Prevederi specifice constructiilor de beton

PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE BETON

Generalitati

Domeniu

Acest capitol se refera la proiectarea in zone seismice a cladirilor si altor constructii similare, definite la 1.1, cu structura din beton armat, numite in continuare constructii de beton.

Pentru proiectarea constructiilor de beton la incarcari neseismice se foloseste STAS 10107/0-90. Prevederile date in continuare completeaza prevederile STAS 10107/0-90 pentru cazul proiectarii la actiuni seismice.

Nota: Dupa intrarea in vigoare a codului armonizat cu Eurocode 2, in curs de elaborare, in locul STAS 10107/0-90 se va utiliza acest cod.

(3) Alte reglementari tehnice complementare prezentului capitol sunt :

P 85 /2004 :      Ghid de proiectare pentru constructii cu pereti structurali.

NP 033 - 99 :    Cod de proiectare pentru structuri din beton cu armatura rigida.

P10 /1986 :       Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe in constructii.

NP 012 - 99 :   Ghid de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

ST 009 - 96 :    Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi.

Definitii

Termenii specifici prezentului capitol, pentru zone, elemente si sisteme structurale, se definesc dupa cum urmeaza :

Zona critica (zona disipativa): zona a unui element structural principal, unde apar cele mai nefavorabile combinatii de eforturi (M, N, V, T) si unde pot sa apara deformatii plastice. Lungimea zonelor critice este precizata in articolele relevante ale prezentului capitol.

Grinda: Element structural solicitat preponderent de incarcari transversale, la care forta axiala de proiectare normalizata (eforturile de compresiune sunt considerate pozitive) .

Stalp: Element structural, care sustine incarcari gravitationale prin compresiune axiala, la care n_d > 0,1.

Perete (perete structural): Element structural vertical care sustine alte elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor sectiunii l_w/b_w 4.

Perete ductil: perete cu rotirea impiedicata la baza dimensionat si alcatuit pentru a disipa energie prin deformatii de incovoiere in zona critica de la baza lui.

Perete cuplat: element structural alcatuit din doi sau mai multi pereti (montanti), conectati intr-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare), capabile sa preia prin efect indirect cel putin 30% din momentele de la baza montantilor, lucrand separat.

Sistem structural tip pereti: Sistem structural in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale si orizontale, a carui rezistenta la forte laterale este cel putin 70% din rezistenta intregului sistem structural. Altfel spus, acest sistem este proiectat pentru a prelua cel putin 70% din forta seismica laterala de proiectare.

Sistem structural tip cadru: sistem structural in care incarcarile verticale cat si cele orizontale sunt preluate in proportie de peste 70% de cadre spatiale.

Sistem structural dual: Sistem structural in care incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, in timp ce incarcarile laterale sunt preluate partial de sistemul in cadre si partial de pereti structurali, individuali sau cuplati. Sistemul are doua variante de realizare:

- Sistem dual, cu pereti predominanti: Sistemul dual in care contributia peretilor in preluarea fortelor laterale reprezinta peste 50% din total.

- Sistem dual, cu cadre predominante: Sistemul dual in care contributia cadrelor in preluarea fortelor laterale reprezinta peste 50% din total.

Sistem flexibil la torsiune: In aceasta categorie se incadreaza sistemele cu pereti, si cele duale fara rigiditatea suficienta la torsiune (4.4.1.5), de exemplu sisteme structurale constand din cadre flexibile combinate cu pereti concentrati in zona din centrul cladirii (sistem cu nucleu central).

Sistem tip pendul inversat: Sistem in care peste 50% din masa este concentrata in treimea superioara a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaza in principal la baza unui singur element al cladirii.

Nota: Structurile parter tip cadru, cu stalpi la care ν_d<0,3, avand extremitatile superioare conectate prin intermediul unui planseu-diafragma, nu apartin acestei categorii.

Principii de proiectare

Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate

Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat va asigura o capacitate adecvata de disipare de energie, fara o reducere substantiala a rezistentei la forte orizontale si verticale. In acest scop se vor respecta cerintele si criteriile date in capitolul 2.

Aplicarea prevederilor din prezentul cod pentru constructii de beton asigura acestora, cu un grad de incredere inalt, o capacitate substantiala de deformare in domeniul postelastic, distribuita in numeroase zone ale structurii, si evitarea cedarilor de tip fragil. Constructiile care respecta aceste prevederi se incadreaza in clasa de ductilitate inalta H.

Alternativ, pentru constructii amplasate in zonele seismice de caracterizate de valori a_g 0,12g , se poate adopta o proiectare care sa inzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mica, cu un spor corespunzator de rezistenta. In acest caz constructiile se incadreaza in clasa de ductilitate medie (M), pentru care codul cuprinde prevederi separate.

In cazuri deosebite (de exemplu la structuri cu elemente care au sectiuni dezvoltate si cu rezistenta inalta ca urmare a respectarii altor conditii) se admite si pentru constructiile amplasate in zonele seismice a_g 0,12g proiectarea pentru clasa medie de ductilitate.

Optiunea de a proiecta pentru una din cele doua clase de ductilitate se face prin selectarea valorilor coeficientilor de comportare q date in tabelul 5.1.

Tipuri structurale si factori de comportare

Tipuri structurale

Cladirile din beton pot fi clasificate intr-una din urmatoarele tipuri, corespunzator comportarii estimate sub incarcari seismice orizontale:

sistem tip cadre;

sistem dual (preponderent cu cadre sau cu pereti);

sistem tip pereti;

sistem pendul inversat;

sistem flexibil la torsiune;

Cu exceptia sistemelor flexibile la torsiune, constructiile de beton pot fi incadrate in sisteme structurale diferite in cele doua directii principale.

Pentru sistemele tip cadru si tip pereti cu elementele verticale distribuite uniform in plan, conditia (4.1) pentru estimarea rigiditatii la torsiune nu trebuie verificata explicit pentru incadrarea constructiei in sistemele definite la paragraful (1).

Factori de comportare pentru actiuni seismice orizontale

Factorul de comportare q, care tine seama de capacitatea de disipare de energie a structurii pentru fiecare directie de calcul a cladirii, are valorile din tabelul 5.1.

Tabelul 5.1 Valorile factorului de comportare q pentru structuri regulate in elevatie

In cazul cladirilor cu neregularitate pe verticala, valorile q din tabelul 5.1 se reduc cu 20%.

α_u/α₁ introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei.

α_u/α₁ se poate determina din calculul static neliniar pentru constructii din aceeasi categorie, ca valoare a raportului intre forta laterala capabila a structurii (atinsa cand s-a format un numar suficient de articulatii plastice, care sa aduca structura in pragul situatiei de mecanism cinematic) si forta laterala corespunzatoare atingerii capacitatii de rezistenta in primul element al structurii. _u/₁ este astfel raportul valorilor adimensionalizate ale acestor forte.

Pentru cazurile obisnuite se pot adopta urmatoarele valori aproximative ale raportului _u/₁:

Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:

cladiri cu un nivel: α_u/α₁ = 1.15;

cladiri cu mai multe niveluri si cu o singura deschidere: α_u/α₁ = 1.25 ;

cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri: α_u/α₁ = 1.35 ;

Pentru sisteme cu pereti structurali si sisteme duale cu pereti preponderenti:

structuri cu numai 2 pereti in fiecare directie: α_u/α₁ = 1.0;

structuri cu mai multi pereti: α_u/α₁ = 1.15;

structuri cu pereti cuplati si structuri duale cu pereti preponderenti: α_u/α₁ = 1.25.

(6)         In cazul in care structura prezinta regularitate completa si se pot asigura conditii de executie perfect controlate, factorul α_u/α₁ poate lua valori sporite cu pana la 20%.

Cerinte de proiectare

Generalitati

Prevederile prezentei sectiuni se aplica structurilor de rezistenta ale constructiilor prevazute la 5.1.1(1), executate monolit, prefabricat sau mixt (partial monolit - partial prefabricat).

Proiectarea seismica a structurilor de beton precomprimat se va face pe baza unor prescriptii speciale.

La proiectarea seismica a structurilor de beton armat, prevederile date in prezenta sectiune vor fi considerate impreuna cu prevederile specifice celorlalte coduri care reglementeaza proiectarea constructiilor de beton armat (vezi 5.1.1.(2) si (3)).

Conditii de rezistenta locala

(1)      Actiunea seismica, implicand incursiuni in domeniul postelastic, nu trebuie sa produca reduceri semnificative ale capacitatii de rezistenta.

(2)      Se admite ca cerinta de rezistenta intr-o anumita sectiune este satisfacuta daca valoarea de proiectare a capacitatii de rezistenta, determinata pa baza STAS 10107/0-90, este mai mare, la limita egala, cu valoarea de proiectare a efortului maxim din sectiunea considerata, conform relatiei (4.21).

Conditii de ductilitate globala

Mecanismul structural de disipare de energie

(1) Proiectarea seismica are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de plastificare favorabil (vezi paragraful 4.6.2.3.). Aceasta inseamna :

(a) La structurile tip cadre etajate, deformatiile plastice sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si ulterior si in sectiunile de la baza stalpilor.

(b) In cazul structurilor cu pereti, deformatiile plastice sa se dezvolte in grinzile de cuplare (atunci cand acestea exista) si in zonele de la baza peretilor.

Nodurile (zonele de legatura intre elementele verticale si orizontale) si planseele sa fie solicitate in domeniul elastic.

Zonele disipative sa fie distribuite relativ uniform in intreaga structura, cu cerinte de ductilitate reduse, evitandu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone relativ slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel).

(2)         Verificarea formarii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizand calculul dinamic neliniar cu accelerograme naturale sau sintetice, compatibile spectrului de proiectare.

(3)     Pentru structuri obisnuite, obiectivul precizat la (1) se poate realiza dimensionand elementele la eforturi determinate in acord cu metoda proiectarii capacitatii de rezistenta, realizand pentru zonele pentru care se urmareste o comportare elastica o asigurare suplimentara fata de zonele critice (disipative).

(4)      Dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale va evita manifestarea unor ruperi cu caracter neductil sau fragil (vezi 5.2.3.3.3).

(5)      Deplasarile laterale asociate cerintelor de ductilitate vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a nu spori excesiv efectele de ordinul 2.

Valorile de proiectare (de dimensionare) ale eforturilor

(1) In vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie, care sa indeplineasca cerintele date la (5.2.3.3.1), la nodurile grinzi - stalpi ale structurilor tip cadru, va fi indeplinita urmatoarea conditie:

                         (5.1)

in care:

suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se considera valorile minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari care cuprinde actiunea seismica;

suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod;

    factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1,2 pentru clasa de ductilitate medie (M).

(2)         Expresia (5.1) va fi indeplinita in cele 2 planuri principale de incovoiere. Se considera ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodului (orar si antiorar), sensul momentelor din stalp fiind opus totdeauna momentelor din grinzi. Daca structura tip cadru este dezvoltata numai intr-una din directii, satisfacerea relatiei (5.1) se verifica numai pentru acea directie.

(3) Nu este necesara verificarea relatiei (5.1) la :

constructii cu un nivel;

ultimul nivel al constructiilor etajate;

primul nivel al cladirilor cu 2 niveluri, daca valoarea normalizata a fortei axiale n_d 0,3 in toti stalpii.

Nota: Obiectivul impunerii mecanismului de disipare de energie urmarit, se poate atinge si daca in locul verificarii conditiei (5.1) la fiecare nod, stalpii se dimensioneaza la valorile de momente , in care sumele momentelor capabile din grinzi si ale momentelor in grinzi rezultate din calculul structural se refra la extremitatile din toate deschiderile de la nivelul considerat. este momentul in stalp rezultat din calculul structural sub incarcarile seismice de proiectare.

(4)         In cazul structurilor cu pereti, incertitudinile legate de distributia eforturilor in raspunsul inelastic se pot lua in considerare in mod acoperitor prin adoptarea unei diagrame infasuratoare de momente de proiectare ca in fig. 5.1.

S-a notat:

momentele rezultate din calculul structural la incarcarile seismice de proiectare

momentele de proiectare

h_s              inaltimea primului nivel de deasupra bazei

Nota: Alternativ, pentru determinarea valorilor M_Ed in pereti se poate utiliza procedura data in P 85/2004, unde se dau si alte prevederi necesare, cum sunt cele care se refera la aplicarea metodei ierarhizarii capacitatii de rezistenta in pereti cuplati, sau in pereti in care la baza se dispune mai multa armatura decat cea strict necesara din calcul (de exemplu, din necesitatea respectarii coeficientilor minimi de armare).

(5)         Eforturile (momentele incovoietoare) de dimensionare se pot redistribui intre elementele verticale ale structurii in limita a 30%, iar intre elementele orizontale in limita a 20%, pe baza capacitatii inalte de deformare plastica realizata prin aplicarea masurilor prevazute in cod.

In urma redistributiei, valorile insumate ale eforturilor nu trebuie sa fie inferioare celor obtinute din calculul structural.

Evitarea ruperilor cu caracter neductil

Prin modul de dimensionare si de alcatuire a elementelor structurale de beton armat se vor evita ruperile premature, cu caracter neductil, care pot impiedica mobilizarea mecanismului proiectat de disipare a energiei. Asigurarea fata de aceste tipuri de rupere va fi superioara in raport cu cea fata de cedarea la moment incovoietor, cu sau fara forta axiala. In acest scop se vor evita:

Ruperile in sectiuni inclinate datorate actiunii fortelor taietoare;

Dislocarile produse de fortele de lunecare in lungul unor planuri prefisurate, ca de exemplu rosturile de lucru la elemente monolite sau rosturile dintre elementele prefabricate si suprabetonare;

Pierderea ancorajului armaturilor si degradarea aderentei cu betonul la armaturile de otel in zonele de innadire;

Ruperile zonelor intinse, armate sub nivelul corespunzator eforturilor de fisurare ale sectiunilor.

(2)         Valorile de proiectare ale fortelor taietoare si fortelor de lunecare vor fi cele asociate mecanismului de plastificare structural si includ eventualele efecte de suprarezistenta, precum si, acolo unde este semnificativ, sporul datorat manifestarii modurilor superioare de vibratie pe structura plastificata. Prevederi pentru evaluarea fortelor taietoare de proiectare in elementele structurilor cu pereti sunt date in prescriptiile de calcul specifice acestor constructii (P 85/2004).

(3)         In anumite situatii, ca de exemplu la grinzile de cadru care conlucreaza cu zone ample de planseu, momentul de fisurare poate avea o valoare superioara momentului capabil, ipoteza care trebuie luata in considerare la evaluarea fortei taietoare de dimensionare a armaturilor transversale.

(4)         Pentru evitarea ruperilor zonelor intinse, se vor prevedea cantitati de armatura suficiente, care vor respecta cantitatile minime din prescriptiile de calcul specifice constructiilor de beton armat (STAS 10107/0-90 si P85/2004, etc.).

Conditii de ductilitate locala

In vederea obtinerii unei ductilitati de ansamblu substantiale, prin dimensionarea si alcatuirea elementelor structurale de beton armat se va asigura in zonele critice ale acestora o capacitate inalta si stabila de disipare a energiei, fara reducerea semnificativa a rigiditatii si/sau a rezistentei.

Acest obiectiv se considera realizat daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:

(a) Zonele comprimate la starea limita de rezistenta in sectiunile elementelor de beton armat au o dezvoltare limitata, functie de natura elementului si a solicitarii acestuia.

In cazul peretilor structurali se admite conditia echivalenta a limitarii efortului unitar mediu de compresiune in sectiune. Prevederi concrete referitoare la aceste conditii se dau in continuare diferentiat functie de tipul elementelor.

(b) Flambajul barelor de otel comprimate in zonele plastice potentiale este impiedicat prin prevederea de etrieri si agrafe la distante suficient de mici, conform prevederilor date la 5.3 si 5.4.

(c) Proprietatile betonului si otelului sunt favorabile sub aspectul realizarii unei ductilitati locale suficient de mari. Astfel:

betonul trebuie sa aiba o rezistenta suficienta la compresiune si o capacitate de deformare suficienta.

otelul folosit in zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie sa posede alungiri plastice substantiale. Otelurilor neductile, cum este STNB din plase si carcase sudate, pot fi utilizate numai in situatiile in care, prin modul de dimensionare, se poate asigura o comportare elastica a acestor armaturi.

raportul intre rezistenta otelului si limita lui de curgere trebuie sa nu fie excesiv de mare (orientativ 1,4).

armaturile utilizate la armarea zonelor plastice potentiale trebuie sa posede proprietati de aderenta substantiale printr-o profilatura eficienta.

Pentru sporirea ductilitatii locale se poate aplica una sau mai multe dintre urmatoarele masuri:

modificarea sectiunii transversale a elementelor, in sensul maririi latimii (evazarii) acesteia in zona comprimata;

in cazul elementelor comprimate, reducerea efortului unitar mediu de compresiune, respectiv sporirea dimensiunilor sectiunii transversale;

sporirea armaturii din zona comprimata a sectiunilor;

limitarea cantitatii de armatura in zona intinsa a sectiunii;

marirea clasei betonului;

confinarea betonului din zona comprimata prin armaturi transversale adecvate.

Conditii de redundanta

(1)         Se va urmari realizarea unui grad inalt de redundanta impreuna cu o buna capacitate de redistribuire a eforturilor, pentru a permite ca disiparea energiei sa fie distribuita in toata structura si sa creasca energia totala disipata. In consecinta, sistemelor structurale cu grad redus de nedeterminare statica li s-a atribuit un factor de comportare mai mic (vezi tabelul 5.1). Capacitatea de redistributie necesara este asigurata prin prevederile de asigurare a ductilitatii locale date in sectiunile 5.3 si 5.4.

Masuri suplimentare

Aceste masuri urmaresc o asigurare suplimentara fata de incertitudinile privind comportarea elementelor structurale si a constructiei in ansamblu, precum si fidelitatea modelului de calcul in raport cu raspunsul seismic real.

Alegerea unei configuratii cat mai regulate in plan si in elevatie reduce substantial incertitudinile in ceea ce priveste comportarea de ansamblu a constructiei si permite alegerea unor modele si metode de calcul structural in acelasi timp simple si suficient de sigure.

In vederea reducerii incertitudinilor referitoare la rezistenta elementelor structurale:

se vor adopta dimensiuni suficiente pentru sectiunile elementelor structurale, astfel incat abaterile de executie, incadrate in tolerantele admise, sa nu influenteze semnificativ comportarea structurala si/sau sa nu sporeasca exagerat efectele de ordinul 2;

se va limita Raportul dimensiunilor sectiunii elementelor liniare de beton armat, pentru a minimiza riscul instabilitatii laterale a acestora;

se va prevedea o armare minima pe toata deschiderea, la partea superioara a grinzilor, pentru a acoperi diferentele dintre distributia reala a momentelor incovoietoare si diagramele de momente rezultate din calcul;

se va prevedea o armatura minima la partea inferioara a grinzilor pe reazeme, pentru a asigura o capacitate suficienta de rezistenta pentru momente pozitive, care pot aparea in aceste sectiuni chiar atunci cand nu rezulta din calculul structural.

In vederea reducerii incertitudinilor legate de localizarea zonelor plastice si pentru a asigura elementelor de beton armat o comportare ductila :

se vor lua masuri de armare transversala pentru a obtine capacitati de deformare minimale in toate sectiunile, astfel incat sa poata fi acoperite cerinte limitate de ductilitate care s-ar putea manifesta si in afara zonelor critice;

se va prevedea o cantitate de armatura intinsa suficienta pentru a impiedica producerea unei ruperi casante dupa fisurarea betonului intins;

se vor prevedea lungimi de ancorare si de innadire ale armaturilor suficiente pentru a impiedica smulgerea barelor din beton la solicitarea lor ciclic alternanta.

Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate inalta (H)

Conditii referitoare la materiale

(1)      La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane de clasa cel putin C 20/25.

(2)      Elementele structurale se armeaza numai cu bare din otel profilat. Fac exceptie etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala.

(3)      In zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oteluri cu alungiri specifice corespunzatoare efortului maxim de cel putin 7,5%.

Conditii geometrice

Grinzi

(1)      Latimea grinzilor va fi cel putin 200 mm.

(2)      Raportul intre latimea b_w si inaltimea sectiunii h_w nu va fi mai mic decat ¼.

(3)      Excentricitatea axului grinzii, in raport cu axul stalpului la noduri va fi cel mult 1/5 din latimea b_c a stalpului normala la axa grinzii.

Stalpi

Dimensiunea minima a sectiunii nu va fi mai mica de 300 mm.

Pereti ductili

Prevederile date aici se refera la pereti individuali sau cuplati, ancorati adecvat la baza lor in infrastructura (fundatie) astfel incat acestia nu se pot roti.

Grosimea b_wo, a inimii satisface relatia:

b_wo max                  (5.2)

unde h_s este inaltimea libera a nivelului.

Prevederi suplimentare referitoare la dimensiunile necesare ale bulbilor sunt date in P85/2003.

Cuplarea peretilor prin goluri distribuite neregulat nu este permisa, cu exceptia situatiilor in care neregularitatea poate fi apreciata ca nesemnificativa sau aceasta este considerata in calculul structural si de dimensionare prin modele de calcul adecvate.

Eforturi de proiectare

Generalitati

(1) Valorile de proiectare ale eforturilor se obtin din calculul structural pentru situatia de calcul seismic, considerand efectele de ordinul 2, conform 4.6.2.2, si regulile ierarhizarii capacitatii de rezistenta, conform 5.2.3.3.2.

Grinzi

Pentru evaluarea momentelor incovoietoare de proiectare se aplica prevederile de la 5.3.3.1 (1).

Fortele taietoare de proiectare in grinzi se determina din echilibrul fiecarei deschideri sub incarcarea transversala din gruparea seismica si momentele de la extremitatile grinzii, corespunzatoare pentru fiecare sens de actiune formarii articulatiei plastice in grinzi sau in elementele verticale conectate in nod.

La fiecare sectiune de capat, se calculeaza 2 valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima V_Ed,max si minima V_Ed,min, corespunzand valorilor maxime ale momentelor pozitive si negative M_db,i, care se dezvolta la cele 2 extremitati i = 1 si i = 2 ale grinzii:

                           (5.3)

in care:

M_Rb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor;

    1,2, factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului;

si sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod. Valoarea trebuie sa corespunda fortei axiale din stalp in situatia asociata sensului considerat al actiunii seismice.

Stalpi

Valorile momentelor incovoietoare si a fortelor axiale se determina conform 5.3.3.1(1).

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la fiecare nivel, sub momentele de la extremitati, corespunzand, pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiei plastice care apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod.

(3)         Momentul de la extremitati se determina cu:

                           (5.4)

in care:

factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului in zonele comprimate:

= 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei si

= 1,2 pentru restul nivelurilor.

M_Rc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat.

si au semnificatiile date la 5.3.3.2. Valorile momentelor capabile in stalpi sunt stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia corespunzatoare sensului considerat al actiunii seismice.

Noduri de cadru

Forta taietoare de proiectare in nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care intra in nod, pentru sensul de actiune cele mai defavorabil al actiunii seismice.

Valorile fortelor taietoare orizontale se pot stabili cu urmatoarele expresii simplificate:

pentru noduri interioare

       (5.5)

pentru noduri de margine

                    (5.6)

in care:

ariile armaturilor de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzilor;

V_c  forta taietoare din stalp, corespunzatoare situatiei considerate (vezi 5.3.3.3(2) si (3));

γ_Rd factor de suprarezistenta 1,2

Pereti ductili

Determinarea momentelor incovoietoare in peretii structurali se face in conformitate cu prevederile articolului 5.2.3.3.2.(4).

Valorile de proiectare V_Ed ale fortelor taietoare in peretii structurali se stabilesc cu expresia:

cu respectarea conditiei (5.7)

in care:

    forta taietoare rezultata din calculul structural la incarcarile seismice de proiectare;

raportul dintre valoarea momentului de rasturnare (momentul capabil), calculat la baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau peretilor cuplati) si valoarea momentului de rasturnare rezultat din calculul la incarcarile seismice de proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de suprarezistenta γ_Rd=1,1.

ε coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibratie; ε = 1,2

La dimensionarea la forte taietoare a peretilor care fac parte din structuri duale se va utiliza diagrama infasuratoare din fig. 5.2, pentru a tine seama de efectele modurilor superioare de vibratie.

In fig. 5.2, diagrama (a) reprezinta valorile fortelor taietoare obtinuta din calculul structural la fortele seismice de proiectare, in timp ce diagrama (b) este cea asociata mecanismului de plastificare (momentului de rasturnare capabil).

Nota: Alternativ, pentru determinarea valorilor de proiectare ale fortei taietoare din pereti, in locul prevederilor de la (2) si (3) se pot aplica procedeele date in Ghidul de proiectare pentru constructii cu pereti structurali P85/2004.

Figura 5.2

Prevederi specifice pentru pereti scurti

(1)         In cazul peretilor cu raportul inaltime/lungime H_w/l_w 2, valorile de proiectare ale momentelor sunt cele obtinute din calculul structural la incarcarile seismice de proiectare.

(2)         Forta taietoare de proiectare se calculeaza cu expresia :

            (5.8)

in care valorile M_Rd si M_Ed sunt determinate la baza peretilor

Nota : Se pot folosi procedee mai riguroase de determinare a valorilor de proiectare a fortelor taietoare, indiferent de proportiile acestora, date in ghidul P85/2004

Verificari la starea limita ultima si prevederi de alcatuire

Grinzi

Rezistenta la incovoiere si forta taietoare

Calculul grinzilor la starea limita de rezistenta, la incovoiere si forta taietoare se face conform STAS 10107/0-90.

Latimea efectiva a grinzilor cu sectiune in forma de T, in zona aripilor, b_eff se determina dupa cum urmeaza :

- in cazul grinzilor care intra intr-un stalp exterior, b_eff se ia egala cu latimea stalpului b_c, daca nu exista grinzi transversale in nod si egala cu b_c plus de doua ori grosimea placii h_f de fiecare parte a grinzii, daca asemenea grinzi exista.

- in cazul grinzilor care intra in stalpii interiori, b_eff este mai mare decat valorile indicate mai sus cu cate 2h_f de fiecare parte a grinzii;

(3) Armaturile din placa, paralele cu grinda se considera active in preluarea momentelor grinzii pe reazeme, daca sunt plasate la interiorul dimensiunii b_eff si daca sunt ancorate adecvat.

Asigurarea cerintelor de ductilitate locala

(1) Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea l_cr = 1,5h_w, masurate de la fata stalpilor, precum si zonele cu aceasta lungime, situate de o parte si de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice (disipative).

(2)         Cerintele de ductilitate in zonele critice ale grinzilor se considera satisfacute daca sunt indeplinite conditiile de armare date in continuare la alineatele (3).(7).

Cel putin jumatate din sectiunea de armatura intinsa se prevede si in zona comprimata.

Coeficientul de armare longitudinala din zona intinsa satisface conditia :

(5.9)

Limita inferioara a coeficientului de armare trebuie respectata pe toata deschiderea grinzii.

Armaturile longitudinale se vor dimensiona astfel incat sa nu se depaseasca inaltimea zonei comprimate admisa de STAS 10107/0-90.

Se prevede armare continua pe toata deschiderea grinzii. Astfel:

(a)     la partea superioara si inferioara a grinzilor se prevad cel putin cate doua bare cu suprafata profilata cu diametrul 14 mm

(b) cel putin un sfert din armatura maxima de la partea superioara a grinzilor se prevede continua pe toata lungimea grinzii;

Etrierii prevazuti in zona critica trebuie sa respecte conditiile :

(a) diametrul etrierilor d_bw 6 mm;

(b) distanta dintre etrieri s va fi astfel incat :

(5.10)

in care d_bL este diametrul minim al armaturilor longitudinale.

Stalpi

Rezistenta la incovoiere si la forta taietoare

Calculul stalpilor la starea limita de rezistenta, la incovoiere cu forta axiala si la forta taietoare se face conform STAS 10107/0-90.

Asigurarea cerintelor de ductilitate locala

Valorile normalizate ale fortei axiale n_d vor respecta conditiile din STAS 10107/0-90 pentru stalpii facand parte din structuri care preiau efectul actiunii seismice, ca si prevederile din acelasi standard privind armarea transversala necesara in situatiile in care valorile n_d nu respecta, in limitele indicate, aceste conditii.

Coeficientul de armare longitudinala totala r va fi cel putin 0,01 si maximum 0,04.

Intre armaturile din colturi se va prevedea, pe fiecare latura, cel putin cate o bara intermediara.

Zonele de la extremitatile stalpilor se vor considera zone critice pe o distanta l_cr, data la (5).

In afara cazului cand este determinata printr-un calcul riguros, lungimea zonelor critice se determina cu :

       (5.11)

unde h_c este cea mai mare dimensiune a sectiunii stalpului, iar l_cl este inaltimea libera.

Daca l_cl/h_c < 3, intreaga lungime a stalpului se considera zona critica si se va arma in consecinta.

In interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armaturii transversale va fi astfel incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta.

Conditiile minime pentru a realiza aceste cerinte sunt cele date la (8).(10).

Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:

0,005 in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;

0,0035 in restul zonelor critice.

Armarea transversala va respecta conditiile:

(a) Distanta dintre etrieri nu va depasi :

(5.12)

in care b₀ este latura minima a sectiunii utile (situata la interiorul etrierului perimetral), iar d_bL este diametrul minim al barelor longitudinale;

Ultima conditie se inlocuieste la baza stalpului (in sectiunea teoretica de incastrare) cu conditia s ≤ 6 d_bL.

(b) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 150 mm.

(10)      La primele doua niveluri ale cladirilor cu peste 5 niveluri si la primul nivel in cazul cladirilor mai joase, se vor prevedea la baza etrieri indesiti si dincolo de zona critica pe o distanta egala cu jumatate din lungimea acesteia.

Noduri de cadru

Forta de compresiune inclinata produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere.

In afara de cazul in care se foloseste un model de calcul mai riguros, cerinta de la (1) se considera satisfacuta daca :

(a) la noduri interioare:

(5.13)

in care h = 0,6(1 - f_ck/250), n_d este forta axiala normalizata in stalpul de deasupra, iar f_cd este in MPa.

(b) la nodurile exterioare:

(5.14)

unde:

V_jhd este data de expresia (5.5) sau (5.6), dupa caz.

Latimea de proiectare a nodului b_j se ia

b_j = min (5.15)

(3)         In nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, dupa fisurarea inclinata. In acest scop armatura transversala, A_sh, se va dimensiona pe baza relatiilor:

(a) la noduri interioare:

A_shf_ywd 0,8(A_s1 + A_s2)f_yd (1 - 0,8n_d (5.16a)

(b) la noduri exterioare:

A_shf_ywd 0,8A_s2f_yd (1 - 0,8n_d (5.16b)

In relatiile (5.16a) si (5.16b), n_d corespunde fortei axiale a stalpului inferior. Aceste relatii sunt valabile, daca exista grinzi care intra in nod in directie transversala. In caz contrar coeficientul 0,8 se mareste la 1.

(4) Etrierii orizontali calculati cu (5.16a) si (5.16b) se vor distribui uniform pe inaltimea nodului. In cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele indoite ale armaturilor longitudinale din grinda.

(5)         Armatura longitudinala verticala A_sv care trece prin nod, incluzand armatura longitudinala a stalpului, va fi cel putin :

(5.17)

in care :

h_jw distanta interax intre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a grinzilor;

h_jc             distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor

Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura transversala indesita din zonele critice ale stalpului.

Pereti ductili

Rezistenta la incovoiere si la forta taietoare

(1)        Calculul peretilor la starea limita de rezistenta, la incovoiere cu forta axiala se face conform STAS 10107/0-90, cu completarile date in P85/2004.

(2)         Calculul peretilor la forta taietoare in sectiuni inclinate si la lunecare in rosturi orizontale se va face conform P85/2004.

Asigurarea cerintelor de ductilitate locala

Cerintele de ductilitate se considera satisfacute daca sunt respectate prevederile P85/2004, privind alcatuirea sectiunilor de beton, si cele referitoare la armarea longitudinala si transversala.

(2)         Inaltimea zonei critice l_cr deasupra bazei se determina cu:

l_cr = 0,4l_w + 0,05H_w   (5.18)

cu limitarile:

h_s, pentru n 6 niveluri

l_cr 2h_s, pentru n 7niveluri (5.19)

2l_w

in care h_s este lumina libera a etajului, iar baza se defineste drept nivelul superior al fundatiei sau al infrastructurii.

(3)         Inaltimea zonei comprimate in sectiunile peretilor nu va fi mai mare decat :

x_u 0,10 (Ω+ 2) l_w (5.20)

Conditia (5.20) reprezinta si criteriul pentru prevederea de bulbi sau talpi la capetele libere ale sectiunilor peretilor

(4)         In caz ca necesitatea bulbilor rezulta din aplicarea conditiei (5.20), latimea bulbului va fi cel putin h_s/10, iar lungimea lui cel putin egala cu de doua ori grosimea inimii peretelui, b_wo, si cel putin 0,10 lungimea peretelui, l_w.

(5)         Daca conditia (5.20) nu este respectata se prevad masuri speciale de confinare a zonelor comprimate conform alineatului (7).

(6)         In zonele critice se vor lua masuri pentru evitarea pierderii stabilitatii laterale. In cazurile curente aceste cerinte se realizeaza prevazand o latime a bulbului h_s/15.

(7) In cazul in care relatia (5.20) nu este satisfacuta se va prevedea o armatura speciala de confinare, pe o distanta de cel putin x_u/2 de la marginea cea mai comprimata a sectiunii. Sectiunea armaturii de confinare, A_wh, in fiecare directie va fi stabilita pe baza relatiei :

(5.21)

in care:

s distanta interax pe verticala intre seturile de etrieri de confinare;

b_o dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata perpendicular pe directia bratelor etrierilor.

(7) Armarea transversala la capetele sectiunilor in zonele critice va respecta conditiile

diametrul d_bw al etrierilor

d_bw max (d_bL/3; 6mm) (5.22)

distanta intre etrieri

s min (120mm, 10d_bL)      (5.23)

Daca in zonele de capat ale sectiunilor coeficientul de armare longitudinala distanta dintre etrieri nu va depasi 6d_bL.

Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie (M)

Conditii referitoare la materiale

(1) La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane de clasa cel putin C 16/20.

(2) Elementele structurale se armeaza numai cu bare din otel profilat. Fac exceptie etrierii inchisi si agrafele pentru armarea transversala.

(3) In zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oteluri cu alungiri specifice corespunzatoare efortului unitar maxim de cel putin 5%.

Conditii geometrice

Grinzi

(1)         Se aplica 5.3.2.1.

Stalpi

(1)         Se aplica 5.3.2.2.

Pereti ductili

(1)         Se aplica 5.3.2.3.

Eforturi de proiectare

Generalitati

Se aplica 5.3.3.1.

Grinzi

(1)         Se aplica 5.3.3.2., cu = 1.0 in relatia 5.3.

Stalpi

Se aplica 5.3.3.3., cu = 1.0 in relatia 5.4

Noduri de cadru

Se aplica 5.3.3.4., cu = 1.0.

Prevederi specifice pentru pereti ductili

(1)         Se aplica 5.3.3.5. La calculul lui W din relatia (5.7), momentele capabile se determina cu = 1.0:

Prevederi specifice pentru pereti scurti

(1) Se aplica 5.3.3.6

Verificari la SLU si prevederi de alcatuire

Grinzi

Rezistenta la incovoiere si forta taietoare

(1)         Se aplica 5.3.4.1.1.

Asigurarea ductilitatii locale

(1)         Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea l_cr = h_w, masurate de la fata stalpilor, precum si zonele cu aceasta lungime situate de o parte si de alta a unei sectiuni din campul grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice.

(2)         Cerintele de ductilitate in zonele critice se considera satisfacute daca sunt indeplinite conditiile de armare date la 5.3.4.1.2.(3).(7), cu exceptia relatiei (5.10) care se modifica astfel :

s min      (5.26)

Stalpi

Rezistenta la incovoiere si forta taietoare

(1) Se aplica 5.3.4.2.1.

Asigurarea ductilitatii locale

(1)         Valorile normalizate ale fortei axiale _d nu vor depasi valoarea 0,55.

(2) Coeficientul de armare longitudinala totala r va fi cel putin 0,008 si maximum 0,04.

(3)         Se aplica 5.3.4.2.2.(3).

(4)         Se aplica 5.3.4.2.2.(4).

(5)        In afara cazului cand este determinata printr-un calcul riguros, lungimea zonelor critice se determina cu:

l_cr max    (5.27)

(6)         Se aplica 5.3.4.2.2.(6).

(7)         Se aplica 5.3.4.2.2.(7).

(8) Coeficientul de armare transversala cu etrieri va fi cel putin:

- 0,0035 in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;

- 0,0025 in restul zonelor critice.

(9)         Armarea transversala va respecta conditiile:

(a) Distanta dintre etrieri nu va depasi

s (5.28)

in care b_o este latura minima a sectiunii utile (situata in interiorul etrierului perimetral), iar d_bL este diametrul minim al barelor longitudinale;

(b) Distanta in sectiune dintre barele consecutive aflate la coltul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.

Noduri de cadru

(1)         Armatura orizontala de confinare in nodurile de cadru ale elementelor seismice principale va fi cel putin egala cu cea dispusa in zonele critice adiacente ale stalpilor care concura in nod, cu exceptia cazurilor prevazute la alineatul (2).

(2)         Daca in nod intra grinzi pe toate cele 4 laturi si latimea acestora este cel putin egala cu 3/4 din latimea stalpului paralela cu sectiunea transversala a grinzii, distanta intre etrierii orizontali se poate dubla fata de valoarea prevazuta la alineatul (1), fara insa a depasi 150 mm.

(3)         Trebuie prevazuta cel putin o bara verticala intermediara (intre barele de la colturile stalpului) pe fiecare latura a nodului.

Pereti ductili

Rezistenta la incovoiere si forta taietoare

(1)         Se aplica 5.3.4.3.1.

Asigurarea ductilitatii locale

(1)         Cerintele de ductilitate se considera satisfacute daca sunt respectate prevederile P85/2004 privind alcatuirea sectiunilor de beton si cele referitoare la armarea longitudinala si transversala cu exceptiile din alineatele urmatoare.

(2)         Procentele minime de armare in camp in zona critica de la baza peretelui, pentru zonele seismice cu a_g > 0,12g vor fi cel putin egale cu 80% din cele prevazute in P85/2004, in tabelul 3 de la paragraful 7.4.2.

(3)         Procentele minime de armare longitudinala in zonele de la extremitatile peretilor, in zona critica de la baza peretelui pentru zonele seismice cu a_g > 0,12g vor fi cel putin egale cu 80% din cele prevazute in P85/2004, in tabelul 4 de la paragraful 7.5.1.

(4)         In cazul in care zona comprimata nu depaseste valoarea limita data la paragraful 6.4.1 din P85/2004, distanta maxima dintre etrieri va fi 150 mm, dar nu mai mult decat 12d_bL.

(5) In cazul in care zona comprimata depaseste valoarea limita data la paragraful 6.4.1 din P85/2004, trebuie prevazuta armatura transversala de confinare, in cantitate cel putin egala cu 80% din valoarea data in P85/2004, relatia 7.2 de la paragraful 7.5.2.

Fundatii si infrastructuri

(1)         Prezenta sectiune cuprinde prevederi de principiu si un numar restrans de prevederi de alcatuire pentru proiectarea elementelor infrastructurilor (fundatiilor) structurilor de beton. Elementele de baza ale proiectarii seismice ale acestor elemente constituie obiectul partii 5 (P100 - 5) a codului.

(2)         Daca eforturile de proiectare aplicate fundatiilor (infrastructurilor) reprezinta reactiunile unor structuri disipative, proiectate pe baza conceptelor ierarhizarii capacitatii de rezistenta, fundatiile trebuie, de regula, sa evidentieze o comportare in domeniul elastic de deformatie.

(3) Intrucat raspunsul seismic al fundatiilor (infrastructurilor) prezinta un grad de incertitudine mai mare decat in cazul suprastructurii, la proiectare se recomanda sa se prevada masuri pentru a asigura acestor elemente, in special prin armarea transversala a zonelor cele mai solicitate, o capacitate minimala de deformare in domeniul postelastic.

(4) Daca raspunsul asteptat al structurii este quasi - elastic (orientativ q 1,5), dimensionarea elementelor fundatiilor se va face ca pentru elemente de beton armat care nu se proiecteaza pentru a prelua actiunea seismica, conform codului de proiectare pentru structuri de beton armat.

Efecte locale datorate interactiunii cu peretii nestructurali

(1)         Prezenta sectiune se refera la structuri tip cadru de beton armat cu panouri de umplutura din zidarii executate din materiale si cu legaturi care influenteaza semnificativ comportarea structurilor. Aceasta cuprinde masuri pentru evitarea efectelor locale nefavorabile ale interactiunii dintre elementele cadrului si panourile de umplutura si prevederi pentru protejarea elementelor structurale prin dimensionare si alcatuire adecvate fata de aceste efecte, urmarind, in special, evitarea ruperii cu caracter neductil la actiunea fortelor taietoare.

(2)         Se va urmari, pe cat posibil, ca prin modul de dispunere a zidariei in rama formata de elementele structurale (de exemplu, pentru realizarea parapetilor, a golurilor de supralumina, etc) sa nu se creeze proportii si comportare de tip stalp sau grinda scurta. In situatiile cand aceasta nu este posibil se vor lua masurile indicate la (5).

(3)         Zonele in care pot aparea forte taietoare suplimentare fata de cele rezultate din comportarea de ansamblu - actionand local extremitatile grinzilor si stalpilor - vor fi dimensionate si armate transversal pentru a prelua in conditii de siguranta corespunzatoare acestor forte, care pot proveni din:

(a) actiunea de diagonala comprimata cu latime relativ mare, exercitata de panoul de zidarie, rezultata din impanarea zidariei in zona nodurilor de cadru (fig.5.3);

Fig. 5.3

Figura 5.4

(b) lipsa contactului intre peretii de umplutura si intradosul grinzilor, ca urmare a executiei incorecte, care are ca efect concentrarea actiunii de diagonala comprimata asupra extremitatilor stalpilor;

(c) crearea unor conditii de comportare de tip stalp scurt sau de tip grinda scurta, ca urmare a zdrobirii locale a zidariei pe o anumita portiune in zona nodurilor unde se concentreaza eforturile de compresiune diagonale sau ca urmare a desprinderii locale a zidariei a elementelor cadrului de beton armat, rezultate din diferenta deformatiilor structurii si a panourilor de umplutura (fig. 5.4);

(d) prevederea unor goluri de usi sau ferestre in panoul de zidarie (vezi aliniatul (2)).

Nota: Pentru stabilirea eforturilor din elementele cadrului in aceste situatii se va apela la modele in care actiunea structurala a panoului se echivaleaza printr-o diagonala. Pentru a tine seama de variabilitatea mare a caracteristicilor mecanice ale zidariei este recomandabil sa se faca mai multe ipoteze, cu caracter nefavorabil pentru structura de beton armat, in ceea ce priveste proprietatile de rigiditate si de rezistenta ale zidariei. Latimea diagonalei in calcul se va lua 0,1 din lungimea acesteia.

(4) In vederea reducerii efectelor negative ale interactiunii structura - panouri de zidarie, in cazurile cand acestea se datoreaza capacitatii de rezistenta relativ mari a panourilor, se pot avea in vedere si solutii implicand fragmentarea acestor panouri sau adoptarea unor legaturi flexibile intre panouri si structura.

(5) Pentru a tine seama de incertitudinile legate de efectele interactiunii structura - panou de umplutura se vor considera zone critice :

(a) ambele extremitati ale stalpilor in contact cu panourile de zidarie.

(b) intreaga lungime a stalpilor de la primul nivel;

(c) intreaga lungime a stalpilor, in cazul in care panoul este prevazut cu un gol de fereastra sau de usa, adiacent stalpului;

(d) intreaga lungime cand peretii de umplutura sunt dispusi numai pe o parte a stalpilor (asa cum se intampla la stalpii marginali si de colt).

(6) In cazul stalpului adiacent unui gol in panoul de umplutura se vor lua suplimentar urmatoarele masuri:

(a) Forta taietoare de proiectare in stalpi se determina considerand un model de calcul cu articulatii plastice dezvoltate la cele doua extremitati ale golului. In cazul stalpilor din clasa de ductilitate H momentele capabile de proiectare se multiplica cu un coeficient g_Rd= 1,3

(b) Armatura transversala de forta taietoare se prevede pe distanta golului, plus o lungime egala cu h_c (dimensiunea sectiunii stalpului) in zona in contact cu zidaria;

(c) Daca lungimea pe care stalpul nu este in contact cu panoul de umplutura este mai mica de 1,5h_c, forta taietoare se va prelua prin armaturi inclinate.

Prevederi pentru proiectarea planseelor de beton

(1)      Placile de beton armat pot indeplini rolul de diafragma orizontala pentru incarcari aplicate in planul lor, daca au grosimi de cel putin 80 mm si sunt armate pentru a fi in masura sa preia eforturile ce le revin din incarcarile verticale si orizontale.

(2) Planseele diafragma pot fi realizate si ca elemente mixte: din dale prefabricate suprabetonate, cu conditia conectarii adecvate a celor doua straturi de beton.

(3) Calculul eforturilor in diafragme se va face pe baza prevederilor date in reglementarile specifice diferitelor tipuri de structuri (de exemplu, P85/2004) iar dimensionarea lor pe baza prevederilor STAS 10107/0-90.

(4) In cazul planseelor apartinand structurilor cu pereti de beton armate din categoria de ductilitate H se va verifica transmiterea fortelor orizontale de la diafragme la perete. Aceasta implica:

(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfata perete - diafragme la valoarea 1,5f_ctd.

(b) Prevederea unei armaturi de conectare, dimensionate pe baza unui model cu diagonale inclinate la 45