PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PRIVIND EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PRIVIND

EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON

1 . SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, uneltelor si materialelor necesare pentru executarea fundatiilor directe din beton in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.

DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica la lucrarile in executia FCC CONSTRUCCION SA

DEFINITII SI PRESCURTARI

Fundatia unei constructii este partea aflata in contact direct cu terenul si care transmite incarcarea constructiei la teren. Fundatia este partea componenta a structurii de rezistenta a constructiei.

Terenul de fundare reprezinta zona situata la suprafata scoartei terestre in care datorita executiei constuctiei au loc schimbari fata de situatia anterioara si in care se resimte efectul actiunilor constructiei.

PE - proiect de executie

CS - caiet de sacini

RTE - Responsabil tehnic cu executia

DOCUMENTE DE REFERINTA

o      Proiect de executie

o      Caiet de sarcini

o      Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii

o      P10/71 "Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe la constructii"

o      NE 012-99 Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - indicativ

o      C 149-87 - Normativ - remedierea defectelor elementelor din beton si beton armat

o      C56-85 - Normativ - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

PROCEDURA

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa primeasca din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de executie si anume:

a) Studiul geotehnic in care se gasesc datele referitoare la:

stratificarea terenului;

grosimea stratului;

natura, coeziunea si umiditatea straturilor;

unghiul de frecare interna;

cota apelor subterane;

debitul apelor si coeficientul de permeabilitate;

presiunea admisa pe teren;

b) Detaliide executie a fundatiilor ce cuprind:

plan general de fundatie;

planul de sapatura;

plan de epuismente;

- detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte;

Fundatiile continue sub ziduri pot fi:

a)     fundatiile rigide care nu pot prelua eforturi de incovoiere si sunt alcatiute din beton simplu si beton ciclopian;

b)     fundatii elastice care pot prelua si eforturi de incovoiere avand forma unor talpi continue executate din beton armat.

Fundatiile rigide sunt alcatuite in general din beton simplu de clasa inferioara sau din beton ciclopian, cu latimi intre 0.45 - 0.6 m cu adancime de fundare cuprisa intre 0,9-1,5m data de adancimea de inghet specifica zonei si de presiunile admisibile pe teren

Alegerea tipului de fundare este in sarcina proiectantului si e cuprins in proiectul de executie.

Curatirea terenului, indepartarea apelor meteorice prin drenaje, defrisarile, demolarile se vor executa conform prevederilor proiectului. Executia acestui tip de fundatie cuprinde urmatoarele faze: cofrarea fundatiei, turnarea betonului in fundatie si decofrarea fundatiei

În cazul sapaturilor executate cu taluz vertical peretele sapaturii indeplineste si functia de cofraj. Cand fundatia este in trepte, aceasta functie este indeplinita numai pentru prima treapta (inferioara), iar cealalta parte a corpului fundatiei se executa in cofraje. Cum treptele au de obicei inaltimi mici (40 - 60 cm) cofrarea acestora se executa cu panouri de inventar, distantieri inferiori si vor fi impanate in fetele sapaturii. Partea din corpul de fundatie de deasupra treptelor, alcatuite dintr-un bloc vertical de sectiune dreptunghiulara si cu inaltimea mai mare de 1m se cofreaza cu cofraje de inventar tip CMU (cofraj mixt usor), folosite in special la pereti din beton sau beton armat. Aceste cofraje sunt alcatuite din elemente tari, formate la sol din panouri tip, din placaj special, asamblate si solidarizate cu moaze si coaste.

În cazul turnarii betonului simplu se controleaza pozitionarea cofrajului ce serveste la turnare. Betonul preparat in statiile centralizate de mortare si betoane se transporta cu mijloace auto la locul de punere in opera.

Turnarea se face prin jgheaburi metalice sau din lemn, de cate ori este posibil direct din mijlocul de transport. Pentru ca betoane folosite sunt de marci inferioare nu pot fi utilizate pompe de beton decat in cazurile cand s-ar lucra cu agregate a caror tractiune maxima nu depaseste 31mm. Turnarea se executa in straturi succesive de 20-50 cm fara ca intervalul de timp intre turnarea a doua straturi sa depaseasca timpul de priza al betonului din stratul turnat anterior.

La executia acestor tipuri de fundatie, indesarea prin vibrare se face cu vibratorul de adancime.

Rosturile de turnare nu impun conditii speciale de tratare, intrucat felul de efort la care sunt supuse fundatiile rigide este de compresiune. Este suficient sa se respecte conditia ca turnarea celei de a doua etape sa nu depaseasca timpul de priza a betonului turnat in prima etapa.

În cazul cand acest lucru nu a fost respectat si nici nu s-au utilizat intarzietori de priza pentru betonul etapei precedente, rostul de turnare se trateaza astfel:

se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile de beton neaderent;

se procedeaza la turnarea stratului urmator de beton;

se trateaza suprafata cu sprit de ciment;

Atunci cand prin proiect se prevede sau cand exista local piatra pentru executarea fundatiilor din beton ciclopian acestea se vor realiza astfel:

se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se va bate bine cu maiul sau se vibreaza cu pervibratorul. Peste acesta se toarna al doilea strat de beton de cca 15 cm grosime, in care se indeasa, prin batere cu maiul de lemn bolovanii sau blocurile asezate la o distanta de cel putin 20 cm de marginea masivului. Distanta dintre bolovani va fi cea minima necesara introducerii pervibratorului cu care se efectueaza compactarea betonului in care se inglobeaza bolovanii.

Straturile urmatoare se executa la fel ca cele de mai sus. La ultimul strat se va realiza o acoperire cu beton de cel putin 20 cm a bolovanilor.

Decofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a turnat betonul, dupa ce acesta s-a intarit suficient pentru a-si pastra forma geometrica ceruta. Faza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel incat muchiile, fetele, intrandurile sa nu fie deteriorate, eventualele defecte ale betonului remediindu-se. Depozitarea cofrajelor se va face paralel cu latura fundatiei unde nu exista depozitul-rezerva de pamant necesara umplerii gropii din jurul fundatiei. Dupa decofrarea panourilor si piesele ce au alcatuit cofrajul se vor transporta la atelierul de cofraje pentru curatire si reparare.

Fundatii elastice, alcatuite din beton armat sunt astfel concepute incat sa poata relua eforturile de incovoiere si sunt recomandate in cazul cand se doreste evitarea fundarii la nivelul apelor subterane. Prin comparatie cu cele rigide au un gabarit mai redus, in schimb executia lor este mai pretentioasa.

Dimensiunile intalnite sunt:

latimea S = 0,70 - 1,60 m;

inaltimea totala H = 0,15 - 0,60 m;

inaltimea minima h = 0,15 - 0,40 m.

adancimea de fundare sub 1,50 m este data in general de adancimea de inghet, specifica zonei si de presiunile admisibile ale terenurilor de fundare.

Lucrarile pregatitoare, lucrarile de sapare, depozitarea pamantului si realizarea umpluturilor in jurul blocului de fundatie sunt identice cu cele de la fundatiile rigide. Unele particularitati prezinta lucrarile de cofrare si de turnare a betonului.

În cazul sapaturilor cu taluz vertical, peretele sapaturii serveste si drept cofraj, in cazul    sapaturilor cu taluz inclinat pentru ambele tipuri de fundatii, cofrajul se executa numai pe pe fetele laterale, verticale.

Suprafata inclinata nu se cofreaza, inclinarea acesteia fata de planul orizontal se realizeaza de obicei sub un unghi de 30 grade, inclinarea la care betonul se mentine, ca forma dupa turnare, fara sustinere.

Fetele laterale se cofreaza dupa metoda obisnuita cu panouri de inventar tip MEFMC Cofrajul se alcatuieste astfel incat fetele laterale sa poata prelua impingerea betonului Prezenta distantierilor interiori trebuie evitata datorita latimii mari a fundatiiei si deci a unui consum nejustificat de material.

Confectionarea armaturilor de otel beton se face in atelierul de santier. Armatura utilizata este de obicei de marca OB 37 sub forma de bare drepte si cu ciocuri la capete.

Transportul acestora la locul de punere in opera se face cu mijloace de care dispune santierul.

Depozitarea se asigura in imediata apropiere a locului de montare de obicei in zona neocupata de pamantul necesar pentru umplutura. Coborarea pachetelor de bare se realizeaza cu macarale sau manual.

Montajul consta in asezarea barelor transversale, apoi a celor longitudinale in pozitiile indicate in proiectul de executie si legarea intersectiilor cu sarma arsa cu diametrul de 1 - 1,5 mm sau a carcaselor preasamblate. Legaturile se executa de obicei la doua intersectii, ele avand doar scopul mentinerii pozitiei barelor in timpul betonarii.

Turnarea betonului de egalizare este o operatie ce precede montarea cofrajului si a    armaturii si incepe dupa relizarea sapaturii la cota in conditiile cerute de proiectul de executie.

Transportate cu mijloace auto de la statia de betoane, se toarna in groapa de fundatie cu ajutorul unor jgheaburi. Se imprastie cu unelte traditionale la grosimea indicata si se niveleaza cu dreptarul. Dupa montarea cofrajelor si a armaturilor se controleaza trasarea, apoi se trece la turnarea betonului in talpa de fundatie. Caracteristic pentru aceste tipuri de fundatii sunt doua aspecte:

intreaga sectiune de beton se realizeaza intr-o singura turnare

rosturile de turnare se realizeaza intr-o singura turnare, in sectiune verticala a talpii, acest lucru fiind cerut de modul de lucru al talpii de fundatie sau incarcari.

Vibrarea betonului armat se realizeaza cu vibratoare de adancime, timp de maxim 30 sec

Decofrarea fundatiei se executa conform PTE-002.

6.Responsabilitati

6.1.Seful punctului de lucru

raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei proceduri;

verifica materialele primite la locul de punere in opera din punct de vedere calitativ si cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare;

organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii lucrarilor;

raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate de respectarea proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru;

prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;

Efectueaza     sectorul de proba.

efectueaza si gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze de executie.

Seful de echipa

raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.

Personalul muncitor

Raspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de executie;

Utilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ;

Verifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate;

Raspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.

6.4.Project managerul

Asigura buna organizare a procesului de productie;

Asigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului de executie , a prescriptiilor tehnice si a procedurilor tehnice de executie;

Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de remediere.

6.5.Responsabilul CQ si Sef laborator

Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei proceduri si efectuarea inregistrarilor de calitate;

Efectueaza     sectorul de proba.

Responsabilul mecanizare

raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de transport, a sculelor si uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.

7.Criterii de acceptare

Se vor efectua urmatoarele verificari ::

Verificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a sapaturilor.

Receptionarea materialelor (beton, fier beton, confectii inglobate) care intra in componenta fundatiei.

Executarea si receptionarea cofrajului.

Executarea si receptionarea armaturilor.

Turnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie aferenta a betonului in fundatie.

Întocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta calitatea lucrarilor.

Înscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.

8. Aspecte specifice

8.1. Aspecte de mediu

Lucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a executiei lucrarilor - elaborate de executant si aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri Securitatea muncii:

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt:

9.Rapoarte si inregistrari

• Proces verbal de receptie calitativa
• Declaratii de conformitate, certificate de calitate;
• Condica de betoane;
• Bon de transport/livrare beton;
• Rapoarte de incercare

Prezenta procedura va fi prelucrata cu intreaga echipa inainte de inceperea lucrarilor .

10.Lista anexelor