TEHNICIAN DESENATOR IN CONSTRUCTII SI INSTALATII

 

 

 

 

CALIFICARE PROFESIONALA: TEHNICIAN DESENATOR IN CONSTRUCTII SI INSTALATII

1.Argument

Vopsitoriile sunt lucrari de finisaj care se executa in interiorul si la exteriorul constructiilor imbracand uniform cu o pelicula elementele sau obiectele pe care se aplica.

Din punct de vedere al modului de finisare vopsitoriile se clasifica in :

-vopsitorii simple

-vopsitorii complexe

Vopsitoriile complexe se aplica mai mult la interior si intrebuinteaza ca materiale vopsele pe baza de ulei.Compozitia acestora este un amestec intim,bine omogenizat dintre un element colorant(pigmentul),un element peliculogen(liantul),un element care da consistenta de lucru (diluant si solvent) si diverse materiale ajutatoare.

In anasamblul lucrarilor care alcatuiesc o constructie, vopsitoriile indeplinesc unul sau mai multe roluri:

-protectie(prin pelicula creata)

-estetic(prin culoare si luciu)

-igienic(se intretin usor)

Stratul protector format de vopsitorii apare ca necesar atunci cand este vorba de protectii contra :

-ruginirii(anticorosiv)-la constructii si tamplarii metalice

-focului(ignifug)-la elementele de constructie din lemn

-acidului(antacid)-la diverse rezervoare etc.

Vopsitoriile acopera si eventualele imperfectiuni si neomogenitati ale suportului caruia ii confera un aspect placut sau anumite fecte dorite.Din aceasta categorie fac parte vopsitoriile complexe adica :

-vopsitorii in imitatie de lemn

-vopsitorii in imitatie de marmura

Acestea se aplica pe suprafete din lemn,suprafete tencuite si gletuite si suprafete metalice.

Lucrari de vopsitorii

Suprafetele elementelor de constructii sunt acoperite, adeseori, cu un strat foarte subtire de culoare, opac sau transparent, care le asigura protectia si aspectul estetic. Daca culoarea se executa cu compozitii din a caror alcatuire nu lipseste apa se numeste zugraveala. Acoperirea cu orice alte compozitii se numeste vopsitorie : fac exceptie lucrarile executate cu poliacetat de vinil in a caror compozitie desi intra apa au fost incadrate la categoria vopsitorii.

Clasificarea lucrarilor de vopsitorie

Dupa felul materialelor utilizate, vopsitoriile se impart in :

vopsitorii cu vopsele de ulei. Care sunt cele mai frecvent folosite, fiind mai ieftine si in acelasi timp satisfacand conditiie de aspect cerute pentru cladiri cu finisaje obisnuite ;

vopsitorii cu lacuri , care se folosesc in special la finisarea suprafetelor de lemn, deoarece , fiind tansparente, pastreaza aspectul natural al lemnului; de asemenea, se aplica peste vopsitoria in ulei pentru a-i da un aspect mai frumos. Lacuirea se intrebuinteaza la constructii la care se cer finisaje mai pretentioase;

vopsitorii cu emailuri, care se folosesc la cladiri de locuit, social-culturale, pentru a otine finisaje de calitate superioara.

Pregatirea suprafetelor suport pentru aplicarea vopsitoriilor

Pregatirea suprafetelor consta in curatirea si razuirea acestora, aplicarea grundului, chituirea si, in unele cazuri, spacluirea totala a suprafetelor.

Pregatirea suprafetelor tencuite si gletuite.

Suprafetele geluite cu ipsos trebuie sa fie plane, netede, fara exfolieri si fisuri. Ebentualele crapaturi si fisuri se deschid pe adancimea de 2 mm. Micile neregularitati, gaurile si fisurile, prelucrate dupa cum s-a aratat mai inainte, se spacluiesc cu pasta de ipsos. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste, iar praful rezultat se indeparteaza cu perii sau cu bidinele.

Daca umiditatea tencuielii nu depaseste 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbinare, avand compozitia 1 kg ulei in fiert si 0,05 kg pigmenti. In cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei si a celor cu emailuri, suprafata respectiva se acopera cu unul sau cu doua straturi de grund de ulei; la vopsitoriile cu emailuri pe baza de alchidal se foloseste grund de alchidal.

Grunduirea se executa manual sau mecanizat intr-un strat cat mai subtire si uniform, fara sa ramana locuri neacoperite.

Grundul se aplica manual cu bidinele, pe suprafete mari, si cu pensule, pe suprafete mici, si mecanizat cu pistoale pulverizatoare.

Locurile care mai prezinta neregularitati de planeitate, ce apar vizibile dupa uscarea grundului de imbibare, se chituiesc cu chit de ulei, respectiv de alchidal. Chitul se aplica prin apasare si intindere cu spaclul de lemn. Dupa uscare, locurile chituite se slefuiesc si se sterg de praf. Pe toata suprafata de aplica apoi un strat de grund de acoperire, avand compozitia 1 kg ulei de in fiert si 0,51,0 kg vospea gata preparata.

Suprafetele care au mai fost vopsite se razuiesc, facandu-se mici reparatii cu chit. Pe portiunile cu vopsea degradata (crapata, coscovita etc.) stratul de vopsea se indeparteaza prin ardere cu lampa de benzina si apoi prin razuirea cu spaclu metalic.

Locurile respective se spacluiesc cu chit. Chitul oentru spacluirea suprafetelor de glet se ipsos se compune din: 1.75 kg ulei de in fiert , 0.09 kg sicativ, 0.35 kg de clei 10 %, 0,4 kg sapun de rufe si creta pana la obtinerea consistentei de lucru (circa 7,70 kg). In emulsia preparata din ulei, solutie de clei sicativ si solutie de sapun, se adauga treptat creta, amestecandu-se pana la omogenizare.

Daca vopseaua se indeparteza complet, suprafata se pregateste ca si in cazul suprafetelor noi.

Pregatirea suprafetelor din lemn.

Suprefetele din lemn se curata, in prealabil, de mortar, de praf etc., si apoi se revizuiesc. Revizuirea consta in taierea cu dalta a nodurilor si a cuielor de lemn, indepartarea pungilor de rasina, ingroparea cu 23 mm a capetelor cuielor, inlaturarea scamelor si a aschiilor etc. Peste suprafetele astfel pregatite se aplica un strat de grund de imbibare, la fel ca pe suprafetele gletuite (avand aceeasi compozitie).

In cazul vopsitoriilor cu vopsele opace (vopsele de ulei si emailuri) , se foloseste grundul de ulei cu adaos de pigment, iar in cazul acoperirii suprafetelor cu lacuri, se foloseste grund de ulei curat sau grund de alchidal, care au aceeasi compozitie ca pentru suprafetele cu glet de ipsos, in care se adauga o cantitate de pigment.

Dupa uscarea grundului de imbibare, se chituiesc suprafetele, nodurile si micile neregularitati, folosind chit de ulei sau de lac. Chitul se aplica cu spaclul metalic. Dupa uscarea chitului, intreaga suprafata se slefuieste cu hartia de slefuit, pentru a obtine o suprafata neteda, se sterge de praf si apoi se grunduieste su grund de acoperire.

La lucrarile de vopsitorie la care se cere o calitate superioara, intreaga suprafata se spacluieste cu chit pentru spacluit. Chitul se aplica manual, cu spaclul metalic, sau mecanizat, cu aparate de pulverizat. Aplicarea mecanizata a chitului se executa de catre 2 muncitori. Dupa uscare, suprafata se slefuieste si se aplica un strat de grund de acoperire, care are aceeasi compozitie cu cel aplicat pe suprafetele de glet de ipsos.

Pregatirea suprafetelor metalice.

Suprafetele metalice se curata de rugina, noroi, grasimi etc. Rugina se indeparteaza cu perii de sarma, cu spaclul metalic, prin sablare sau prin ardere cu flacara. Suprafatele se curata de grasimi prin ardere cu flacara sau prin frecarea suprafetei cu carpe inmuiate in solventi; nu se va folosi petrol lampant, deoarece inlesneste coroziunea metalului.

Pe suprafetele astfel pregatite se aplica cu pensula un strat de grund pe baza de miniu de plumb, iar dupa uscarea acestuia , defectiunile mici se chituiesc. Chitul pentru chituirea suprafetelor metalice se compune din: 1 kg ulei de in fiert, 4 kg creta, 1 kg miniu de plumb. In ulei se intraduc treptat creta si miniu, amestecandu-se pana la omogenizare. Dupa uscarea chitului, suprafetele se slefuiesc su hartie de slefuit si se sterg de praf.

Cand se cere o vopsitorie de calitate superioara, intreaga suprafata se spacluieste cu chit de dpacluit si apoi se slefuieste. Chitul pentru spacluirea suprafetelor metalice se compun din: 0,55 kg ulei de in fiert, o,68 kg sicativ naftenic, 0,64 kg alb de zinc, 0,22 kg miniu de fier, 0,20 kg negru de fum si circa 5 kg creta. In ulei se intraduce treptat lacul, sicativul si terebentina amestecandu-se continuu. In compozitia astfel obtinuta se intraduc treptat creta si pigmentii, amestecandu-se pana la omogenizare .

Suprafetele metalice care au mai fost vopsite se pregatesc dupa procedeele descrise pentru suprafetele gletuite. In afara de arderea cu flacara, vopseaua se poate indeparta si prin inmuierea acesteia cu paste decapante, sau cu solutii alcaline aplicate cu pensula, apoi curatindu-se su spaclul metalic.

Executarea vopsitoriilor cu mijloace mecanizate

In general, vopseaua de aplica in 2 sau mai multe straturi; de regula stratul urmator se aplica dupa uscarea celui precedent. Lucrarile de volun mare si cu suprafete intinse se executa mecanizat, procedeu care permite marirea productivitatii muncii, scuratea duratei de executie si imbunatatirea calitati.

La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se iau masuri pentru executarea mecanizata a lucrarilor de pregatire prin slefuire

Pentru aceasta se foloseste unealta electrica de slefuit :

Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce urmeaza a fi vopsite.

Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin indepartarea, fie a unui strat de vopsea veche care s-a degradat

si prezinta crapaturi, fie a unor materiale straine provenite de la alte operatii tehnologice (mortar de tencuire, var sau huma de la zugraveli , etc), fie a stratului de oxizi, rugina de pe suprafetele metalice.

Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului strat de vopsea si pentru finisarea ultimului strat de vopsea. Operatia de executa atat dupa chituire, pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii, cat si dupa aplicarea stratului de baza.

Pentru fiecare din operatiile aratate se utilizeaza un abraziv cu granulatia corespunzatoare scopului urmarit.

Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv poate si utilizata si la lustruirea suprafetelor care au fost vopsite, situatie in care in locul discului abraziv se foloseste, fie un disc-perie cu firul moale si lung, fie un disc de pasla.

Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparate pentru vopsirea manuala, care se dilueaza inainte de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii, adaugand diluant in proportie de 10.15% din cantitatea vopselei.

Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli, materialelor pe baza de rasini epoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri.

Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune :

Cu acest aparat se pot executa si zugraveli interioare si exterioare, precum si lucrari de curatire a vopselii.

Aplicarea mecanizata a vopselelor:

Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale.

Inainte de a fi utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900 ochiuri/ cm².

Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea aerului si apoi a materialului care este pulverizat pe suprafata de vopsit.

Vopsirea se executa tinandu-se pistolul la o astfel de distanta de la perete, incat jetul de vopsea sa acopere o suprafata cat mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie cat mai mica . (fig. 10.10).

Vopsitorii cu emailuri si lacuri alchidice

Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate si lacuri transparente se executa atat manual cat si mecanizat.

Modul de lucru este acelasi ca si vopsioriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa produse alchidice.

In cazul finisarii cu email a suprafetelor de lemn sau cu glef de ipsos, succesiunea straturilor este urmatoarea:

grund de imbibare

chit de cutit (chit de stropit)

grund mat colorat

email (12 straturi)

La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operatia de netezire cu pensule fine sau operatia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se intinde superficial, uniformizand ultimele urme de pensula.

In vederea aplicarii, emailul se dilueaza in asa fel incat sa nu fie prea subtire si sa curga din pensula si nici prea gros ca sa retina pensula la intindere. Se foloseste diluant gata preparat si numai in lipsa acestuia white-spirit (s) sau terebentina.

Vopsitorii cu email polilac.

Polilacul se aplica manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer comprimat, in mod similar ca la vopsitoria in ulei.

Dupa terminarea operatiilor de pregatire a suprafetelor, se aplica un prim strat de polilac sau de vopsea de ulei colorata, ira dupa 24 ore se aplica al doilea strat de polilac. La aplicarea manuala al doilea strat se aplica pe directia perpendiculara fata de primul. Ultimul strat trebuie sa fie aplicat pe peretii glefuiti de sus in jos, iar pe suprafetele de lemn, de-a lungul fibrelor. Emailul se poate aplica in strat subtire (circa 100g/m²) pentru un strat , fara a micsora calitatea finisajului.

Vopsitorii cu email imitatie lovituri de ciocan si bronz aluminiu.

Vopsitoriile imitatie lovituri de ciocan se obtin cu emailuri speciale pe baza de alchidal, cu anumite adaosuri, care dupa uscarea peliculei dau aspectul unui metal lovit cu ciocanul; se aplica pe suprafete metalice si mai rar pe suprafete de lemn sau de glet de ipsos, folosindu-se numai emailuri cu uscare la aer.

Timpul de uscare la suprafata peliculei este de o ora , iar cel de uscare totala este de 24 de ore.

Vopsitorii cu vopsea pe baza de derivati celulozici.

Pe suprafetele de lemn sau de tencuiala gletuita se aplica mai intai un grund de imbinare pe baza de ulei sau alchidal, iar pe suprafetele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal si apoi un chit care se slefuieste dupa uscare. Dupa aceea, se aplica mecanizat starturi de email putand fi slefuite dupa uscare cu pasta si lichid pe baza de nitroceluloza. Dupa slefuire se sterge suprafata cu un tamopon de vata sau pasla.

Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 de ore, iar al unui strat de email este de 1 ora. Cand stratul se email se lustruieste cu pasta de lustruit sau apa de lustruit, aceasta se lasa sa se usuce 24 de ore.

Vopsitorii cu vopsele bituminoase

Aceste vopsitorii se aplica pe tencuieli si metalice, in 2-3 straturi, cu pensula. In cazul suprafetelor metalice, asfalt-lacul se aplica pe un grund anticorosiv pe baza de miniu.

Timpul de uscare a fiecarui strat este de 24 de ore.

In lipsa asfalt-lacului se poate utiliza o solutie de bitul in white-spirit in proportie de 1:1.

Tehnologia de executie a vopsitoriilor prin metode industriale (prin imersare)

Vopsirea. Vopsirea prin imersare, consta in cufundarea obiectelor destinate vopsirii intr-o baie umpluta cu vopsea. Aceasta metoda poate fi folosita pentru piese de dimensiuni relativ mici, care se vopsesc pe toate partile in aceeasi culoare.

Grosimea peliculei de vopsea depinde de viscoitatea si de natura vopselei, volatilitatea si natura diluantului si dizolvantului, viteza de scoatere din baie si rugozitatea suprafetei obiectului.

Baia se compune dintr-o cada paralelipipedica. Pe unul dintre peretii laterali se afla un jgheab de scurgere, prevazut cu gratar, pe care se aseaza piesele pentru recuperarea excesului de vopsea. Pe marginile baii se instaleaza o tubulatura de ventilatie prin aspiratie. Pentru mentinerea vopselei in continua agitatie, in vederea impiedicarii depunerii pigmentului, sub jgheabul de scurgere, lateral fata de baie se instaleaza o pompa cu roti dintate. La fundul baii este prevazut un robinet de golire. Este necesar ca baia sa fie prevazuta cu un capac rabatabil, care, prin intermediul unei pedale, ramane deschis tot timpul cat muncitorul lucreaza si calca aceasta pedala. In momentul intreruperii lucrului, capacul cade si inchide baia, impiedicand evaporarea dizolvantilor, intrarea impuritatiilor si prevenind

declansarea unui eventual incediu.

Alimentarea cu vopsea proaspata se realizeaza de la o instalatie centralizata de vopsea.

Vopsirea prin imersare este cea mai economica, deoarece, practic, vopseaua nu se risipeste.

Uscarea peliculei de vopsea. Pelicula de vopsea se poate usca natural (la aer) sau artificial (la cuptor).

Peliculele de vopsea netransformabile se usuca natural; uscarea la cuptor se executa numai un scopul grabiri procesului de uscare. Pentru peliculele de vopsea transformabile, in functie de natura si compozitia lor uscarea poate fi naturala sau artificiala. Felul uscarii peliculelor transformabile este stabilit de catre producator, la prepararea vopselei.

Procedeul de uscare a peliculelor de vopsea prin convectie este cel mai frecvent utilizat. L a acest procedeu, aerul transporta caldura preluata de la o sursa de incalzire (abur, apa calda, etc.) la piesa de uscat. Sursa de incalzire este amplasata in afara cuptorului de uscare.

Cuptoarele de uscare prin convectie pot fi impartite in 2 categorii:

cuptoare-camera (cu actiune periodica)

cuptoare-tunel (cu actiune continua)

In cuptoarele camera, obiectele vopsite sunt introduse in mod periodic si raman nemiscate in cursul intregului proces de uscare, iar in cuptoarele tunel obiectele se introduc in mod continuu si uniform. Cuptoarele camera se utilizeaza in cazul productiei de serie mica, la incalzirea obiectelor cu masa metalica mare, unde transportul pieselor nu este asigurat din lanturi sau benzi transportoare. Cuptoarele tunel sunt folosite la productia de serie mare, la care transportul pieselor se realizeaza neintrerupt, cu lanturi sau benzi transportoare.

Verificari pe faze de lucru la vopsitorii

Prin examinarea vizuala de verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere ca suprafatele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacul sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat.

Vopseaua de orice fel nu trebuie sa prezinte straturi stravezii si nici pete, cute, basici, scurgeri, crapaturi ori fisuri, care pot genera in ziitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de rechituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea insuficient frecata inainte de aplicate, etc.

La vopsitoriile executate pe tamplarie se verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal, bine chituite si slefuite in prealabil si se controleaza ca accesorile metalice vizibile (silduri, drucare, etc.) sa nu fie patate de vopsea.

O atentie deosebita de va acorda ca sa nu existe pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite. De asemenea, se examineaza vizual daca tevile,radiatoarele, aerotermele, ventilatoarele, etc. sunt vopsite in culori prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Cu aceeasi atentie se controleaza pregatirea suprafatelor laterale si spatele acestor piese si aparate. Pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, se foloseste o oglinda. De asemenea, se va controla prin cateva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafetele corect pregatite in prealabil si daca este excutata conform proiectului.

In ceea ce priveste bordurile, frizurile si liniatura, aceasta trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu prezinte curburi sau franturi pe acelasi aliniament, iar innadirile sa nu fie vizibile de la o distanta mai mare de 1 m.

Liniile de separatie dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si tavane trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc, astfel ca pe un perete intreg sa nu existe mai mult de 2 devieri izolate si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

Aceleasi verificari se executa si la controlul calitatii lucrarilor de vopsitorie executate pe piesele metalice.

Defecte care apar la vopsitorii si remedierea lor

Defecte care apar la aplicarea manuala cu pensula.

Rezistenta la intindere. Vopseaua se intinde ai greu decat in mod obisnuit sau nu trece cu usurinta de pe pensula pe suprafata de vopsit, datorita mai multor cauze, si anume:

consistenta prea mare a compozitiei ; in acest caz se procedeaza imediat la diluarea cu solvent potrivit;

utilizarea unui diluant nepotrivit compozitiei, care o altereaza si o face nefolosibila;

folosirea unei pensule nepotrivite operatie;

temperatura prea scazuta a compozitiei care se aplica ;

suportul prea rece in raport cu mediul inconjurator.

Intinderea defectuoasa este un defect care se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata a urmelor de pensula datorita cosistentei prea vartoase a compozitiei sau aplicarii unui lac cu email cu uscare rapida pe o suprafata prea mare, care se usuca inainte de a se fi putut intinde. In ambele cazuri pentru remediere se dilueaza compozitia.

Formarea perdelelor. Uneori, in timpul vopsirii manuale sau mecanizate, apar pe suprafeta vopsita scurgeri sau perdele de vopsea care se preling. Cauza acestui defect poate fi folosirea unei compozitii cu viscozitate prea mica ori prea mare sau temperatura prea ridicata, fie a mediului in care se lucreaza , fie a compozitiei aplicate.

Slaba adeziune la suprafetele-suport poate sa fie provocate de mai multe cauze, ca:

starea necorespunzatoare a suprafetei-suport, care poate fi murdara de grasimi, de praf, de zgura de la sudura, uda, etc;

temperatura prea scazuta asuprafetei-suport;

folosirea de diluanti necorespunzatori compozitiei cu care se lucreaza;

prezenta urmelor de apa in pensula de lucru sau in aerul folosit la pulverizarea vopselei.

Uscarea intarziata a vopselei este provocata de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil (petrol sau motorina). Alte cauze mai pot fi: aplicare unui strat prea gros de vopsea insuficient diluata, prezenta re resturi de ceara pe suprafata-suport, abuzul de sicativ la alcatuirea compozitiei, temperatura prea scazuta si umiditatea prea mare la locul de munca sau lipsa de aer proaspat, deci un loc de munca neaerisit. Desi slaba adeziune si uscarea intarziata nu se pot constata in timpul lucrului, muncitorul atent constata ca prezenta cauzelor care le-ar putea provoca si le inlatura imediat.

Defecte care apar la aplicarea mecanizata.

Picaturile prea mari pulverizate de pistol se produc din cauza compozitiilor prea reci sau insuficient diluate sau din cauza presiunii de lucru prea mari. Pentru remediere se reduce presiunea pana ce probele facute dau satisfactie.

Pulverizarea uscata. In acest caz vopseaua ajunge pe suprafata-suport fara cantitatea de solvent necesara si formeaza acolo o pelicula zgrunturoasa. Cauza poate fi distanta prea mare de la care se stropeste sau temperatura prea ridicata din incaperea de lucru. In ambele cazuri, solventul se evapora inainte de timp. Defectul este imediat vizibil si usor de remediat.

Striurile sunt cauzate de miscarea prea rapida sau neregulata a pistolului pulverizator sau de imbibarea necorespunzatoare a suprafetei-suport, care mai are portiuni neuniform absorbante. In primul caz, se recomanda pastrarea unei viteze convenabile si a unei directii corecte de lucru, astfel se aplica un nou strat perpendicular, ca directie de aplicare, pe primul.

In cazul al doilea se aplica un nou grund de imbibare.

Coaja de portocala este un defect produs de: presiunea de lucru prea scazuta, temperatura prea scazuta la locul de munca, adaosul prea mare de sicativ in compozitie, o viscozitate prea mare a acesteia sau o distanta prea mare de la care se pulverizeaza.

Basicile sau petele diverse se datoresc faptului ca aerul de la compresor este umed, deci nu functioneaza bine separatorul de apa si ulei, sau suprafata-suport este inca umeda si mai trebuie lasata sa se usuce.

Bibliografie

Horia Andreica - Constructii UT-PRES Cluj Napoca 2002

2.Constantin pestisanu si colrctiv - Constructii EDP Bucuresti 1976

3.Mihai Paunescu - Fundatii EDP Bucuresti 1973

4.Constantin Pestisanu si colectiv - Constructii civile, industriale si agricole EDP Bucuresti 1981

5.Tehnologia lucrarilor de durgalie, tamplarie si parchete EPD Bucuresti 1980

6.Constantin Rogosa - Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii EPD Bucuresti 1993

7.Constantin Rogosa - Indrumatorul zidarului (I, II) Matrix Rom Bucuresti 1996

8.Indicator de norme de deviz camasate : C

9.A. Coliv, C.Tsicura - Desen de constructii si instalatii EPD Bucuresti 1978

10.Vasile Sarbu - Desen de constructii EDP Bucuresti 1993

11.D. Prundeanu - Desen tehnic de constructii EDP Bucuresti 1993

12.Mirela Chelcea si colectiv - AUTOCAD 2D Matrix Rom Bucuresti 2007.