77, se obtin din valorile normate multiplicate cu 1,2.

Pentru a modela fortele generate de tendinta de flambaj a spraiturilor transversale, la calculul popilor a fost folosita o forta concentrata de 1200kN. Dat fiind faptul ca atat geometria lucrarii, cat si modul de dispunere a sistemului de spraituri nu conduc la dezechilibrari inacceptabile, s-a considerat ca situatia cea mai defavorabila de incarcare este cea in care toate fotele actioneaza simultan, cu valorile lor maxime. Mai multe detalii despre toate acestea se pot furniza, la cerere, intr-o varianta extinsa a notelor de calcul.

4.2. Descrierea sistemului de spraituri

A fost efectuata o analiza spatiala a sistemului de spraituri. Pentru a evita incarcarea excesiva a peretilor incintei, ceea ce ar fi pus in nesiguranta calculul sistemului de spraituri, sectiune peretilor a fost considerata in aceste analize ca fiind una redusa.

Filatele de la toate nivelurile se realizeaza din doua profile HEA900 (S355J2G3), situate cu inima in plan orizontal. Intre cele doua profile intra guseele pentru prinderea spraiturilor, gusee realizate din tabla groasa de 30mm (OL52.4k).

Toate spraiturile se realizeaza din tevi rotunde Ø609×30 (OLT45). Popii au sectiunea Ø419×14 (OLT45).

Dat fiind fortele mari care apar in spraituri, detaliile au fost concepute in ideea de a reduce riscul aparitiei unor excentricitati in noduri. Toate guseele se realizeaza din tabla groasa de 30mm (OL52.4k).

Pentru a identifica situatia cea mai defavorabila pentru fiecare bara a sistemului de spraituri, pentru verificari au fost avute in vedere eforturile maxime obtinute dintr-o combinatie de incarcari de tip infasuratoare.

4.3. Verificari ale elementelor

Date fiind distantele in plan orizontal dintre nodurile de pe contur, solidarizarile dintre cele doua profile care alcatuiesc filatele, blocajele deplasarilor laterale (in plan vertical) realizate prin detaliile de prindere in pereti, s-a considerat ca practic nu apare riscul flambajului lateral al filatelor. De asemenea, profilele folosite fiind de clasa de sectiuni 1 si fiind solicitate in domeniul elastic, nu apare riscul voalarilor.

Pentru spraituri se vor folosi doar tevi laminate fara sudura. Spraiturile au fost verificate la eforturi axiale, folosind relatiile prezentate in continuare. Dat fiind ca nu se folosesc suruburi in imbinare, aria neta este egala cu aria bruta.

Bare intinse

teava

guseu

Bare comprimate

α = 0,21 (curba A)

Avand in vedere schimbarea rigiditatii barei la capete, generata de detaliul de nod folosit, la determinarea lungimii de flambaj a fost folosita relatia anterioara, propusa de Timoshenko, coniderand a = 0,9 × L.

Bare comprimate si incovoiate (filatele)

In STAS 78, verificarea barelor comprimate si incovoiate se face cu un ansamblu de doua relatii:

si, dupa caz, una dintre urmatoarele doua relatii:

5. ASPECTE TEHNOLOGICE

5.1. INCINTA DE PERETI MULATI

5.1.1. DATE GENERALE

Solutia de fundare directa pe radier general asociata cu tehnologia de executie impune realizarea unei incinte inchise din pereti perimetrali etansi.

Solutia constructiva de realizare a incintei consta din pereti mulati din panouri de beton armat, acestia avand un dublu rol: de sprijinire a pamantului pe durata executarii lucrarilor si de parte integranta a structurii de rezistenta a celor 3 subsoluri.

Conform proiectului de arhitectura, incinta din pereti mulati urmareste practic limitele de proprietate, avand perimetrul de cca 224m.

Panourile de beton armat au latimea de 0.80m, lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m si fisa de 26.00m.

Pe durata executarii lucrarilor de excavare a pamantului din interiorul incintei si de realizare a elementelor structurale ale subsolurilor, peretii mulati trebuie sa fie sprijiniti astfel incat sa nu se inregistreze deplasari si deformatii excesive ale acestora sau tasari in zonele perimetrale.

Sistemul de sprijinire interioara se executa cu respectarea integrala a conditiilor din Caietul de sarcini pentru Sistemul de sprijinire a peretilor incintei.

Sistemul de sprijinire interioara se realizeaza din elemente metalice si este alcatuit din spraituri, filate si popi.

Popii se prefundeaza pe piloti forati de beton armat cu diametrul de 0.62m.

Toti cei 22 piloti care reprezinta fundatiile popilor metalici se executa de la nivelul platformei de lucru si au lungimea totala de 20.75m, cu fisa (lungimea de betonare) de 10.00m.

Pilotii pentru popii metalici se executa prin forare cu tubaj recuperabil cu respectarea prevederilor din GE 029-97 "Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii" si a conditiilor din Caietul de sarcini pentru Piloti forati F620mm.

5.1.2. INCINTA DE PERETI MULATI

Peretii mulati se realizeaza cu respectarea prevederilor din NP 113-04 "Normativ privind proiectarea, executia, monitorizarea si receptia peretilor ingropati" si SR EN 1538:2002 "Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulati".

Excavatia transeii si executia panourilor se fac cu respectarea integrala a conditiilor din Caietele de sarcini pentru Executia peretilor mulati realizati din beton armat turnat sub noroi bentonitic si pentru Noroaiele bentonitice folosite la excavarea transeelor peretilor mulati.

Panourile se realizeaza de la nivelul platformei de lucru.

In cazul in care se constata ca platforma de beton care exista actualmente pe amplasament nu corespunde cerintelor pentru a fi folosita ca pretransee, se va proceda la spargerea acesteia si la executarea grinzilor de ghidaj de beton armat pe o adancime de 1m.

Peretii mulati au lungimea (fisa) de 26m.

Ordinea de executie a panourilor este indicata prin numarul de identificare al fiecarui panou, conform proiectului.

Panourile au latimea de 0.80m si lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m.

Numarul total de panouri care formeaza peretii incintei este de 47.

In functie de forma in plan, panourile care urmeaza a se executa se impart in 2 categorii, dupa cum se prezinta in tabelul 2.

In tabelul 3 este indicat numarul de carcase de armatura corespunzatoare fiecarui panou.

La partea superioara a panourilor se realizeaza o grinda de coronament continua de beton armat monolit (1.00 x 0,80) situata intre cotele -0.96 si -1.96.

5.1.3. CONDITII PRIVIND CALITATEA LUCRARILOR

Verificari pe parcursul executiei

Supravegherea si controlul executiei peretilor mulati se fac avand ca referinta SR EN 1538:2002, NP 113-04 si GE 029-97.

Controalele executiei trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile prevazute in proiect si Caietele de sarcini.

Impermeabilizarea

Executantul este direct responsabil pentru orice rost defect sau panou prin sau pe langa care se remarca urme vizibile ale curgerii apei.

Executantul este obligat sa execute lucrarile la un nivel de calitate corespunzator astfel incat apa subterana sa nu se infiltreze in incinta pe durata executarii lucrarilor si nici in exploatare.

Orice curgere de apa de la suprafata terenului pe langa peretele ingropat trebuie izolata.

5.1.4. MASURI SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se vor respecta:

- Normele generale de protectie a muncii - Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale si Ministerul sanatatii si familiei 2002;

- Normele de protectie a muncii in activitatea de constructii - montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D/1980;

- Normele specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei Muncii.

In plus, executantul lucrarii este obligat sa ia toate masurile necesare astfel incat la punctele de lucru sa se previna si sa se evite aparitia oricarui incident tehnic sau accident uman.

5.2. PERETII MULATI

5.2.1. DATE GENERALE

Prezentele conditii tehnice specifica regulile care trebuie respectate la executia peretilor mulati ai incintei de sustinere a excavatiei adanci pentru realizarea infrastructurii ansamblului rezidential din strada Fizicienilor 15, Bucuresti, sector 3.

In prezentul Caiet de sarcini sunt descrise cele mai importante conditii de executie care influenteaza in mod direct calitatea lucrarilor.

Respectarea acestor conditii tehnice este obligatorie ca si luarea de masuri tehnico-organizatorice corespunzatoare, conducerea competenta a lucrarilor, controlul tehnic de calitate si evidenta clara tinuta zilnic.

5.2.2. LUCRARI PREGATITOARE

Platforma de lucru a utilajelor trebuie sa fie stabila, rezistenta si orizontala. Orizontalitatea platformei conditioneaza nu numai stabilitatea in lucru a utilajelor de excavat cu cupa graifar pe tija Kelly dar, mai ales, calitatea lucrarii prin asigurarea verticalitatii panourilor peretilor mulati si a rosturilor dintre ele.

Verificarea existentei canalelor colectoare, racordurilor vechi sau altor lucrari edilitare care pot fi interceptate in timpul executiei lucrarilor pe amplasament. Depistarea acestora trebuie sa se faca foarte minutios prin consultarea planurilor din zona de alimentare cu energie electrica, alimentare cu apa, linii telefonice, canalizare, s.a. sau direct, prin observarea caminelor de vizitare, cu ramificatiile respective, etc. Astuparea sau reparatiile lucrarilor traversate se vor face pe baza unui plan corelat cu executia propriu zisa a lucrarilor incintei de pereti mulati.

Pretranseea se executa pentru asigurarea ghidarii sculelor de sapat, evitarea surparii transeei la partea superioara datorita barbotarii noroiului in timpul lucrului, pentru siguranta manevrarii mijloacelor de betonare si pentru protectia fundatiilor cladirilor invecinate peretelui mulat. Executia pretranseii se face pe baza unei trasari riguroase, conform elementelor prevazute in proiectul de executie.

Distanta dintre bordurile pretranseii trebuie sa fie cu 2÷5 cm mai mare decit grosimea peretelui. In cazul in care se constata ca platforma de beton care exista actualmente pe amplasament nu corespunde cerintelor sus mentionate pentru a fi folosita ca pretransee, se va proceda la spargerea acesteia si la executarea grinzilor de ghidaj de beton armat pe o adancime de 1m. In acest caz, distanta dintre grinzile de ghidaj se mentine constanta prin spraituire inaintea si in spatele sculei de excavat.

Pentru prepararea, depozitarea, circulatia si reconditionarea noroiului bentonitic trebuie sa se asigure mijloacele necesare, de regula in puncte fixe, care sa poata deservi executia peretilor mulati. Gospodaria de noroi trebuie sa cuprinda:

grupurile de preparare a noroiului bentonitic;

vasele pentru depozitarea noroiului (habe, rezervoare), care sa asigure pentru fiecare utilaj de excavat un volum de cca. 2 ori mai mare decat volumul unui panou;

pompele centrifuge sau cu piston pentru noroi, in vederea recircularii noroiului si pomparea de la depozit la punctele de lucru;

retelele de conducte fixe sau furtune flexibile (minimum 3) pentru circulatia noroiului de la depozit la transee si invers, accesorii, vane etc.

pompele submersibile sau cu sorb, adecvate pentru scoaterea noroiului incarcat cu nisip de la fundul panourilor si trimiterea la punctul de regenerare;

retelele electrice prevazute cu tablouri pentru conexiuni si comanda a instalatiilor (pompe etc), precum si retelele de apa;

grupul pentru regenerarea noroiului care va contine un hidrociclon pentru desnisipare montat langa un batal pentru depozitarea slamului rezultat;

sopron sau magazie pentru depozitarea trasgelului.

5.2.3. EXCAVAREA PAMANTULUI

Excavarea transeelor adanci de pereti mulati sub noroi bentonitic se realizeaza cu utilaje specializate prevazute cu cupa greifer pe tija Kelly. Descrierea modului de lucru al utilajelor respective si a tehnologiilor specifice nu constituie obiectul prezentului Caiet de sarcini.

Trasarea panourilor

Pe marginile pretranseii se marcheaza, de obicei cu vopsea, limitele panoului conform dimensiunilor prevazute in proiectul de executie. Limitele panourilor trasate sunt reperele fata de care se va pozitiona si se va executa excavatia, se va monta armatura, se vor poza elementele de rost. De regula, limitele panourilor reprezinta liniile care marcheaza jumatatea distantei dintre barele extreme ale carcaselor de armatura ale celor doua panouri vecine, deci nu linia rostului propriu zis. In fisa panoului, toate cotele in plan de excavare, armare si betonare se raporteaza la limitele panoului conform desenelor din proiect. Datorita importantei deosebite pe care o are trasarea in executia peretilor mulati, responsabilitatea directa in respectarea pozitiei exacte a excavatiilor, a montarii carcaselor de armatura si a realizarii rosturilor fata de dimensiunile geometrice impuse prin proiect, o are inginerul sau maistrul de schimb care conduce lucrarea.

Exacavarea propriu - zisa a transeii

La excavarea transeii adanci sub noroi bentonitic se aplica tehnologia specifica tipului de utilaj.

Stabilitatea transeii este asigurata, in principal, de presiunea fluidului de excavare (noroiul bentonitic) care se exercita pe peretii transeii. In timpul executiei excavarii transeii se impune respectarea, cu strictete, a conditiilor enumerate in continuare.

Asigurarea stabilitatii peretilor transeii excavate sub noroi bentonitic prin luarea urmatoarelor masuri:

nivelul noroiului din transee trebuie mentinut permanent in jumatatea superioara a pretranseii, completarea facandu-se pe masura excavarii materialului din transee sau a pierderilor de noroi; nerespectarea acestei conditii este permisa numai in cazuri de forta majora, dupa analiza minutioasa a implicatiilor si sub supravegherea si responsabilitatea inginerului ce conduce lucrarea, care are obligatia sa consemneze acest lucru in fisa panoului, cu justificarea corespunzatoare;

calitatea noroiului bentonitic trebuie sa fie conform conditiilor tehnice recomandate in Caietul de sarcini pentru Noroaiele bentonitice folosite la excavarea transeelor peretilor mulati.

Reducerea, pe cat posibil, a pierderilor mari de noroi din timpul excavatiei. Pierderile de noroi pot fi remediate dupa natura cauzelor acestora:

- pierderile in strat (de circulatie) se vor reduce prin ingrosarea noroiului si adaugarea de nisip fin. Experienta lucrarilor executate pana acum pe santierele din Bucuresti arata pierderi nesemnificative de aceasta natura, dar cunoscand implicatiile grave pe care le pot creea, este necesar ca personalul de executie sa fie instruit si pregatit pentru luarea masurilor necesare;

pierderile prin infiltratie care, chiar daca nu au o manifestare brusca, au influenta negativa asupra calitatii lucrarilor. Cand se constata, este necesar sa se foloseasca un noroi hidratat proaspat, cu filtratul max. 10 cmc si evitarea contaminarii cu ciment a noroiului. Masurile preventive constau in principal in respectarea cu strictete a caracteristicilor corespunzatoare ale noroiului bentonitic;

- pierderi accidentale de noroi in diverse canale, conducte sau alte lucrari edilitare sau goluri traversate. Implicatiile acestor pierderi sunt multiple, influentand direct calitatea executiei prin surparile care se produc, consumuri mari de noroi si beton, stabilitatea platformelor de lucru, etc. cat si infundarea si colmatarea canalelor sau incintelor in care se colecteaza noroiul. Masurile de remediere cele mai eficiente, sunt cele preventive prin astuparea corecta a tuturor conductelor sau canalelor ce traverseaza transeea. In plus, este necesara pregatirea in zona excavatiei de materiale si mijloace de interventie pentru remediere rapida (saci cu argila, calti, ciment si ipsos, dopuri de lemn de diverse diametre, etc).

Coborarea sculei de sapare (cupei) in transee se va face cu viteza mica in partea superioara a excavatiei, evitandu-se barbotarea noroiului.

Verticalitatea instalatiei de sapat se va verifica inainte de inceperea oricarei faze de excavare si pe parcursul excavarii.

Masurarea adancimilor transeii excavate se va face ori de cate ori este nevoie, indeosebi la sfarsitul excavarii, respectiv dupa curatirea talpii (fundului) panoului. Obligatoriu, masurarea adancimii se va face inainte de inceperea turnarii betonului. Masuratorile se executa cu o sonda cu firul gradat neextensibil.

Timpul de excavare a unui panou, respectiv timpul de la terminarea excavarii pana la inceperea betonarii, va fi limitat pentru a se asigura o calitate corespunzatoare a lucrarii. In acest sens, inceperea excavarii unui panou se va putea face numai daca sunt asigurate toate conditiile materiale si organizatorice pentru excavarea fara intreruperi, de asemenea daca armarea si betonarea au asigurate conditii sa fie executate imediat dupa excavare si numai daca betonul din panoul adiacent a atins o rezistenta suficienta.

In conditiile determinate de intreruperi mai mari in executie (defectiuni ale utilajelor de excavat, lipsa trasgel, etc.) este necesar sa se reumple excavatia cu balast si sa se reia lucrul in conditiile normale.

Responsabilitatea pentru mentinerea timp indelungat a excavatiei neprotejate o are responsabilul lucrarii (sef santier), care trebuie sa analizeze fiecare caz in parte si sa ia deciziile corespunzatoare.

In situatiile existentei straturilor de argila, a nisipurilor fine (refulante) si a apei ascensionale, pe langa celelalte masuri suplimentare de asigurare a stabilitatii transeei excavate este necesar ca fazele de excavare sa se modifice de asa natura ca aceasta zona sa fie excavata si betonata intr-un timp minim.

La excavare se va tine seama ca:

la un panou sa se execute mai intai puturile de capat pana la cota si apoi merlonul ramas intre ele;

falcile cupei vor sapa numai puturi de sectiune completa sau numai merlonul, astfel ca dintii cupei sa lucreze simultan in conditii simetrice fata de axul instalatiei;

curatirea peretilor transeii de toate neregularitatile ramase dupa terminarea excavarii se va face prin trecerea din metru in metru a cupei de sus pana jos si invers, executand simultan si curatirea fundului panoului.

Activitatea utilajului va fi dirijata permanent de un responsabil al lucrarilor de excavatii care trebuie sa fie instruit si specializat pentru conducerea si urmarirea tuturor operatiilor executate (deplasare, pozitionare, excavare, curatire, etc). Responsabilul excavarii va completa in fisa panoului datele despre excavarea panoului, inclusiv profilul geologic al terenului.

Noroiul bentonitic

Noroiul bentonitic este unul din elementele esentiale in executia de calitate a peretilor mulati. Conditiile de receptie ale materialelor, prepararea si punerea in opera, conditiile tehnice in diversele faze de executie, precum si controlul si evidenta calitatii noroaielor folosite la excavarea transeelor adanci pentru executia peretilor mulati sunt sintetizate in Caietul de sarcini pentru Noroaiele bentonitice folosite la excavarea transeelor peretilor mulati.

Functiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca gospodaria de noroi care influenteaza direct calitatea lucrarii impun si masurile organizatorice corespunzatoare, astfel:

omogenizarea superioara si scurtarea timpului de hidratare se va obtine prin amestecare cu inalta turbulenta a suspensiei apa-bentonita. Rezulta necesitatea existentei unor instalatii de prepararea noroiului cu pompe centrifuge cu turatie mare (3000 rot/min);

hidratarea optima a noroiului bentonitic se va realiza printr-un volum corespunzator de depozitare, respectiv recircularea periodica inainte de folosire. Practic, volumul de inmagazinare a noroiului trebuie sa reprezinte minimum 2 volume de panou, pentru o masina de excavat. Pentru gospodarii fixe de noroi, care deservesc simultan mai multe instalatii de excavare, volumul de depozitare creste functie de numarul de utilaje deservite;

mentinerea nivelului noroiului in partea superioara a transeii ce se excaveaza printr-un debit suficient de noroi se obtine avand un volum corespunzator de noroi preparat si hidratat si, de asemenea, o retea de conducte si pompe pentru circulatie;

posibilitatea inlocuirii cu noroi proaspat a celui contaminat sau incarcat cu nisip dintr-un panou, inainte de betonare, impune de asemenea un volum suficient de noroi cu caracteristici optime;

refolosirea noroiului se va face dupa denisipare sau, dupa caz, dupa tratarea chimica pentru imbunatatirea caracteristicilor. Este necesara amenajarea unui punct de conditionare a noroiului, care sa contina un grup denisipator (format dintr-o pompa pentru noroi, un vas de 3-5 mc, un hidrociclon pentru denisipare si o sita vibratoare si un batal pentru slam). Noroiul uzat sau contaminat se depoziteaza in batalul de slam, unde se trateaza cu var nestins pentru a precipita si apoi se incarca in autobasculante cu un grefier sau excavator cu cupa. Indepartarea noroiului uzat sau contaminat la reteaua de canalizare nu este indicata decat dupa o tratare pentru fluidificare si pierderea efectului de colmatare.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca noroiul bentonitic dintr-un panou inainte de betonare sunt:

densitate: 1,05 -1,08 g/cm³;

vascozitate: 36-42 sec. la palnia Marsh;

turta: max. 3 mm;

filtratul: max. 20 cmc;

continut in nisip: max. 3%.

5.2.4. BETONAREA

Operatia de betonare este cea mai importanta in executia peretilor mulati. De modul cum este pregatita, executata si urmarita betonarea fiecarui panou, depinde in final calitatea lucrarii realizate.

Defectiunile peretilor (la rosturi, in sectiune curenta) se datoresc de regula greselilor de executie, necunoasterii sau nerespectarii prescriptiilor tehnice ce trebuie asigurate inainte sau in timpul betonarii.

Asigurarea materiala

Reteta betonului clasa C25/30 pentru realizarea peretilor mulati:

1. Tipul si marca cimentului: II/A-S 32,5 R

2. Cantitatea de ciment: 410 kg/mc

3. Gradul de impermeabilitate: P

4. Aditiv plastifiant:

- intarzietor de priza REPLAST    : 1.5 litri/100 kg ciment

- intarzietor de priza pe timp friguros REPLAST: 1.0 litru/100 kg ciment

Apa, in functie de aditiv, astfel incat tasarea sa fie 16÷22 cm:

209÷229 litri/mc

Compozitie granulometrica:

Armaturile din carcasele de armare ale panourilor sunt din PC52.

Pregatirea pentru betonarea unui panou

Inainte de echiparea panoului pentru betonare se vor executa o serie de operatii pregatitoare care au drept scop:

respectarea dimensiunilor geometrice impuse de proiect (adancime, grosime, distanta intre rosturi);

curatirea sau inlocuirea noroiului bentonitic pentru a avea caracteristicile optime pentru o betonare calitativ corespunzatoare;

eliminarea turtei depuse pe peretii transeei adanci si pe rostul panoului vecin.

Tratarea rosturilor

Rosturile dintre panouri se vor realiza cu ajutorul palplansei si vor fi etansate cu tola de rost. Pe latura din directia de inaintare a panotajului se monteaza palplansa echipata cu tola spre beton, incadrata de etrierii carcasei conform proiectului. La saparea panoului adiacent, palplansa foloseste pentru ghidarea cupei la saparea in imediata vecinatate si chiar pe langa ea. Inaintea betonarii palplansa se extrage, la imbinarea panourilor ramanand tola de rost pentru etansare.

Curatarea panoului

Dupa terminarea excavarii se va proceda la verificarea adancimii pe toata lungimea panoului si se va reverifica lungimea transeei excavate in functie de reperele de trasare. Pentru abaterile mari (peste 10 cm) de la lungimea nominala a panoului, responsabilul lucrarii (sef santier) va analiza cauzele si va stabili masurile corespunzatoare ce trebuie luate, corelate cu executia panourilor vecine. Abaterile de peste 50cm de la lungimea nominala a panoului vor fi analizate impreuna cu proiectantul. Verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din panou se va face pe o proba prelevata de la cca. 1,00 m de talpa panoului. Inlocuirea cu noroi proaspat sau curatat a noroiului contaminat sau cu un continut mare de nisip (peste 3%) este obligatorie inainte de betonare.

Caracteristicile noroiului bentonitic dintr-un panou inainte de betonare se vor trece in fisa panoului, semnata de laborantul de serviciu, care va certifica in acest fel calitatea corespunzatoare a noroiului, deci "bun" pentru betonare.

Pentru cazurile in care turta si filtratul noroiului din panou sunt foarte mari sau continutul de nisip foarte ridicat, inainte de schimbarea noroiului se face o prima curatire a peretilor transeei si a rostului de turta depusa, respectiv curatirea talpii panoului de depunerile de material.

Calibrarea panoului la dimensiunile geometrice cerute se va face dupa caz, cu utilajul care a excavat panoul sau cu scule auxiliare.

Pentru calibrarea panoului cu bena, se va executa:

1. raclarea de sus in jos si de la un capat la altul a panoului, pentru eliminarea turtei excedentare depuse pe peretii transeei sau a eventualei argile umflate sub efectul filtrarii noroiului;

2. verificarea verticalitatii extremitatilor panourilor;

3. verificarea adancimii in toate punctele panoului, executand curatarea fundului;

4. raclarea rostului (realizat cu element de rost) prin trecerea cupei deschise de sus in jos si inchise de jos in sus, operatie care se repeta de mai multe ori.

Masuri organizatorice

Simultan cu operatiile de curatare a panoului se va executa pregatirea accesoriilor si mijloacelor ce concura la betonare si se vor lua masurile organizatorice necesare:

se vor aduce in zona si se vor pregati sculele si dispozitivele pentru turnarea betonului (tuburi de betonare si palnii bine spalate, cabluri pentru manevre, sarniere, suvei, clesti cu lant etc). Se vor masura (verifica) lungimile tronsoanelor coloanei de betonare si a palniei pentru a asigura lungimea optima a coloanei in transee la inceputul turnarii betonului (cca. 20cm de fundul panoului);

aceleasi operatii ca la coloana de betonare se executa si la pregatirea elementul de rost, cand acesta este alcatuit din tronsoane. Lungimea optima a elementului de rost se considera adancimea panoului la care se adauga infigerea in talpa (pana la 50cm) si partea libera ramasa deasupra platformei (cca. 1,00 m). Pentru elemente de rost dintr-o bucata, montate cu vibroinfigator sau prin cadere libera, se vor lua masuri similare; se va pregati in zona material (balast) in cantitate suficienta pentru introducerea in elementul de rost sau in spatiul din spatele acestuia cand este cazul;

se vor pregati pompele care elimina noroiul bentonitic din panou la turnarea betonului. De asemenea, se vor verifica retelele de transport spre depozit, spre alt panou in excavatie sau spre batalul de slam;

se va curata platforma de lucru in zona panoului si se vor verifica reperii de trasare. Se vor monta tarusi si bare orizontale transversale de referinta fata de care are loc pozitionarea pieselor care se monteaza in panou (elemente de rost, carcasa de armatura, coloane de betonare, pozitii pentru masuratori nivel beton etc);

se va alege pozitia fixarii macaralelor, accesul automalaxoarelor cu beton, se vor amenaja platformele de acces;

se pregateste diagrama de betonare cu toate datele necesare;

se verifica la statia de betoane si coloana de automalaxoare ca sunt indeplinite toate conditiile pentru livrarea betonului in cantitatea si ritmul corespunzator;

se pregateste in zona si se face o ultima verificare a carcasei sau carcaselor de armatura, inainte de introducerea in panou;

se pregatesc tipare pentru probele martor de beton, gratare metalice pentru acoperirea pretranseei in zona etc.

Echiparea panoului pentru betonare

Echiparea cu elemente de rost

La excavarea panourilor rosturile dintre panouri se executa cu palplanse cu latimea cat grosimea panoului si adancimea cel putin cat adancimea panoului.

Echiparea rosturilor cu elemente de etansare se va face numai in baza punerii la punct in detaliu a tehnologiei complete de executie (montare, curatire, corelare cu carcasa de armatura, betonare). Introducerea elementelor de etansare se va face numai cu respectarea stricta a procedeului respectiv descris in procedura tehnica de executie.

Carcasa de armatura

Carcasele de armatura se realizeaza conform proiectului.

Carcasele de armatura pot fi alcatuite dintr-o singura bucata sau din tronsoane, care se monteaza prin sudura la introducerea in panou. Intr-un panou pot fi una sau mai multe carcase distincte. La introducerea carcaselor in panou trebuie sa fie asigurate urmatoarele conditii:

rolele distantiere de beton care asigura ghidarea carcasei la introducerea in panou si acoperirea de 7,5 cm cu beton a armaturilor, vor fi distribuite pentru a acoperi maxim 3.00mp perete transee pentru o rola;

pozitionarea carcasei in panou fata de rosturile panourilor vecine se va face astfel ca barele marginale de armatura sa aiba distanta minima de 6 cm fata de betonul vecin sau elementul de rost respectiv;

carcasele se vor monta numai suspendate la partea superioara cu 20 cm fata de fundul sapaturii, prin urechile de suspendare, fiind interzisa rezemarea carcasei de armatura pe fundul panoului. Panourile la care partea superioara a carcasei este mai sus decat cota prevazuta evidentiaza clar nerespectarea dimensiunilor nominale ale panoului, respectiv neexecutarea corecta a operatiilor de curatire si calibrare a panoului.

Flotarea carcasei de catre betonul ascensional, in timpul betonarii, poate conduce, de asemenea, la ridicarea carcasei fata de cota prevazuta, dar acest fenomen poate fi inlaturat prin luarea masurilor corespunzatoare (scurtarea coloanei de betonare la momentul oportun). Toleranta admisa la cota finala a carcasei este de +8cm, respectiv -2,5cm fata de cota de nivel prevazuta in proiect.

Coloana de betonare

La operatiile pregatitoare pentru betonarea unui panou s-au tratat conditiile impuse pentru coloana de betonare. In plus, la montarea coloanei trebuie sa se respecte urmatoarele:

in cazul in care tronsoanele coloanei nu sunt egale, ordinea de montare dupa sirul de capat se va face cu lungimile descrescatoare. Lungimile uzuale ale tronsoanelor coloanei de betonare vor fi cuprinse intre 1.50 - 4.00 m;

lungimea coloanei de betonare montata se alege astfel ca la amorsarea betonarii capul coloanei de betonare (siul) sa fie la distanta de 15-30 cm de fundul panoului.

Betonarea propriu-zisa

Betonul utilizat va trebui sa aiba o reteta corespunzatoare, cu folosirea de aditivi plastifiant - intarzietori de priza care sa asigure lucrabilitatea betonului in timpul admis pentru betonarea unui panou (min. 6 ore), dar tinand cont ca viteza medie a ridicarii betonului sa fie mai mica de 3 m/h. Lungimea panourilor mai mare de 5.00 m impune folosirea a doua coloane de betonare. In cazul panourilor de colt, betonarea se face obligatoriu cu doua coloane de betonare, indiferent de lungimea panoului. Turnarea betonului in panou, in cazul folosirii a doua coloane de betonare, trebuie sa inceapa simultan in cele doua palnii. Ulterior, cantitatile de beton pot fi introduse alternativ prin cate o coloana de betonare, urmarindu-se ca nivelul superior al betonului sa fie cat mai aproape de orizontala. Nivelul diferit de la extremitatile panoului va indica coloana prin care se va turna betonul pentru a se asigura nivelarea.

Operatiile care se executa in timpul betonarii propriu-zise a unui panou, sunt:

amorsarea turnarii betonului in coloana de betonare se face cu "bulb" din mortar de ciment cu apa. Bulbul asezat pe o lopata la baza conica a palniei va realiza despartirea betonului de noroi si va evita amestecul beton-noroi, jucand rolul unui piston ce va impinge noroiul in coloana, locul sau fiind luat de betonul proaspat turnat. Bulbul se va imprastia in masa de beton fara sa creeze infundarea coloanei sau incluziuni in beton. Se interzice amorsarea betonarii direct cu beton sau folosirea altor materiale (hartie, lemn, etc.) pentru confectionarea "pistonului" despartitor beton-noroi;

eliminarea aerului din coloana de betonare se face printr-o teava de 1"-2" avand capatul inferior la 0.80 - 1.00 m in coloana sub baza inferioara a palniei, iar capatul superior (indoit) rezemat - agatat de marginea superioara a palniei. Se va verifica permanent ca teava de aerisire sa nu fie infundata;

scurtarea coloanei de betonare se va face de mai multe ori in timpul betonarii pentru a se evita flotarea carcasei de catre betonul ascensional, respectiv evitarea echilibrarii intre betonul din coloana de betonare si cel din panou (nu mai curge din coloana). Scurtarea coloanelor se va face in asa fel incat nivelul inferior al coloanei (siul) sa fie min. 2.00m sub nivelul superior al betonului, atunci cand coloana este ridicata pentru scurtare sau scuturare;

din fiecare automalaxor se iau probe martor de beton care se pastreaza in cutii compartimentare pe adancimi, la loc ferit de soare, langa punctul de turnare si care dau indicii asupra lucrabilitatii in timp a betonului introdus in panou. Indicatiile date de probele martor explica o eventuala ingreunare a introducerii betonului, imposibilitatea curgerii la un moment dat a betonului in coloana, datorita intaririi premature, de asemenea timpul optim de miscare si extragere a tuburilor de rost sau a inceperii raclarii rostului etc.;

dupa fiecare automalaxor de beton turnat in panou se va masura nivelul betonului in minim doua puncte. Masuratorile se fac de regula spre extremitati si in partea centrala a panoului, datele inscriindu-se in fisa panoului. Din corelarea cu cantitatea de beton turnata, in diagrama de betonare se vor stabili pe loc eventualele defectiuni produse in sectiunea peretelui in timpul betonarii.

Pentru asigurarea turnarii in bune conditiuni a betonului in panou este necesara folosirea unei macarale cu cadere libera a sarcinii care, prin miscari bruste ale coloanei pline cu beton usureaza executarea operatiei respective.

Responsabilitatea calitatii executiei la betonarea unui panou o are inginerul sau maistrul de schimb care supravegheaza si conduce toate fazele de executie prevazute in Cap. 5 din prezentul Caiet de Sarcini. Pe langa respectarea obligatorie a acestora, responsabilul pe schimb al lucrarii are obligatia sa ia toate masurile suplimentare corespunzatoare.

5.2.5. EVIDENTA EXECUTIEI PANOURILOR

Constructorul este obligat sa tina o evidenta scriptica riguroasa a tuturor lucrarilor executate.

Se va intocmi Fisa generala (anexata) in conformitate cu tabelul B1 din SR EN 1538:2002.

Se va intocmi de asemenea, pentru fiecare panou, Fisa panoului (anexata) in conformitate cu tabelul B2 din SR EN 1538:2002 care va contine obligatoriu:

indicativul de identificare a panoului;

datele de excavare;

profilul terenului;

datele de betonare;

diagrama de betonare pe care se va trasa curba reala si cea teoretica;

caracteristicile noroiului bentonitic inainte de betonare;

determinarile pe probele de beton prelevate;

echipamente folosite.

In fisele panourilor se vor inscrie mentiuni referitoare la eventualele abateri fata de proiect, la cauzele lor si masurile de prevenire luate in santier, precum si toate observatiile ce se considera necesare in executie.

"Fisa panoului" reprezinta documentul de constatare a executiei lucrarilor ascunse si va face parte din Cartea Constructiei, care va fi predata beneficiarului la receptia finala a lucrarilor. In acest scop fisa panoului va fi semnata de seful de santier care conduce lucrarea respectiva si de inspectorul de santier. Santierul va stabili, prin decizie scrisa, persoanele cu calificare tehnica corespunzatoare pentru angajarea raspunderii, persoane care vor avea sarcina de a urmari si viza cu competenta fisele mai sus mentionate.

Fisele se intocmesc in 2 (doua) exemplare, din care unul ramane la constructor, iar unul se inmaneaza la beneficiar.

5.2.6. CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE

Lucrarile incintei de pereti mulati trebuie sa fie conduse de un corp tehnic pregatit in executia acestor lucrari, care sa cunoasca procedeele de executie. Dupa caz, constructorul va cere si asistenta tehnica proiectantului de specialitate si a serviciilor de specialitate ale beneficiarului pentru a se lua masurile corespunzatoare in cazurile de defectiuni sau accidente.

Urmatoarele faze trebuiesc supraveghiate si controlate pe parcursul diferitelor etape ale executiei peretilor mulati:

lucrari premergatoare fazei de excavare

pozitia panoului;

materiale;

carcasele de armatura si altele

executia panoului:

excavarea;

curatarea transeii;

realizarea rosturilor;

punerea in opera a carcaselor de armatura si a altor elemente;

betonarea

In tabelul 3 din SR-EN 1538, sunt specificate controalele ce trebuie efectuate pentru fiecare faza de executie si care se vor respecta.

Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie scrisa, care vor urmari executia in diversele etape si in mod deosebit inainte de timpul betonarii fiecarui panou. Compartimentul AQ va verifica si aviza exactitatea datelor inscrise in fisele panourilor, pentru toate operatiunilor efectuate.

5.2.7. ABATERI SI TOLERANTE

Se admit urmatoarele abateri si tolerante:

pentru trasarea axelor incintei de pereti mulati: +/- 5 mm;

orizontalitatea pretranseei si a platformei de lucru a instalatiei: +/- 4 cm pe lungimea incintei;

variatia maxima pe verticala de la cota superioara a panoului prevazuta in proiect: +8 cm/-2,5 cm;

latimea transeei poate avea abateri maxime de +10% / -2% fata de cea specificata in proiect;

abaterile fata de alinierea panourilor, spre interiorul incintei: +/- 6 cm pe lungimea incintei.

5.2.8. MASURI SPECIFICE de TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se vor respecta:

- Normele generale de protectie a muncii - Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale si Ministerul sanatatii si familiei 2002;

- Normele de protectie a muncii in activitatea de constructii - montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D/1980;

- Normele specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei Muncii.

In plus, executantul lucrarii este obligat sa ia toate masurile necesare astfel incat la punctele de lucru sa se previna si sa se evite aparitia oricarui incident tehnic sau accident uman.

5.3. PILOTII FORATI F620mm

5.3.1. DATE GENERALE

Solutia de fundare directa pe radier general asociata cu tehnologia de executie impune realizarea unei incinte inchise din pereti perimetrali etansi.

Pe durata executarii lucrarilor de excavare a pamantului din interiorul incintei si de realizare a elementelor structurale ale subsolurilor, peretii mulati trebuie sa fie sprijiniti astfel incat sa nu se inregistreze deplasari si deformatii excesive ale acestora sau tasari in zonele perimetrale. Sistemul de sprijinire interioara se realizeaza din elemente metalice si este alcatuit din spraituri orizontale (dispuse transversal, longitudinal si oblic), filate si popi.

Popii se prefundeaza pe piloti forati de beton armat cu diametrul de 0.62m.

Toti cei 22 piloti care reprezinta fundatiile popilor metalici se executa de la nivelul platformei de lucru si au lungimea totala de 20.75m, cu fisa (lungimea de betonare) de 10.00m.

5.3.2. EXECUTAREA PILOTILOR

Pilotii folositi ca elemente de fundare pentru popii metalici ai sprijinirii interioare se executa prin forare cu tubaj recuperabil cu respectarea prevederilor din GE 029-97 "Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii" si a conditiilor din prezentul Caiet de sarcini.   

Materiale

Beton

Toti pilotii se realizeaza din beton C25/30; dozajul minim de ciment este 400kg/m³; tipul si marca cimentului se stabilesc tinand cont de faptul ca apa subterana din complexul de Colentina are o agresivitate slab carbonica asupra betoanelor iar asupra metalelor este simtitor agresiva; consistenta betonului exprimata in tasarea pe con trebuie sa fie de 1518cm; agregatele trebuie sa fie de rau sortate cu dimensiunea maxima a granulelor de 30mm; compozitia betonului se stabileste prin incercari preliminare in conformitate cu C140-86, SR 1500-1996, STAS 8133-90, STAS 1799-88, STAS 790-84, STAS 1667-76 si NE 012-99.

Compozitia betonului C25/30

1. Tipul si marca cimentului: II/A-S 32,5 R

2. Cantitatea de ciment: 410 kg/m³

3. Aditiv plastifiant:

- intarzietor de priza REPLAST: 1.5 litri/100 kg ciment

- intarzietor de priza pe timp friguros REPLAST: 1.0 litru/100 kg ciment

4. Apa, in functie de aditiv, astfel incat tasarea sa fie 15÷18cm: 209÷229 litri/m³

5. Compozitie granulometrica:

Otel

Armaturile din carcasele de armare ale pilotilor sunt din PC52.

Profilul metalic pentru popi este teava 419x14 OLT45.

Profilul metalic pentru sprijinirea berlineza este HEB 450 OLT45.

Lucrari pregatitoare

- platforma de lucru trebuie sa fie orizontala si plana; se vor lua toate masurile necesare de mentinere in stare uscata a platformei de lucru care sa asigure colectarea si evacuarea apei de orice provenienta;

- trasarea axelor incintei;

- trasarea axelor randurilor de piloti; numerotarea si marcarea conform proiectului; abaterea maxima admisa este de 5mm fata de proiect;

- pichetarea sau fixarea cu tarusi a pozitiei fiecarui pilot;

- inainte de inceperea executiei pilotilor, se verifica pozitia reperilor si se fac corectiile necesare.

Organizarea lucrarilor de pilotaj

Lucrarile de pilotaj se executa, in mod obligatoriu, cu muncitori calificati sub conducerea permanenta a maistrului specialist care trebuie sa aiba experienta si cunostinte verificate la alte lucrari similare efectuate cu rezultate bune.

Supravegherea efectiva a punctului de lucru trebuie asigurata de un inginer sau subinginer constructor cu experienta si cunostinte in domeniu verificate. Acesta este obligat sa verifice zilnic calitatea lucrarilor si sa semneze documentele de evidenta zilnica a lucrarilor efectuate.

Forarea

Forarea se face in mod obligatoriu sub protectia unui tubaj metalic recuperabil format din tronsoane cu lungimi de 28m. La partea superioara a forajului se folosesc tronsoane de 23m. Imbinarea tronsoanelor se face prin insurubare sau prindere cu suruburi cu cap ingropat. Lungimea totala a tubajului trebuie sa asigure adancimea prevazuta a pilotului si, in plus, o lungime de min 1m deasupra terenului necesara pentru manevrare.

Se interzice introducerea tubajului cu ajutorul apei sub presiune.

Dupa fixarea corecta a tubajului pe pozitie, se lasa sa patrunda in pamant prin greutatea proprie si apoi se infige prin presare si miscare de rotire alternanta in plan orizontal (luvoaiere) cu ajutorul instalatiei hidraulice. In momentul in care tubajul nu mai patrunde in teren, se incepe saparea si evacuarea pamantului care se face continuu pana la cca 0,50m deasupra nivelului bazei tubajului. In timpul forarii sub apa se lucreaza obligatoriu cu contrapresiune, nivelul apei din tubaj fiind cu cel putin 1m mai sus decat nivelul apei din terenul inconjurator, masurat atunci cand unealta de forare este afara din tubaj. Mentinerea nivelului necesar al apei din tubaj se face prin alimentare continua cu apa din exterior.

La evacuarea pamantului sapa se ridica incet, iar inainte de a se incepe manevra de descarcare, sapa se mentine suspendata deasupra tubajului pana cand apa se scurge complet din pamant.

Executarea sapaturii pe ultimul tronson de foraj de 1,01,5m se efectueaza dupa infigerea tubajului pana la cota bazei pilotului.

La terminarea forarii, dupa un timp de asteptare de 12ore, se executa in mod obligatoriu curatarea detritusului depus pe talpa forajului. Curatarea se face cu deosebita grija, prin sapare cu viteza redusa; introducerea si scoaterea sapei se face cu miscari lente, controlandu-se permanent sa nu se ajunga sub baza tubajului. Pentru a se preveni formarea unei noi depuneri de detritus pe talpa forajului, aceasta operatiune se va face cu cel mult 30min. inaintea inceperii betonarii.

Confectionarea si introducerea carcasei de armatura

Carcasele de armatura se confectioneaza conform proiectului cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90, C 140-86 si GE 029-97.

Carcasele de armatura se introduc in foraj imediat dupa curatarea talpii forajului. Inainte de introducere, carcasa de armatura se verifica din pdv al concordantei cu proiectul, rigiditatii, calitatii si corectitudinii imbinarilor prin sudura, formei, distantierilor etc.

Carcasa de armatura se lanseaza impreuna cu teava metalica (popul) cu diametrul de 419mm, sudata coaxial de carcasa pilotului; lungimea tevii este de 12.00m, din care 3.00m reprezinta zona de suprapunere cu carcasa; teava este realizata din tronsoane, lungimea maxima a unui tronson depinzand de greutatea acestuia si de inaltimea de ridicare a utilajului cu care se manevreaza. Imbinarea dintre tronsoane se face prin sudura electrica la gura forajului, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. In timpul efectuarii imbinarii prin sudura se va da o atentie deosebita pozitiei tronsoanelor spre a se evita devierea de la verticala ca si devierea in plan orizontal prin raport cu axul vertical al pilotului.

Betonarea

Betonarea se executa sub apa, cu ajutorul unei coloane de tip Contractor, cu respectarea prevederilor din GE 029-97 si C 140-86.

Coloana de betonare este alcatuita din tronsoane de 26m lungime care se imbina cu flanse prinse cu suruburi prevazute cu garnituri de cauciuc. Imbinarea se face la gura forajului. Imbinarile trebuie sa fie pefect etanse, astfel incat apa sa nu patrunda in coloana de betonare in timpul betonarii pilotului. Coloana de betonare se coboara in foraj pana la cca 0,10m deasupra talpii forajului. Coloana de betonare este prevazuta la partea superioara cu o palnie de 0,601,00m³ capacitate, care are la partea inferioara un capac metalic cu garnitura de cauciuc pentru retinerea betonului in timpul turnarii primei transe. Capacul metalic, in general de forma conica, este prevazut la partea inferioara cu bare metalice pentru ghidarea lui in timpul coborarii in coloana de betonare. Odata cu turnarea primei transe de beton,capacul metalic coboara sub actiunea greutatii betonului, impingand in acelasi timp in afara si apa din coloana de betonare; astel, capacul ajunge sa rezeme pe fundul forajului, coloana de betonare si palnia fiind pline cu beton.

Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu cca 2030cm a coloanei si a palniei pline cu beton, capacul metalic iese din coloana de betonare, betonul este expulzat intre coloana si tubajul metalic iar apa din tubaj este impinsa in sus si deverseaza pe la partea superioara pe masura umplerii cu beton a tubajului.

Procesul de betonare a pilotului trebuie astfel realizat incat sa fie asigurate cuntinuitatea, omogenitatea si umplerea totala a volumului de pamant excavat.

Transportul betonului la punctul de lucru trebuie sa se realizeze fara segregarea acestuia.

Procesul de betonare trebuie sa fie continuu pana la betonarea completa a pilotului, fara intreruperi mai mari de 1/2ora, cu asigurarea de catre executant a unei cantitati suficiente de beton.

In timpul betonarii, se executa miscari incete de ridicare si de coborare a coloanei de betonare precum si miscari de rotire a tubajului.

Nivelul betonului in coloana de betonare se va mentine permanent deasupra nivelului apei din tubaj.

Extragerea tubului de protectie a forajului trebuie realizata inainte ca betonul sa-si piarda lucrabilitatea. Extragerea tubajului se face utilizandu-se acelasi procedeu folosit la infigerea lui in pamant.

Inaintea extragerii tubajului din pamant, betonarea trebuie realizata astfel incat nivelul betonului in foraj sa fie mereu deasupra nivelului bazei tubajului cu minimum 2m. Pentru a se respecta aceasta conditie, se va tine o evidenta permanenta a volumului de beton turnat si se va verifica periodic nivelul betonului din pilot cu ajutorul unei tije metalice.

Lucrabilitatea betonului trebuie asigurata pe tot parcursul realizarii operatiei de betonare a forajului.

Coloana de betonare se va mentine in permanenta introdusa in betonul anterior turnat si nu se va extrage inainte de incheierea operatiei de betonare. Baza coloanei de betonare se mentine cufundata in beton pe o adancime de minim 2,50m. Distanta de la fata betonului pana la nivelul terenului se masoara permanent iar lungimea pe care tubajul ca si coloana de betonare sunt inglobate in beton vor fi de asemenea inregistrate la intervale regulate corespunzatoare turnarii fiecarei sarje de beton. Lungimea masurata si volumul de beton vor fi reprezentate pe un grafic chiar in timpul turnarii si comparate cu relatia teoretica lungime-volum.

Perioada de timp intre terminarea excavarii si pana la inceperea turnarii betonului nu trebuie sa depaseasca 12 ore.

Dupa terminarea betonarii pilotilor si inaintea extragerii tubajului din pamant, zona ramasa nebetonata se umple cu nisip si pietris pana la cota platformei de lucru. In cazul pilotilor din categoria A umplerea cu material granular se face atat in interiorul tevii metalice (popul) cu diametrul de 419mm cat si in exteriorul acesteia.

Dupa dezafectarea popilor, la incheierea fazei 14 de executie, capetele pilotilor din categoria A se aparg pana la cota -9.76, ramanand incastrati in radier.

Tolerante

Devierile fata de proiect a pozitiei in plan a pilotilor nu trebuie sa depaseasca ±3cm. Numarul pilotilor deviati fata de pozitia din proiect nu trebuie sa fie mai mare de 2.

Executantul si reprezentantul beneficiarului vor face receptia pozitiei pilotilor inainte de inceperea excavatiei si vor intocmi un releveu cu pozitia exacta a pilotilor.

5.3.3. CONDITII privind CALITATEA LUCRARILOR

In timpul diferitelor etape ale executiei pilotilor trebuie supravegheate si controlate urmatoarele:

lucrari prealabile fazei de executie:

pozitia reperilor;

materialele si utilajele;

carcasele de armatura;

tevile metalice.

executarea pilotilor:

- metoda de introducere a tubajului si sistemul de asigurare a verticalitatii   

acestuia;

- modul de excavare a pamantului;

- mentinerea nivelului apei in tubaj;

- curatarea detritusului depus pe talpa forajului;

- punerea in lucrare a carcaselor de armatura;

- sistemul de asigurare a centricitatii si verticalitatii tevilor 419;

- betonarea;

- extragerea tubajului

Controalele executiei trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile prevazute in proiect si Caietul de sarcini.

5.3.4. MASURI SPECIFICE de TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se vor respecta:

- Toate masurile de tehnica securitatii muncii prevazute in cap. 12 din Ghidul practic privind tehnologia de executie a pilotilor din fundatii GE-029-97;

- Normele generale de protectie a muncii - Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale si Ministerul sanatatii si familiei 2002;

- Normele de protectie a muncii in activitatea de constructii - montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D/1980;

- Normele specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei Muncii.

In plus, executantul lucrarii este obligat sa ia toate masurile necesare astfel incat la punctele de lucru sa se previna si sa se evite aparitia oricarui incident tehnic sau accident uman.

5.4. NOROIUL BENTONITIC

5.4.1. DATE GENERALE

Noroiul bentonitic este un element esential in executia de calitate a peretilor mulati. Practica a demonstrat ca de calitatile corespunzatoare ale noroiului bentonitic folosit la excavarea transeii adanci depinde in ultima instanta capacitatea de etansare si rezistenta a peretilor mulati armati, deci eficienta acestora. Elementele care depind in mare masura de caracteristicile noroiului in diferite faze de executie ale peretilor mulati sunt:

stabilitatea peretilor transeelor adanci in timpul excavarii si betonarii;

aderenta corespunzatoare beton-armatura;

etanseitatea rosturilor intre panourile peretilor mulati.

In continuare, se prezinta conditiile de receptie a materialelor, prepararea si punerea in opera a noroaielor bentonitice, conditiile tehnice in diverse faze de executie, controlul si evidenta calitatii noroaielor folosite la excavarea transeelor adanci pentru executia peretilor mulati.

5.4.2. MATERIALE

Noroiul de foraj este o suspensie coloidala de bentonita in apa. Pentru preparare se folosesc de regula bentonita activata (trasgel) macinata sau bentonita neactivata. Pentru ameliorarea unor caracteristici ale noroiului bentonitic se adauga, dupa caz, C.M.C. (carboximetil celuloza), P.A.A.H. (poliacrilamida hidrolizata), amidon, soda calcinata s.a.

Apa

Apa din reteaua de alimentare a Bucurestiului este corespunzatoare prepararii noroiului bentonitic. Folosirea apei din alte surse nu este indicata decat dupa analiza sa si tratarea duritatii, mai ales a sarurilor de calciu si magneziu.

Bentonita activa (trasgel)

Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le respecte trasgelul sunt indicate in STAS 9305/81.

Principalele caracteristici tehnice pentru BENTONITA ZENITH sunt:

tip: bentonita calcica activata prin procesare cu soda calcinata;

umiditate la livrare : max. 5% ;

montmorilonit : min. 75%;

minerale aditionale: mica, calcit, cristobalit;

densitate: max. 2,4g/cmc;

finete: - rest pe sita de 016 max. 2.0% ;

- rest pe sita de 0068 max. 10.0%

analiza chimica tipica: SiO₂: 52,9%, Al₂O₃: 15,9%, TiO₂: 0,8%, MgO: 4,3%, CaO: 6,8%, Na₂O: 2,8%, K₂O: 0,4%, Fe₂O₃: 5,0%

Avand in vedere conditiile tehnice specifice noroaielor bentonitice folosite la excavarea transeelor adanci pentru peretii mulati, dotarea laboratoarelor de santier precum si faptul ca -in general- bentonitele preparate la noi in tara in prezent se inscriu foarte rar in prevederile STAS 9305/81, verificarea calitatii bentonitei la receptia in santier se va face indirect prin verificarea comportarii acesteia sub forma de suspensie.

Determinarile care se fac la receptie sunt:

cantitatea optima de bentonita (trasgel) necesara prepararii noroiului (kg/mc): pe diverse retete se stabileste cantitatea de trasgel necesara pentru prepararea unui metru cub de noroi cu timpul de curgere (vascozitatea) la palnia Marsh de 40sec.; determinarile se fac la 24 ore dupa prepararea probelor si datele se trec intr-o diagrama (timp in secunde/kg. trasgel la mc. noroi) din care se stabileste cantitatea optima pentru 40 sec. Marsh;

densitatea (g/ml);

filtrat (ml);

grosimea turtei (mm);

pH;

gelatia (la 10 min. cu palnia Marsh);

stabilitatea suspensiei (%).

Determinarile se executa conform STAS 1544/61, STAS 9305/73, STAS 7431/66.

Receptia se face pe fiecare lot de trasgel (bentonita) primit in santier, dar nu mai mare de 50 tone.

In registrul laboratorului de santier se consemneaza:

data sosirii si cantitatea lotului de trasgel;

data si orele efectuarii determinarilor;

numarul si data certificatului de calitate emis de furnizor;

rezultatele determinarilor;

observatii;

semnatura laborantului si viza sefului de laborator.

Celelalte materiale folosite, de regula, pentru tratarea calitatii noroiului se receptioneaza in baza certificatelor de calitate ale furnizorului.

5.4.3. PREPARAREA NOROIULUI BENTONITIC. PUNEREA IN OPERA.

CONTROLUL CALITATII.

Cea mai eficienta metoda pentru prepararea noroiului bentonitic folosit la executia transeelor adanci este asigurata prin malaxarea cu inalta turbulenta a amestecului apa-bentonita printr-o pompa centrifuga adecvata cu turatia de 1500 ÷ 3000 rot/min.. Timpul de malaxare minim al amestecului unei sarje se determina in laboratorul de santier pe baza incercarilor si functie de calitatea trasgelului si utilajul de malaxare. Timpul orientativ este de 3-5min.

Reteta pentru noroiul bentonitic se determina avandu-se in vedere urmatoarele caracteristici ale noroiului imediat dupa preparare:

vascozitatea dupa hidratare: 36-40 sec. la palnia Marsh;

densitatea: 1,04 - 1,10 g/ml (in functie de cantitatea optima de trasgel);

turta: max. 3 mm;

filtratul: max. 20 ml;

pH: 7÷10

La depasirea acestor valori este strict necesara folosirea aditivilor care imbunatatesc turta si filtratul, respectiv vascozitatea (CMC sau amidon in cantitati mai mici de 0,5 kg. la mc. noroi).

timpul de hidratare minim in ore, din diagrama vascozitate-timp care se determina chiar la receptia trasgelului prin masurarea vascozitatii suspensiei de mai multe ori de la preparare pana la 24 ore, pe amestecul pe care se urmareste cantitatea optima de bentonita; functie de calitatea bentonitei, timpul de malaxare si turatia pompei (eficienta malaxarii), timpul de hidratare minim variaza in limite foarte largi (poate fi de la cateva minute pana la 20 ore).

Pentru a pastra omogenitatea amestecului in timpul hidratarii, noroiul trebuie recirculat periodic. Perioada de recirculatie se stabileste de laborator si se respecta pana la punerea in opera. Pentru imbunatatirea calitatilor geologice ale bentonitelor si majorarea randamentului, pentru activare in santier se poate folosi P.A.A.H. (poliacrilamida hidrolizats) in diferite concentratii. Folosirea acesteia este urmata de o usoara flocurare a noroiului si cresterea turtei si filtratului. De regula, alaturi de P.A.A.H. se foloseste si C.M.C. care inlatura efectele aratate. Pretul de cost fiind ridicat, laboratorul de santier va stabili pe baza de incercari cantitatile minime de P.A.A si C.M.C. ce se vor folosi la mc. de noroi. Circulatia noroiului de la locul de depozitare la transeea care se excaveaza se face, de regula, cu pompe centrifuge sau cu pistoane adecvate pentru noroi, prin conducte fixe sau furtune flexibile cu diametre mai mari de 3".

Caracteristicile noroiului bentonitic in diferitele faze de utilizare corespunzatoare fazelor de executie ale unui panou:

Observatii:

inainte de inceperea si in timpul betonarii unui panou, noroiul bentonitic trebuie sa aiba o densitate cat mai mica (orientativ 1.05 - 1.08 g/ml) pentru a se asigura inlocuirea corecta cu beton a noroiului, mai ales in zona rosturilor si langa armaturi;

turta max. 3 mm si filtratul max. 20 cm: aceste valori sunt obligatorii mai ales in excavatiile stratelor nisipoase si pietrisurilor sub nivelul panzei freatice, indicand capacitatea de etansare; in timpul betonarii, valorile indicate demonstreaza o turta subtire, deci un rost eficient si acoperirea corespunzatoare cu beton a armaturii;

pH (valori indicate 8-10): pH-ul da indicatii utile asupra tratamentelor chimice ce trebuie aplicate noroaielor dupa caz si eventuala contaminare cu ciment; contaminarea cu ciment dauneaza grav asupra caracteristicilor noroiului (vascozitatea, turta si filtratul, auxiliar cresterea continutului de nisip etc.); decontaminarea noroiului se face prin adaos de bicarbonat de sodiu sau soda calcinata in procentele stabilite de laborator;

continutul de nisip: experienta a aratat ca majoritatea rosturilor cu defectiuni si incluziunile de beton la peretii mulati se datoresc continutului mare de nisip din noroiul de foraj in timpul betonarii unui panou.

3.3 Verificarea diferitelor caracteristici ale noroiului bentonitic se va efectua in diversele faze ale executiei panoului, cu urmatoarea frecventa:

vascozitatea: la determinarea retetei noroiului (conform celor aratate mai sus), la punerea in opera (pe unitatea de depozitare), cel putin o data pe parcursul excavarii panoului, inainte si dupa corectarea caracteristicilor noroiului, inainte de echiparea si betonarea panoului, ori de cate ori se considera necesar sa se intervina in calitatea noroiului pus in opera; insoteste toate celelalte determinari ce se fac asupra noroiului, pentru a se face o apreciere calitativa de ansamblu;

densitatea: insoteste, de regula, determinarea vascozitatii;

turta si filtratul: la determinarea retetei, dupa prepararea si hidratarea noroiului, cel putin o data pe zi la panourile ce se excaveaza astfel ca fiecare panou sa aiba cel putin o determinare, dupa tratarea noroiului;

continutul de nisip: o data pe parcursul excavarii unui panou (indicativ), obligatoriu inainte de betonarea panoului;

pH-ul insoteste determinarile turtei si filtratului si se va masura inainte de betonarea panoului si ori de cate ori se considera necesar pentru explicarea calitativa a celorlalte caracteristici.

3.4 Recoltarea probelor. Dotarea santierului

Valorile caracteristicilor noroiului bentonitic au fost indicate in capitolul precedent.

Probele de noroi bentonitic pentru determinarea caracteristicilor inainte de betonare trebuie luate de la cca. 1.00m de talpa transeii cu scule si dispozitive adecvate in acest scop.

Dotarea corespunzatoare a santierului cu mijloacele materiale corespunzatoare pentru asigurarea inlocuirii noroiului inainte de betonare, tratarea chimica sau deznisiparea, controlul corect si responsabil este obligatorie in vederea asigurarii calitatii corespunzatoare executiei peretilor mulati, in corelare si cu respectarea stricta a celorlalte operatii ce se executa inainte si in timpul betonarii unui panou.

DOTAREA LABORATORULUI DE SANTIER.

EVIDENTA CONTROLULUI DE CALITATE

Laboratorul de santier trebuie sa fie dotat cu urmatoarea aparatura pentru determinarile valorilor caracteristicilor noroiului bentonitic:

palnie Marsh si cana etalonata;

balanta de noroi sau balanta baroid;

presa - filtru baroid;

elutriometru pentru determinarea continutului de nisip;

hartie indicatoare pH;

agitator mecanic cu turatia de 3000 rot/min.

celelalte accesorii de laborator obisnuite necesare determinarilor (cilindri gradati, vase etc.)

Evidentele controlului laboratorului de santier se trec in registrul laboratorului, respectiv in dosarul buletinelor de analiza zilnica. In registrul laboratorului se consemneaza:

receptia materialelor conform celor aratate la Cap.2;

retetele emise de laborator pentru prepararea noroiului de foraj conform Cap.3;

determinarile caracteristicilor materialelor care au stat la baza retetelor;

determinarile caracteristicilor noroaielor pentru fiecare panou inainte de betonare .

"Bun (liber)" pentru betonare se poate da pe baza acestor elemente si numai cu viza laborantului de serviciu pe diagrama (sau fisa) de betonare a panoului respectiv.

Buletinele de analiza pentru controlul noroiului bentonitic se intocmesc zilnic, pe fiecare schimb si trebuie sa contina: numarul, data, santierul, numarul curent, locul prelevarii, ora si rezultatele corespunzatoare determinarilor efectuate.

Buletinele de analiza se consemneaza de laborantul de serviciu si se vizeaza de seful laboratorului.

ANSAMBLU de LOCUINTE

Strada Fizicienilor 15,

Bucuresti, sector 3

Proiect - faza PAC+PT

CAIET DE SARCINI

Lucrari de epuisment

1. DATE GENERALE

1.1. Pentru a executa in uscat excavatiile necesare pentru fundarea constructiei, la cota    -11,70 m, este necesara coborarea nivelului apei subterane cu cca. 10,50 m sub nivelul hidrostatic.

1.2. Sistemul de epuisment proiectat, cuprinde urmatoarele lucrari:

4 foraje piezometrice executate in interiorul incintei de pereti mulati, pentru monitorizarea denivelarii panzei freatice pe toata durata epuismentului;

10 foraje de depresionare a acviferului de Mostistea, notate cu simbolurile E₁E₁₀, executate in interiorul incintei de pereti mulati;

1.3. Executarea si punerea in functiune a lucrarilor de epuisment se va face in urmatoarea ordine:

piezometrele Pz₁, Pz₂, Pz₃ si Pz₄ din interiorul incintei;

forajele de epuisment E₁ . E₈;

forajele de epuisment E₉ si E₁₀, care in timpul executiei vor functiona si ca piezometre, iar dupa incetarea epuismentului vor fi definitivate si vor functiona ca piezometre.

2. EXECUTAREA LUCRARILOR

2.1. PIEZOMETRELE

Toate piezometrele se vor executa cu o sondeza de foraj mecanic, in sistem rotativ, cu sau fara circuit de noroi (de preferat fara circuit de noroi), pana la adancimea de 5,00 m sub cota radierului de beton (adancimea totala ~ 17,00).

Gaurile de foraj se vor executa cu  = 157 mm pe toata adancimea.

Gaura forajului se va tuba pana in baza cu coloana metalica  = 146 mm.

Daca se va fora cu noroi acesta va fi evacuat din interiorul coloanei prin spalare cu apa pompata pe o conducta   1', coborata pana aproape de talpa forajului.

Dupa inlocuirea noroiului cu apa, se introduce coloana piezometrului (teava PVC =70 mm, perforata pe cca. 3-4 m in baza). Pe portiunea perforata coloana PVC va fi infasurata in geotextil.

In spatiul inelar dintre coloana PVC si coloana metalica se va introduce pietris margaritar cu d = 1-3 mm pana la cel putin 1,00 m deasupra perforaturilor tubului PVC.

Se extrage intreaga coloana metalica.

Tuburile PVC vor iesi la suprafata pe o inaltime de cca. 70 cm si vor fi protejate cu capace metalice.

La suprafata terenului piezometrele vor fi echipate cu protectoare metalice, prevazute cu capace.

Concomitent cu adancirea excavatiilor tuburile din PVC vor fi scurtate. Piezometrele vor iesi din functiune odata cu turnarea radierului de beton.

2.2. FORAJELE DE DEPRESIONARE (E₁ E₁₀)

Se vor executa 10 foraje amplasate in interiorul incintei de pereti mulati (conf. detaliilor din piesele desenate). Forajele se vor executa in sistem mecanic - rotativ, cu sau fara circuit de noroi, folosind instalatii de foraj FA 12 sau similar.

2.2.1. Executia, echiparea si punerea in exploatare a forajului de epuisment

Diametrul sapei de incepere a gaurii de foraj va fi de 450 mm. Gaura de foraj va fi executata cu sau fara circulatie de noroi, pana la adancimea finala (~ 35 m) si se va tuba cu o coloana metalica cu  ~ 18 ½' (~ 420 mm). Coloana de tubaj va asigura protectia gaurii de foraj pentru a nu se surpa.

Noroiul de foraj din interiorul coloanei de tubaj va fi dislocuit prin spalare cu apa pompata de la suprafata printr-o conducta lansata pana la cca. 1,00 m deasupra talpii forajului.

In gaura de foraj plina cu apa, se va lansa coloana filtranta (PVC sau metalica),
  250 mm, prevazuta la partea inferioara cu filtre (coloana perforata) pe grosimea stratului de nisip. Filtrele vor fi infasurate cu sita de sarma, cu ochiuri de dimensiuni maxime de pana la 1,00 mm si vor fi prevazute cu centrori pentru a mentine coaxialitatea coloanei filtrante cu gaura forajului.

Prin spatiul inelar dintre coloana filtranta si coloana de tubaj, prin 1-2 tevi metalice se va introduce pietris margaritar (  1-3 mm) incepand de la baza gaurii de foraj, prin retragerea treptata a conductei. Coroana de pietris margaritar va avea grosimea de 80 mm si se va realiza pana la cota excavatiei.

Concomitent cu introducerea pietrisului margaritar, coloana de tubaj va fi extrasa astfel incat baza coloanei sa ramana permanent cu 1-2 m sub nivelul superior al coroanei de pietris margaritar.

Se va introduce pompa cu aer - lift (Mamut) pentru inceperea pregatirii forajului pentru pompare.

2.2.2. Pregatirea forajului pentru pompare

Inainte de inceperea pomparii se va efectua masuratoarea "de zero" a nivelurilor de apa in toate piezometrele.

Se pune in functiune pompa cu aer - lift, pentru prima treapta de denivelare (S  1,00 m). Se urmareste variatia debitului pompat, mentinand denivelarea constanta. Se fac observatii vizuale asupra suspensiilor din apa refulata din foraj precum si teste de decantare in cilindri de sticla pe probe de apa prelevata de la conducta de refulare.

Pomparea va continua, la prima treapta de denivelare, pana cand debitul pompat se stabilizeaza iar apa pompata este limpede. In acest stadiu se face o noua citire de niveluri in toate piezometrele.

In continuare se trece la o noua treapta de denivelare de. 3,00 m s.a.m.d. pana se atinge treapta optima, care a fost estimata la S = 10-12 m.

Dupa stabilizarea parametrilor hidrogeologici la ultima treapta de denivelare, forajul va fi mentinut in exploatare, pana la minimum 30 zile dupa turnarea radierului.

Executantul va opta pentru mentinerea pompajului cu pompa tip aer - lift sau inlocuirea acesteia cu pompa electrica submersibila care sa poata asigura un debit de 3-4 /s. Pompa electrica va fi functionala numai in conditiile in care nu exista antrenari de nisip, asa cum este posibil sa se intample in prima faza de punere in functiune a forajului de epuisment.

Adancimea de pozare a pompei submersibile va fi la cca. 1-2 m deasupra stratului de nisip din care se pompeaza.

2.2.3. Durata de functionare a forajelor de epuisment

De la intrarea in functiune a intregului grup de foraje de epuisment se estimeaza ca sunt necesare cca. 10-12 zile pentru stabilizarea parametrilor hidrogeologici si intrarea curgerii in regim stationar.

Este foarte important ca prin reglarea debitelor de pompare sa se asigure coborarea nivelului apei subterane cu minimum 1,00 m sub cota necesara pentru ca excavatiile sa se execute in uscat.

Pomparea va fi mentinuta in acest regim pe toata durata excavatiilor si executarii infrastructurii (cele 3 subsoluri) si inca cel putin 30 zile dupa finalizarea lucrarilor (timp minim necesar pentru priza betonului).

2.2.4. Forajele E₉ si E₁₀ vor fi identice cu forajele E₁ E₈, cu singura deosebire ca vor functiona ca piezometre pe timpul exploatarii forajelor E₁ E₈.

In cazul in care forajele E₁ E₈ nu vor face fata pentru atingerea parametrilor optimi de epuisment, forajele E₉ si E₁₀ vor fi echipate cu pompe submersibile si vor fi integrate in grupul forajelor de epuisment.

2.3. OPRIREA POMPARII SI DEZAFECTAREA FORAJELOR DE EPUISMENT

2.3.1. Cand sistemul de epuisment va functiona in regim stationar si in interiorul incintei de pereti mulati nivelul apei subterane va fi coborat cu cca. 1,00 m sub cota de fundare se poate trece la executia excavatiilor.

2.3.2. Pe masura ce excavatiile se adancesc coloanele filtrante ale celor 15 foraje de epuisment vor fi mentinute pana la cel putin 1,00 m deasupra cotei, corespunzatoare nivelului hidrostatic natural.

2.3.3. In continuare se va turna radierul de beton. Coloanele oarbe (neperforate) ale filtrelor de la forajele de pompare E₁ E₁₀ vor fi mentinute pe toata inaltimea.

2.3.4. Mentinand acviferele depresionate, prin functionarea neintrerupta a grupului de pompare, cele doua coloane filtrante ale forajelor E₉ si E₁₀ vor fi sectionate la nivelul radierului de beton si echipate ca piezometre, cu manometre de presiune.

2.3.5. Dupa minimum 30 zile de la terminarea executarii infrastructurii (cele 3 subsoluri), pomparea va fi oprita si se vor demonta si recupera pompele submersibile. In aceste conditii nivelul apei subterane se va reface la cota initiala si coloanele forajelor E₁ E₈, vor fi pline cu apa pana la cota nivelului hidrostatic natural.

2.3.6. In interiorul coloanelor forajelor E₁ E₈ se va introduce un material de umplutura, exemplu balast, pana la cca. 6-7 m sub baza radierului de beton. Peste balast se va introduce beton care va umple interiorul coloanei filtrante pana la cca. 1,00 m deasupra radierului de beton.

Este recomandabil ca betonul de umplere a gaurilor de foraj sa fie vibrat.

Dupa 30 zile de la umplerea gaurilor de foraj cu beton, acestea vor fi taiate de la nivelul radierului si indepartate.

2.3.7. Dupa oprirea epuismentului si dezafectarea instalatiilor de pompare, subpresiunea pe radierul fundatiei va fi de ordinul a p = 100 kPa. Proiectantul va tine seama de subpresiunea pe radier pentru a nu se produce flotarea cuvei de beton.

3. MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCII

3.1. Executantul va respecta intocmai legislatia in vigoare privind protectia muncii.

3.2. Pe toata durata de executie si functionare, lucrarile de epuisment se vor desfasura sub asistenta tehnica a unui specialist in lucrari hidrogeologice care va tine sub observare stricta evolutia parametrilor hidrogeologici in timpul pomparilor precum si orice fenomen atipic, indeosebi antrenari hidrodinamice de nisip, care ar putea afecta stabilitatea constructiilor din zona de influenta a pomparilor.

In functie de conditiile concrete din santier, pot aparea situatii neprevazute (necesitatea modificarii amplasamentelor unor foraje de epuisment si piezometre, unele adaptari ale echiparii forajelor si programului de pompare s.a.).

Orice modificare in programul de executare a lucrarilor de epuisment se va face cu acordul proiectantului.

ANSAMBLU de LOCUINTE

Strada Fizicienilor 15,

Bucuresti, sector 3

Proiect - faza PAC+PT

Caiet de sarcini

Sistemul de sprijinire a peretilor incintei

DATE GENERALE

1.1 Sprijinirea provizorie a peretilor incintei este alcatuita dintr-un singur nivel de spraituri metalice dispus la cota

1.2 Spraiturile sunt sustinute, din loc in loc, pe 22 popi metalici prefundati pe piloti forati de beton armat cu diametrul de 0.62m.

Pilotii se executa de la nivelul platformei de lucru si au lungimea totala de 20.75m, cu fisa (lungimea de betonare) de 10.00m.

1.3 Sistemul de spraituri orizontale este compus din 10 spraituri transversale dispuse paralel cu axul A, 5 spraituri longitudinale paralele cu axul 1, si 13 spraituri oblice.

1.4 Sectiunile elementelor metalice utilizate sunt urmatoarele :

spraituri: Ø609×30, OLT45

filate: 2 × HEA900, S355J2G3

popi: teava rotunda Ø419×14, OLT45

1.5 Prinderea filatelor de peretii incintei se realizeaza prin intermediul unor placi metalice, fixate in pereti si prevazute cu profile HEA300, pentru transmiterea fortelor taietoare.

Placile metalice si profilele HEA300 sunt sudate pe carcasele de armatura ale panourilor.

2. MATERIALE

2.1 Materiale de baza

Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca, clasa de calitate), sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare element (tabla, platbanda etc.) marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei, precum si poansonul AQ al furnizorului de material.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

Tevile folosite vor fi doar tevi laminate la cald, fara sudura.

La executia confectiilor metalice se folosesc urmatoarele sortimente de otel :

- otel OL 52.4 - STAS 500/2 - 80 cl. I de calitate;

- otel S355J2G3 - SR EN 10025 + A1;

- otel OLT45 - SR 404 - 1: 2001 cl. A de executie.

Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume marcate, insotite de certificatul de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.

Executantul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.

2.2 Materiale de adaos

La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.

3. EXECUTIA LUCRARILOR

3.1 Uzinare

Executantul lucrarilor va intocmi un proces tehnologic de executie in asa fel incat sa asigure buna calitate a lucrarii.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:

piesele desenate pe repere cu toate cotele;

dimensiunile de taiere si procedeul de taiere a laminatelor;

calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

modul de preasamblare (haftuire) a elementelor;

procedeul de sudare;

regimul de sudare;

tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor

neadmisibile si a tensiunilor interne mari;

ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul.

In timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari perpendiculare pe directia de sudare. Sensul de sudare se va pastra, de regula, de la mijlocul subansamblului catre capete. Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent. Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200^oC. Se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi succesive de sudura.

Se interzice racirea fortata a sudurilor.

Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea normala a acestora.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.

La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina imbinarii.

Cordoanele de sudura se vor verifica pentru asigurarea calitatii, depinzand de strategia producatorului, cel putin dupa cum urmeaza:

intre straturi - vizual, cu lupa, iar in caz de dubii si cu lichide penetrante;

cordoanele finale - vizual, cu lupa, cu lichide penetrante (in caz de dubii)

si cu instrumente de masurat;

sudurile in adancime vor fi testate prin metode nedistructive

(ultrasunete etc.).

Procesul tehnologic de executie trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza.

Executantul este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologice de sudare, de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese, ca si de calitatea lucrarilor executate, in conformitate cu planurile de executie si cu prezentul Caiet de sarcini.

3.2 Montaj

Avand in vedere exigentele speciale privind montajul sistemului de spraituri (evitarea eventualelor excentricitati accidentale), pozitionarea acestora se va realiza cu instrumente optice.

De asemenea, executantul va lua toate masurile necesare (realizarea de carcase metalice etc.) pentru asigurarea realizarii geometriei corecte a sistemului de spraituri si pentru pastrarea pozitiei din proiect a sistemului de spraituri pe intreaga durata de executie a lucrarilor de infrastructura. Avand in vedere necesitatea realizarii planeitatii sistemului de spraituri, precum si tolerantele limitate ale detaliilor de nod, se vor lua masuri speciale pentru asigurarea respectarii cotelor de nivel, in special la realizarea popilor si la montarea filatelor. In acest sens, intr-o prima etapa, popii se vor monta astfel incat capatul superior sa se gaseasca la 9m deasupra fetei superioare a radierului. Ulterior, acestia se debiteaza la cota de nivel din proiect. Capatul superior final (cu detaliile de prindere a spraiturilor) se realizeaza dupa masuratori in teren, astfel incat sa se asigure axarea (atat in plan, cat si pe verticala) barelor conform proiectului. Orice abatere de la geometria din proiect are efecte extrem de defavorabile asupra comportarii sistemului de spraituri, date fiind fortele axiale mari din bare, care, din cauza eventualelor excentricitati, pot genera momente incovoietoare importante, greu de preluat. Tot in acest scop, se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a detaliilor de nod pe capatul superior al popului, in sensul alinierii rotirii si al orientarii corecte a acestora, pentru a evita dezaxari in noduri si solicitari suplimentare.

In general, se recomanda stabilirea cotelor finale ale barelor dupa efectuarea unor masuratori precise pentru situatia reala din teren.

Dat fiind lungimea mare a spraiturilor longitudinale si variatiile importante pe care lungimea totala a acestora le poate suferi ca urmare a variatiilor de temperatura, se recomanda ca la stabilirea lungimii acestor bare, precum si la realizarea montajului acestora, sa se tina cont de temperatura ambientala in momentul montajului (si de evolutia preconizata a acesteia pe durata existentei sistemului de spraturi), astfel incat sa se reduca la minim potentialele deformatii ulterioare, produse de variatia temperaturii si, implicit, eforturile suplimentare introduse in spraituri. Evolutia necontrolata a acestor deformatii poate genera forte care pot grabi flambajul spraiturilor transversale.

In cazul aparitiei unor abateri intre pozitia din proiect a filatelor si conturul realizat de peretii mulati, se recomanda folosirea unui beton fara contractii, de tip SICAGROUND, pentru realizarea unui contact uniform intre filata si peretii incintei.

Se va acorda o atentie deosebita la realizarea cordoanelor de sudura pe santier. Executantul va elabora un proces tehnologic detaliat cu descrierea procedeului si a regimului de sudare, care sa contina ordinea de executie a cordoanelor, numarul de treceri si modul de depunere a straturilor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor reziduale mari. De asemenea, o atentie deosebita se va acorda prinderii cu sudura a scaunelor, care sa preia componenta verticala a fortelor din spraiturile inclinate si sa o transmita corect peretilor.

3.3 Exigente speciale privind realizarea sudurilor

Conform Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole - C150/99:

Categoria de executie a elementelor este A, conform punctului 2.14b.

Conditiile de calitate pentru laminate din otel, pentru imbinarile sudate si pentru materialele de sudare se vor incadra in nivelul B de acceptare conform tabelelor 1, 2 si 4.

Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din C150/99, diferentiate pe niveluri de acceptare a imbinarilor sudate:

Clasa de abateri limita la dimensiunile imbinarilor sudate este B, conform SREN ISO 13920/98;

Toate cordoanele de sudura se vor executa in mediu de gaz protector, dupa o tehnologie agrementata;

Conditiile tehnice generale de calitate vor respecta prevederile STAS 767/0 - 88;

Gradul de curatire a suprafetelor metalice inaintea vopsirii este 3, conform STAS 10166/1 - 77;

Toleranta de executie in uzina a elementelor cu dimensiunea:

< 5000mm - 0.00mm;

> 5000mm - ±1.00mm.

EXIGENTE SUPLIMENTARE

In conformitate cu GT 035/2002, lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2÷3, reprezentand un risc geotehnic moderat÷major.

Ca urmare a importantei deosebite pe care o reprezinta modul de realizare a sistemului de sprijinire provizorie a peretilor incintei asupra comportarii acesteia pe perioada efectuarii lucrarilor de fundatii speciale, ca si asupra comportarii constructiilor existente aflate in zona de influenta, se va intocmi, in mod obligatoriu, de catre un inginer specialist, proiectul tehnologic de montaj, insotit de un Caiet de sarcini care va completa prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Executantul este direct si singur raspunzator pentru calitatea lucrarilor executate, in conformitate cu proiectul de rezistenta si cu proiectul tehnologic, cu respectarea tuturor prevederilor prezentului Caiet de sarcini ca si a acelora din Caietul de sarcini elaborat impreuna cu proiectul tehnologic.

5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Alaturi de alte masuri specifice, se vor respecta prevederile urmatoarelor norme si normative:

- Norme generale de protectia muncii - Ministerul Muncii si Pretectiei Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei 2002;

- Norme de tehnica securitatii muncii la lucrari de constructii, aprobate de M.C. Ind. nr. 1233/D/1980;

- Norme specifice privind securitatea muncii la manipulare, transport si depozitare a elementelor de constructii, editat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departmentul de Protectia Muncii.

De asemenea, constructorul este obligat sa ia toate masurile necesare pentru a evita orice accident tehnic sau de munca pe timpul lucrarilor de executie.

ANSAMBLU de LOCUINTE

Strada Fizicienilor 15,

Bucuresti, sector 3

Proiect - faza PAC+PT

PROGRAM de MONITORIZARE

DATE GENERALE

Ansamblul de locuinte este amplasat in zona sud-estica a municipiului Bucuresti, in apropierea raului Dambovita, pe strada Fizicienilor nr. 15, sector 3.

Amplasamentul are in plan o forma trapezoidala, cu o suprafata de aproximativ 2700m² (~35 x ~77m²), fiind limitrof pe directia vest cu strada Fizicienilor.

Vecinatatile pe celelalte laturi nu ridica probleme deosebite.

Amplasamentul, situat pe o fosta zona industriala, a fost ocupat anterior de constructii de tip hale sau magazii. Actualmente, terenul este partial acoperit de platforme betonate.

Suprafata terenului pe amplasament este practic orizontala.

Cota medie a amplasamentului este cca 65.90 (RMN), cota medie a trotoarului spre strada Fizicienilor fiind de cca 66.25 (RMN).

Cota ±0.00 a proiectului corespunde cotei 66.86 (RMN).

Incadrarea geotehnica a terenului de fundare

In conformitate cu STAS 3300/2-85, terenul de fundare este un teren de fundare dificil.

In conformitate cu NP 074/2002, Anexa B referitoare la Categoria geotehnica, terenul de fundare se incadreaza in categoria terenurilor medii.

Incadrarea geotehnica a amplasamentului

In conformitate cu NP 074/2002, tinand cont de terenul de fundare, apa subterana, categoria de importanta a constructiilor, vecinatati si zona seismica, amplasamentul se incadreaza in categoria geotehnica 2÷3 cu risc geotehnic moderat÷major.

Situarea subsolului al 3-lea sub nivelul apei subterane impune adoptarea unei solutii de fundare cu radier general pe intreaga arie construita.

Avand in vedere, pe de o parte, conditiile geotehnice de pe amplasament si, pe de alta parte, regimul de inaltime al constructiei, radierul general are grosimea de 1.50m.

Sub radier se realizeaza un strat de beton de egalizare de 0.15m. Intre radier si betonul de egalizare este prevazuta o hidroizolatie pentru a impiedica infiltratiile de apa in subsol. Sub stratul de egalizare se realizeaza un strat drenant de 0.24m.

Cota excavatiei generale este -11.70.

INCINTA DE SUSTINERE A EXCAVATIEI ADANCI

Solutia de fundare directa pe radier general asociata cu tehnologia de executie impune realizarea unei incinte inchise din pereti perimetrali etansi.

Solutia constructiva de realizare a incintei consta din pereti mulati din panouri de beton armat, acestia avand un dublu rol: de sprijinire a pamantului pe durata executarii lucrarilor si de parte integranta a structurii de rezistenta a celor 3 subsoluri.

Conform proiectului de arhitectura, incinta din pereti mulati urmareste practic limitele de proprietate, avand perimetrul de cca 224m.

Panourile de beton armat au latimea de 0.80m, lungimea cuprinsa intre 2.25 si 6.60m si fisa de 26.00m.

MONITORIZAREA PERETILOR INCINTEI

3.1 Verificarea integritatii panourilor

Scopul verificarii integritatii il reprezinta identificarea, prin carotaj sonic, a unor anomalii in panourile peretilor ingropati care ar putea influenta nefavorabil comportarea si durabilitatea acestora.

Incercarile privind integritatea nu furnizeaza informatii directe asupra comportarii peretilor sub incarcari sau asupra impermeabilitatii lor.

Incercarile de integritate se vor efectua de catre o unitate de specialitate pe baza unui proiect intocmit de proiectantul de specialitate impreuna cu executantul si care va fi vizat de catre verificatorul atestat Af.

Se vor preciza:

- metoda de incercare;

- numarul si amplasarea panourilor supuse incercarii in care trebuie amplasate tevi de observatie, numarul si lungimea tevilor de introdus in fiecare panou pentru efectuarea carotajului sonic;

- fazele pe parcursul executiei lucrarilor in care se prevede efectuarea incercarii;

- adancimile la care se efectueaza incercarile; intervalele de adancime intre punctele de masurare nu vor depasi 1,25 m;

- numarul de zile de la terminarea betonarii si efectuarea incercarii.

In cazul in care metoda de incercare nedistructiva impune asezarea unui echipament de masura sensibil la partea superioara a panourilor , se va proceda la indepartarea betonului contaminat si pregatirea unei suprafete curate, fara apa etc.

In vederea facilitarii interpretarii rezultatelor, executantul va pune la dispozitia unitatii de specialitate angajata pentru efectuarea incercarilor date asupra conditiilor de teren, asupra dimensiunilor elementului si metodelor de executie.

Rezultatele preliminare ale incercarilor trebuie transmise proiectantului in decurs de 24 ore de la efectuarea incercarilor. Rezultatele finale si concluziile trebuie transmise in termen de 10 zile de la incheierea fiecarei faze a incercarii.

Raportul asupra incercarii trebuie sa prezinte toate ipotezele, calibrarile, corectiile, algoritmii si relatiile utilizate pentru interpretarea rezultatelor.

In cazul in care a fost evidentiata o anomalie in semnalul acustic, indicand un defect posibil in element, antreprenorul va informa de urgenta beneficiarul si proiectantul. In cazul in care antreprenorul nu poate demonstra ca peretele poate indeplini in mod corespunzator functiile prevazute, se vor adopta masurile de remediere necesare.

La incheierea incercarilor, tuburile folosite la carotaj se vor injecta cu un material avand o rezistenta comparabila cu betonul din perete.

Urmarirea comportarii peretilor incintei

Monitorizarea pe cale topometrica a peretilor de sustinere si a terenului din spatele acestora pentru stabilirea deplasarilor pe verticala si pe orizontala, rotirilor etc. este obligatorie.

Masuratorile topometrice se vor executa de catre o unitate de specialitate pe baza unui proiect intocmit de proiectantul de specialitate impreuna cu executantul si care va fi vizat de catre verificatorul atestat Af.

Se vor specifica:

- amplasarea reperelor de referinta;

- amplasarea marcilor de tasare;

- programul de citiri la marcile de tasare, in concordanta cu STAS 2745-90, Anexa B;

- programul de masuratori a variatiei nivelului apei subterane in zona de influenta a excavatiei.

In cazul aparitiei in peroada de executie a unor evenimente speciale (cutremur, explozii, precipitatii abundente), este obligatorie efectuarea de masuratori imediat dupa incetarea evenimentului respectiv.

Marcile de tasare se vor confectiona in conformitate cu STAS 10493-76 si vor fi amplasate astfel incat sa fie vizibile pe toata perioada de executie a lucrarilor.

Amplasarea marcilor se va stabili in corelare cu proiectul de executie a excavatiei adanci. Marcile se vor amplasa atat pe perete ingropat cat si pe teren, in limitele zonei de influenta a excavatiei.

Raportul cuprinzand rezultatele masuratorilor trebuie transmis beneficiarului si proiectantului in termen de 5 zile de la incheierea fazei de masuratori. Acesta va fi analizat si interpretat de catre proiectant, care va stabili eventualele masuri ce impun. Aceste masuri devin obligatorii pe toata perioada de executie a lucrarilor.

Raportul trebuie sa cuprinda:

- data si ora fiecarei citiri;

- conditiile climatice;

- numele persoanei care a efectuat citirea pe teren si al persoanei care a analizat citirea;

- identificarea pozitiei si a numarului marcii la care s-a efectuat masuratoarea ca si eventualele deteriorari sau dificultatile intampinate la citiri;

- conditiile in care s-a facut citirea (de ex. la excavarea pamantului in fata peretelui ingropat, adancimea de excavare);

- tabel comparativ cu rezultatele inregistrate, prin raport cu citirile de   

origine si cu citirile anterioare;

-reprezentari grafice ale variatiei deplasarilor pe verticala in timp.

MONITORIZAREA CONSTRUCTIILOR INVECINATE

Monitorizarea constructiilor aflate in zona de influenta a excavatiei adanci este obligatorie.

Monitorizarea se va face pe baza unui proiect care se elaboreaza de catre proiectant. La intocmirea proiectului se vor respecta toate prevederile din capitolul 4 paragraful 4.2 la care se adauga urmatoarele:

- la amplasarea marcilor se va tine seama de rezultatele expertizelor tehnice efectuate inaintea inceperii lucrarilor pe amplasament, astfel incat toate zonele / punctele considerate critice ale constructiilor sa fie instrumentate; in cazul in care s-au evidentiat fisuri in pereti, grinzi, stalpi sau fundatii, comportarea acestora se va urmari prin fixarea a cel putin cate o marca de o parte si de cealalta a fisurii;

- citirile si observatiile se vor efectua saptamanal sau, dupa caz, in functie de etapele de executie, mai des pe parcursul intregii perioade de realizare a lucrarilor si lunar in primul an dupa finalizarea lucrarilor de constructie.

Masuratorile topometrice se vor executa de catre o unitate de specialitate.

CORELAREA ACTIVITATILOR de MONITORIZARE

Activitatile de urmarire a comportarii incintei adanci si constructiilor invecinate existente pe durata executarii lucrarilor si in exploatare descrise mai sus se vor corela astfel incat programele de efectuare a masuratorilor sa fie comune.

Se recomanda ca aceste activitati sa fie incredintate aceleiasi unitati de specialitate.

EXECUTIA EXCAVATIEI ADANCI

Executia excavatiei reprezinta o etapa deosebit de importanta si face parte din planul general de realizare a lucrarilor de fundatii speciale.

Executia excavatiei adanci face obiectul unui proiect independent intocmit de catre un inginer de specialitate, la fel ca si caietul de sarcini.

Inceperea lucrarilor aferente excavatiei adanci se va face numai dupa ce beneficiarul lucrarii a stabilit antreprenorul general al constructiei caruia ii revine intreaga responsabilitate privind realizarea lucrarilor la termen si in conditii de calitate corespunzatoare.

Unitatea care va executa excavatia trebuie sa demonstreze ca poseda experienta unor lucrari de acelasi tip in conditii similare.

Responsabilul tehnic cu executia desemnat de antreprenorul general trebuie sa fie atestat pentru domeniul Af ,,LUCRARI SPECIALE de FUNDATII".

Antreprenorul general va urmari atat corelarea intre fazele componente ale lucrarii de excavatie cat si corelarea dintre lucrarile de excavatie si lucrarile de constructii ce se realizeaza in interiorul incintei excavate. Intervalele mari de timp intre terminarea excavatiei si inceperea lucrarilor de constructii reprezinta o sursa majora de risc atat pentru incinta cat si pentru constructiile invecinate.

6. ESTIMARE NECESAR DE MATERIALE

SISTEMUL DE EPUISMENT

Utilaje

Instalatie de foraj cu diametru mare (tip FA 12 sau similar): 2 buc.

Instalatie de foraj tip S.G. sau similar: 1 buc.

Pompe Mamut + anexe: 2 buc.

Pompe electrice submersibile, Q = 2 4 /s : 15 buc.

1.2 Materiale

2. INCINTA DE PERETI MULATI

SISTEMUL DE SPRIJINIRE A PERETILOR INCINTEI

4.1 Structura metalica

4.2 Piloti pentru popi