CAPITOLUL 1

MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC JUSTIFICATIV

I. ARHITECTURA

1. DATE GENERALE

- denumirea proiectului: Cladire P+4E

- amplasament: Zona Dacia oras Constanta, jud. Constanta

- regim de inatime propus: P+4E

- forma de detinere a terenului: Contract de vanzare- cumparare

- suprafata totala a terenului: 895.87 mp

- P.O.T. existent 0%P.O.T. propus 32.60 %

- C.U.T. existent 0   C.U.T. propus 0,71

Indici de suprafete:

- Suprafata construita la sol = 292.05 mp

- Suprafata desfasurata = 1460.25 mp

- Suprafata utila = 1098.60 mp

Destinatia cladirii: Bloc de locuinte

Structura apartamentelor pe niveluri

- parter 3 apartamente + camera centrala termica

- etaj 1-4 – 12 apartamente (3 apartamente pe nivel)

Total: apartamente = 15 apartamente

Inaltime libera nivel curent = 2.66 m

Inaltime maxima structura = 14.00 m

Indici de suprafete pe apartamente

- Suprafata utila pe apartament = 99.05 mp

- Suprafata locuibila pe apartament = 71.9 mp

La proiectarea locuintelor s-a tinut seama de prevederile Legii locuintelor nr.114/96.

Totodata s-a tinut seama de urmatoarele cerinte :

- sistemul de incalzire propus are ca sursa reteaua exterioara de termoficare sau o centrala termica prevazuta intr-o constructie exterioara adiacenta;

- subsolul tehnic nu cuprinde adapostul de protectie civila si are o inaltime libera de 1.80 m;

- se asigura contorizarea pentru apa, gaz,agent termic si consum electric;

- materialele folosite sunt in totalitate agrementate;

- tehnologia propusa pentru acest sistem de locuit poate fi insusita in executie de orice antreprenor general.

2. AMPLASAMENT

Pozitia in localitate:

-terenul se afla in intravilanul orasului Ovidiu, in zona drumului DN2A

Vecinatati:

-la nord- Str. Randunelelor.

-la sud - Bloc de locuinte, regim de inaltime P+2E.

-la est - Strada Crizantemelor.

-la vest - Parcela A492/12, propietar Marin A.

3. DESCRIEREA OBIECTIVULUI

Amplasamentul obiectivului este situat in orasul Constanta

Cladirea care urmeaza sa fie construita va fi un bloc de locuinte cu regim de inaltime P+4E. Constructia va fi realizata dintr-un singur corp cu dimensiuni maxime in plan de 11.30 x 24.60m, avand suprafata construita la sol de 292.05 mp si cea desfasurata de 1460.25 mp.

Accesul se va face dinspre strada Crizantemelor situata la est de amplasament printr-o alee de beton. Pentru a se face trecerea de la cota aleii la cota +0.00 a constructiei se va executa o platforma de beton si o scara. Pe marginea platformei este prevazuta o jardiniera. In jurul constructiei se va executa o alee cu latimea de 1.00m la inaltimea de +15cm fata de cota terenului natural. Restul terenului va fi acoperit de spatiu verde.

Parterul blocului este alcatuit din casa scarii cu o suprafata de 10.10 mp, 3 apartamente cu 3 camere cu suprafata de 99.05 mp, o camera cu rol de centrala termica si de asemenea parterul mai prezinta 2 terase cu suprafata de 9.20 mp.

Etajele curente sunt alcatuite identic, astfel accesul se face prin intermediul casei scarii care are o suprafata de 10,10 mp pe etaj. Pe fiecare etaj se gasesc 3 apartamente cu suprafata utila de 99.05 mp si fiecare apartament prezinta cate o terasa circulabila cu o suprafata de 9.20 mp si 4.20 mp

Scara este alcatuita din doua rampe iar treptele au inaltimea de 16.7cm si latimea de 30cm (pana in contratreapta). Accesul pe terasa necirculabila se face prin intermediul unei scari rabatabile din metal.

Apartamentele sunt semidecomandate si au un hol cu suprafata de 7.26 mp. Intrarea se face dinspre casa scarilor. Din hol se poate ajunge in bucatarie si in living iar din aceste se poate ajunge in dormitor respectiv in baie, suprafetele camerelor sunt: camera de zi cu o suprafata de 19.38mp; 2 dormitoare cu suprafata de 18.34mp si 18.49mp; bucataria cu o suprafata de 8.96mp; baia cu o suprafata de 5.49mp sau grupul sanitar cu o suprafata de 5.66mp. Accesul in balcon se poate face din camera de zi. Datorita amplasamentului s-a optat pentru pozitionarea majoritatii ferestrelor inspre Est si Vest. Pe fatadele dinspre Nord si Sud sunt prevazute doar ferestrele de aerisire de la bai. Se asigura astfel ventilatie si lumina naturala pentru majoritatea incaperilor. Bucataria si grupul sanitar vor avea aerisiri separate. Baile sunt dotate cu cada, WC si chiuveta, iar grupurile sanitare cu WC, chiuveta si cabina de dus.

Finisajele interioare si exterioare vor fi: parchet din lemn de fag pentru dormitoare si camera de zi, gresie si faianta de calitate superioara pentru bai si bucatarie, gresie pentru hol, vopsea lavabila de interior si de fatada pentru pereti. Tamplaria se va realiza din aluminiu si geam termopan.

4. INSTALATII

Solutiile pentru instalatiile electrice, sanitare si termice sunt prezentate in memoriile si extrasele de specialitate.

5. UTILITATI

Constructia va fi racordata la instalatiile de apa, canalizare si curent electric ale orasului pe baza unui proiect realizat in parteneriat cu primaria orasului Ovidiu in cadrul unui proiect mai amplu de dezvoltare rezidentiala.

6. EVACUAREA DESEURILOR MENAJERE

Colectare reziduurilor solide si resturilor alimentare se va face in recipient etans cu capac (pubela), amplasata intr-un spatiu special pus la dispozitie de primaria orasului Ovidiu. Din aceasta pubela deseurile menajere vor fi evacuate de catre o firma de specialitate de salubritate pe baza contractului care va fi incheiat.

7. CERINTE CONFORM NORMATIVELOR SI REGELMENTARILOR IN VIGOARE

a) Rezistenta si stabilitate – conform memoriu tehnic lucrari structura

b) Siguranta in exploatare

Masurile avute in vedere la proiectarea blocului de locuinte asigura :

b.1. siguranta circulatiei;

b.2. siguranta cu privire la circulatie

b.3. siguranta cu privire la lucrarile de intretinere

b.4. securitatea la intruziune si efractie

Documentele tehnice interne si internationale care stau la baza acestor masuri sunt:

STAS 12400/1-85

STAS 12400/2-88

ISO6240-80

Culegere de dispozitii model pentru reglementari in constructii – ONU 1992

Ghid de performante in constructii Bruxelles 1979

Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintelor de siguranta in exploatare – indicativ CE-1-95 aprobat de MLPAT cu ordinul 7/N din 10 februarie 1995

b.1. Siguranta circulatiei

Stratul de uzura al pardoselilor este realizat din materiale antiderapante pentru a impiedica alunecarea ( in special in spatiile cu umiditate ridicata), in asa fel incat coeficientul de frecare “COF” = min 4.

In incaperile baie (dus) se prevad elemente de sustinere incastrate in peretii adiacenti, necesare in special persoanelor varstnice sau cu handicap (h max = 0.90 m)

Pentru a nu se produce fenomenul de impiedicare, denivelarea maxim admisa este de 0.025 m; pe traseele cailor de evacuare nu exista denivelari sau praguri si nu exista trepte isolate.

Pe caile de circulatie suprafata peretilor nu prezinta bavuri, proeminente, muchii ascutite sau alte surse de lovire, agatare sau ranire.

Impiedicarea coliziunii cu alte persoane se asigura printr-o latime a coridorului de 1.45 m.

Impotriva caderii de la un nivel la altul s-a prevazut parapet h = 0.90 m, deschiderea ferestrelor se face cu mecanisme reglabile, iar deschiderea curenta pentru aerisire este de maxim 10 cm.

Relatia intre trepte si contratrepte este respectata pentru evitarea oboselii excesive.

Pentru impiedicarea accidentelor prin cadere la scari sunt respectate prevederile STAS 2965.

b.2. Siguranta cu privire la instalatii

Prin parametrii si performatele proiectelor de instalatii se asigura siguranta cu privire la agentii agresanti din instalatie (electrocutare, arsura sau oparire, explozie, intoxicare, contaminare sau otravire datorata prezentei unor substante nocive in apa potabila, contact cu elemente de instalatie, consecinte ale descarcarilor atmosferice).

b.3. Siguranta cu privire la lucrarile de intretinere

Se asigura protectia utilizatorilor in timpul lucrarilor de curatire, vopsire, reparatii a ferestrelor, prin h curent parapet = 0.90 m si utilizarea ferestrelor cu deschidere interioara.

Pentru siguranta cu privirea la intretinerea casei scarilor, podestele sunt conformate si dimensionate corespunzator, balustradele(parapete) sunt rezistente si corespunzator dimensionate ( conform STAS 6131).

b.4. Securitatea la intruziuni si efractie

Pentru asigurarea unei securitati optime din punct de vedere al intruziunii umane s-au luat masuri corespunzatoare atat la accesul in cladire prin instalare de interfon, cat si la elementele de inchidere si comunicare ale cladirii cu exteriorul si anume : elementele componente ale sistemului de inchidere exterioara sunt agrementate din punct de vedere al sigurantei in exploatare.

De asemenea se prevad gratii la ferestrele de la parter si la nivelul parterului nu sunt prevazute balcoane.

In componenta peretelui dintre 2 proprietati (coridor- apartament si apartament – apartament) exista o folie de tabla si 2 placi OSB cu rol antiefractie.

c) Siguranta la foc a constructiilor

Cladirea are ca functiune locuirea colectiva cu dependintele specificate in Legea Locuintei., conform HGR766/1997 categoria de importantorie, conform HGR766/1997 categoria de importanta a constructiei este “categoria C”.

Clasa de importanta este “clasa III”.

Blocul are urmatoarele caracteristici :

AC = 552.43 mp

S + P + 4 E - Adc = 2712.72 mp

Nr. Compartiment de incendiu = 1 = 552.43 mp

Capacitate maxima simultana utilizatori prin determinarea unui numar mediu de persoane de : 3 persoane – ap. 3 camere.

Total persoane pe bloc = 57 persoane

Risc de incendiu pentru bloc de locuinte – risc mic de incendiu

-densitate sarcina termica < 420 Mj/mp

-clasele de combustibilitate si periculozitate pentru principalele materiale utilizate : CO – C2

c.1. Rezistenta la foc a constructiei

Combustibilitatea si rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie.

Alcatuirea constructiva a blocului de locuinte este urmatoarea :

- structura de rezistenta din beton armat;

- plansee din beton armat

- pereti exteriori din beton celular autoclavizat cu grosme de 25cm, termoizolat cu polistiren expandat de 10cm grsime.

- pereti interiori de compartimentare din gips carton

Comportarea minimala la foc a principalelor elemente de constructie este urmatoarea :

Grinzi si stalpi din beton armat – CO 60 min

pereti interiori neportanti – C2 – 15 min

pereti exteriori neportanti – C2 – 15 min

plansee din beton armat – CO – 30 min

c.2. Gradul de rezistenta la foc

Tabel 2.1.9 din P118/1999 – gradul III de rezistenta la foc

Corelarea intre destinatia cladirii (civila – locuinte), numarul de niveluri 3,4, gradul III de rezistenta la foc si Ac < 1.800 mp este asigurata conform tabele 3.2.4 si 3.2.5 din P118/1999.

c.3. Preantimpinarea propagarii incendiilor

S-au prevazut urmatoarele :

- bucatariile se separa de restul cladirii in care sunt amplasate prin pereti incombustibili, CO, rezistenti la foc 1 ora (tabel 3.4.4.)

- bucataria se separa fata de celelalte incaperi ale apartamentului cu pereti incombustibili CO, rezistenti la foc minim 15 minute

- peretii despartitori intre apartamente sunt incombustibili, CO, rezistenti la foc1 ora ( 2 straturi de gips carton rezistenti la foc)

- ghenele pentru instalatii au pereti incombustibili CO, cu limita de rezistenta la foc de minim 15 minute (2 straturi de gips carton rezistent la foc)

- se asigura etansarea prin plansee a conductelor si cablurilor

c.4. Stabilitatea la foc – 30 min (cea mai mica rezistenta la foc a elementelor structurale prevazute)

c.5. Cai de evacuare

Evacuarea se face printr-o scara de beton armat, cu plansee incombustibile CO, cu limita de rezistenta la foc de 45 min (gradul III de rezistenta la foc)

Grinzile si podestele scarii sunt din beton armat, incombustibile, CO, cu limita de rezistenta la foc de 45 minute (gradul III rezistenta la foc)

Peretii casei scarii sunt incombustibili, CO, cu limita de de rezistenta la foc 2 ore.

Usile apartamentelor spre casa scarii sunt pline, fara dispozitive de autoinchidere

Latimea rampei scarii si a podestelor asigura evacuarea normata L rampa = 1.20 m

Caile de evacuare sunt dimensionate astfel incat sa asigure capacitatea de evacuare a unui flux L coridor = 1.45 m

Finisajele de pe caile de evacuare sunt incombustibile, CO, (art. 2.30 din P118/1999)

Prin usa principala de la parter se asigura evacuarea a 4 fluxuri, iar prin cea secundara 1 flux L usa principala = 1.8 m, L usa secundara = 0.9 m

Timpul de siguranta pe caile de evacuare este de 20 minute, iar timpul de supravietuire este de 25 de minute

c.6. Mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Conform 18/1996 si 19/1994 nu s-au prevazut dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare si respectiv hidranti interiori de incendiu sau sprinklere.

Conform P118/99 s-au prevazut stingatoare (tip P6) - 2 buc pe nivel.

d)Igiena, sanatatea oamenilor refacerea si protectia factorilor de mediu

d.1. Protectia calitatii apei

Apele uzate evacuate sunt ape conventional curate, incadrandu-se in prevederile Normativului privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/2002.

Apele pluviale de pe acoperisurile cladirilor sunt conduse prin intermediul jgheaburilor si burlanelor, la nivelul solului, de unde sunt evacuate in sistemul de canalizare din zona.

d.2. Protectia impotriva radiatiilor

Toate elementele componente ale sistemului constructive nu sunt periculoase pentru sanatatea oamenilor.Ele nu contin substante radioactive, cancerigene, substante toxice daunatoare oamenilor sau mediul inconjurator si corespund conform agrementelor tehnice, integral conditiilor impuse prin Legea 137/1995 a protectiei mediului.

e)Protectia termica, hidrofuga si economia de energie

Prin proiectare s-au luat masurile necesare pentru a conduce la reducerea consumului de energie pentru incalzire (iarna) si pentru racire (vara), asigurandu-se termoizolarea peretilor si sarpantei constructiei, asigurandu-se coeficientul global de izolare termica conform normativului C107/1-94. Se respecta prevederile:

- C 107/82 – Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri

- NP 200/89 – Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere a cladirilor

La elaborarea proiectului au fost respectate prevederile standardelor STAS 6472/3-89 si STAS 6472/6-89, asigurandu-se coeficientul global de izolare termica necesar si economisind energia.

Elementele de inchidere a spatiilor ce delimiteaza exteriorul sunt prevazute pe baza unor breviare de calcul cu respectarea prescriptiilor de confort termic. S-a prevazut:

- ruperea puntii termice la elementele exterioare din beton se face cu polistiren de 5-10 cm

- rezistenta termica medie normata se realizeaza prin zidaria de b.c.a de 35 cm cu rosturi mici (3 mm)

- zidurile existente care nu asigura confortul termic vor fi placate cu polistiren de 5 cm

- termoizolarea pardoselii incaperilor asezate direct pe placa se va face cu polistiren extrudat de 10 cm grosime, asezate sub placa din beton a pardoselii

- tamplaria exterioara este din aluminiu cu geam termopan

- intradosul placii de la ultimul nivel va fi izolat cu 10 cm polistiren extrudat

f)Protectia la zgomot

Zgomotul produs este redus, practic nu este afectata in nici un fel vecinatatea. Sunt respectate reglementarile din P 123/89 'Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladirile civile, social-culturale si tehnico-administrative'. Data fiind functiunea de hotel, spatiile interioare sunt protejate impotriva zgomotului:

- pardoseala din mocheta pe suport fonoizolator si gresie

- tamplarie exterioara etansa cu geam termopan asigura o buna izolare fonica fata de exterior.

8. ASIGURAREA CALITATII IN CONSTRUCTII

In vederea realizarii calitatii constructiei in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului calitatii prevazut in Legea nr.10 privind calitatea in constructii. Sistemul calitatii se compune din:

1. Reglementari tehnice in constructii

2. Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor

3. Agremente tehnice pentru noi produse si procedee

4. Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si constructiilor

5. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii

6. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii

7. Activitatea metrologica in constructii

8. Receptia constructiilor

9. Comportarea in exploatare si interventii in timp

10. Postutilizarea constructiilor

11. Controlul de stat al calitatii in constructii

a) Modelul de asigurare a calitatii

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (art.4, 5, 22) si cu incadrarea in categoria de importanta (conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat prin HG nr. 7661/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii), in executie se va adopta asigurarea calitatii, conform Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii.

Controlul calitatii executiei se va face conform prevederilor normativului C 56/85.

b) Calitatea produselor folosite la realizarea constructiei

Certificarea calitatii produselor folosite se efectueaza prin grija producatorilor, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. Materialele vor fi insotite, in mod obligatoriu, la punerea in opera, de certificat de calitate sau certificat de conformitate inclus de agrementele tehnice (unde este cazul), in conformitate cu Regulamentul privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii si cu Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii, aprobate prin HG nr. 7661/12.11.1997. Se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor.

c) Conditii referitoare la receptie

Receptia constructiei constituie certificarea realizarii acesteia pe baza examinarii ei nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei, care se intocmeste prin grija beneficiarului.Receptia constructiei se face de catre beneficiar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia, in conformitate cu Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente acestora, aprobat prin HG nr. 2731/14.06.1994.

d) Comportarea in exploatare, interventii in timp si posutilizarea constructiei

Urmarirea comportarii in timp a constructiei va fi de categorie curenta si se va face pe toata durata de existenta a acesteia si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor.

Urmarirea comportarii in timp a constructiei se va face conform prevederilor P 130/97 'Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor'.

Interventiile majore la constructie (transformari, extinderi, desfiintare partiala, precum si lucrari de reparatii) se pot face numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al constructiei si/sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat.

Asigurarea calitatii se va realiza prin aplicarea Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, aprobat prin HG nr. 7661/21.11.1997, precum si a normativului P 130/98.

Reparatiile capitale se vor executa la perioadele prevazute in normativ, iar cele curente in conformitate cu necesitatile aparute si consemnate in rapoartele de urmarire a comportarii in exploatare.

Pentru durata normata de 49 de ani de functionare a constructiei nu s-au precizat eventualele stadii de postutilizare, urmand ca pe parcursul existentei constructiei, in caz de necesitate, acestea sa se faca in urma unui proiect corespunzator. Postutilizarea se va face in conformitate cu Regulamentul enuntat mai sus.

e) Instructiuni de exploatare

Exploatarea si intretinerea imobilului nu comporta masuri speciale, materialele folosite fac parte din categoria obisnuita a materialelor de constructii.

Intretinerea si reparatia curenta a cladirii se va face pentru fiecare material component, conform instructiunilor de exploatare elaborate de producatorii acestora.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (art.4, 5, 22) si cu prevederile Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, aprobat prin HG nr. 261/1994, cladirea se incadreaza in categoria de importanta 'C'- Cladiri de importanta normala.

Cladirea proiectata se incadreaza in Gradul I de rezistenta la foc.

In conformitate cu Indrumatorul (aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 7711/28.10.1996) privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor, aprobat prin HGR nr. 925195, Anexa I (Cerintele la care se verifica tehnic proiectele de specialitate, functie de categoria de importanta a constructiilor) in functie de incadrarea in categoria de importanta C- normala si avand in vedere functiunea de alimentatie publica- este necesara verificarea proiectului de catre un specialist verificator de proiecte atestat la cerintele:

-A1. Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, etc. cu structura de rezistenta din beton, beton armat, zidarie si lemn

-E. Rezistenta termica

Proiectantul va fi chemat obligatoriu la santier la urmatoarele etape:

- La trasarea constructiei (arhitectul)

- Dupa executarea sapaturii la cota finala pentru avizarea terenului de fundare (geotehnician)

- La efectuarea probelor pentru finisaje (arhitectul)

Pentru orice problema aparuta pe timpul executarii lucrarilor va fi chemat proiectantul de specialitate pentru solutionarea acesteia.

In conformitate cu prevederile art. 23, pct. g din Legea nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii proiectul de executie trebuie respectat. Orice modificari ale acestui proiect se pot face numai cu avizul proiectantului.

II. REZISTENTA

1. DATE GENERALE

In cadrul prezentului proiect s-a elaborat proiectul structurii de rezistenta pentru o cladire cu regim de inaltime P+4E cu destinatie bloc de locuinte situata in oras Constanta, jud. Constanta, S.C. SICO S.A.

In conformitate cu prevederile normativului P100/2006 constructia face parte din clasa de importanta si expunere la cutremur III - cladire de tip curent ( - factorul de importanta). Conform hartii de macrozonare seismica din normativul de proiectare antiseismica, constructia se afla in zona caracterizata prin acceleratia de varf a terenului a_g = 0.16g pentru IMR (intervalul mediu de recurenta) = 100 ani si perioade de control T_C = 0.7s, T_B = 0.07s si T_D = 3s

Structura este tip cadre etajate din beton armat, iar inchiderile perimetrale vor fi executate din caramizi de beton celular autoclavizat fara rol in preluarea incarcarilor. Luand in considerare amplasamentul (a_g0.12g) se considera ca structura se incadreaza in clasa de ductilitate medie M, iar factorul de comportare va fi q = 3.5α_u/α₁. Pentru structuri in cadre cu mai multe niveluri si mai multe deschideri α_u/α₁ = 1.35, deci q = 4.725.

2. SUPRASTRUCTURA acestui imobil este alcatuita din cadre de beton armat dezvoltate dupa cele doua directii ortogonale principale ale cladirii si plansee din beton armat turnat monolit de 14 cm grosime.

Dimensiunile stalpilor sunt de 40 x 40 cm pentru cei de colt, 50 x 50 cm pentru cei marginali iar cei centrali vor avea dimensiunile de 60 x 60 cm pe toata inaltimea structurii, iar ale grinzilor de 30 x 55 cm pentru deschiderile de peste 4.00 m si de 30 x 45 cm pentru deschiderile mai mici sau egale cu 4.00 m pe toata inaltimea structurii. La executia suprastructurii se va folosi beton C20/25, otel OB37 si PC 52 conform extraselor de armatura din plansele de executie.

Inchiderea perimetrala a structurii se va face cu zidarie de b.c.a. de 25 cm grosime amplasata la fata stalpilor marginali si a grinzilor marginale. La exterior se va aplica un strat termoizolant de polistiren expandat de 10cm grosime peste zidarie, grinzi si stalpi. Peretii interiori, de compartimentare vor fi executate din placi de gips-carton cu grosimea de 12.5mm prinsi de montanti din profile metalice CW7.5 (7.5cm).

Scara se va realiza din beton armat turnat monolit grosimea rampei fiind de 14 cm

3. INFRASTRUCTURA acestei cladiri este formata dintr-o fundatie continua elastica sub stapi. Fundatia este alcatuita din talpi de beton armat cu latimea de 1.10 m la exterior si grunzi de fundare cu grosimea de 55 cm iar la interior talpa de fundare are latimea de 1.30 m iar grinzile de fundare cu grosimea de 65 cm. Inaltimea grinzii de fundare este 1.55 m. Grinda de fundare s-a dimensionat ca o grinda intoarsa cu sectiune dreptunghiula actionata de jos in sus de presiunea pamantului iar de sus in jos de greutatea fundatiei precum si de eforturile axiale in stalpi. In urma dimensionarii armaturilor au rezultat pentru grinzile interioare transversale 4 bare cu diametrul de 20 mm in sectiunea de reazem si 4 bare de 18 mm in sectiunea din camp. In cazul grinzilor interioare longitudinale au rezultat in sectiunea de rezem 2 bare cu diametrul de 25 mm plus 2 bare cu diametrul de 22 mm iar in sectiunea din camp au rezultat 4 bare cu diametrul de 22 mm. Presiunea conventionala considerata la dimensionarea fundatiilor este de 180 kPa la sarcini fundamentale de calcul. Fundarea se va realiza direct pe stratul de loess galben macroporic-rezultat dupa indepartarea totala a stratului de umplutura de pe amplasament - asigurand o incastrare de min.30cm a blocului de fundatie in stratul de loess. In cazul in care nivelul loess-ului pe amplasament este diferit fata de cota de fundare din proiect, se vor face umpluturi din beton ciclopian pana la terenul bun de fundare.

Conductele de apa se vor aseza in canale de protectie, iar dimensiunile golurilor de instalatii ce strabat fundatiile se vor respecta cu strictete. Retelele purtatoare de apa se vor verifica periodic pentru preintampinarea si remedierea oricarei defectiuni.

Dupa executarea sapaturilor si atingerea cotei de fundare din proiect se va solicita inginerul geotehnician pentru a intocmi procesul verbal asupra naturii terenului de fundare si posibilitatea inceperii turnarii betonului.

Se vor lua masuri corespunzatoare pentru sprijinirea peretilor sapaturilor, functie de adancimea de fundare rezultata, pentru preintampinarea unor accidente.

Acoperirea cu beton a armaturilor din fundatii va fi de minimum 4.5 cm.

Incarcarea utila se va limita la 150 daN/ mp.

In eventualitatea existentei unor accidente de teren pe amplasament - fantani, hrube, fose septice astupate etc - se va anunta proiectantul pentru a decide in consecinta.

Pentru asigurarea calitatii executiei se considera faze determinante de control -in sensul prevederilor din Legea 10/92 privind calitatea in constructii - la care e necesara prezenta constructorului, reprezentantului ICC, beneficiarului si proiectantului, urmatoarele etape de executie:

-dupa executarea sapaturilor, inainte de montarea armaturii.

-dupa montarea armaturii in fundatii inclusiv mustatile pentru stalpii de beton armat si inainte de turnarea betonului in fundatii

-dupa montarea armaturii in planseul peste subsol, parter, etajele 1-4 si inainte de turnarea betonului.

- la receptia structurii de rezistenta.

4. DISPOZITII FINALE

La executie se vor respecta cu strictete prevederile din :

- Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996 si normele metodologice de aplicare.

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii , aprobat de M.L.P.A.T. 9/N/15.III.-1993, publicat in Bul. constr.nr.5-6-7-8/1993

- IM 007-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje , schele , cintre si esafodaje , aprobat cu nr. 74/N/15.10.96 si publicat in Bul. constr. nr. 10/1996.

- IM 006-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie , montaj , prefabricate si finisaje in constructii , aprobat cu nr. 73/N/15.10.96 si publicat in Bul. constr. nr. 10/96.

-Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor , aprobat cu Decret nr. 290/16.VIII.1997 si publicat in brosura si in Bul. constr. nr. 12/1997

- P118-83 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului , elaborat de INCERC si IPCT si publicat in Bul. constr. nr. 3/1996 ; 10/1997 si 10/1996.

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobat de M.I. 381/4.03.1993 si M.L.P.A.T. cu nr. 7/N/3.03.1993 , publicat in Monitorul oficial .

- C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora , aprobat de M.L.P.A.T. cu nr. 20/N/11.07.1994 si publicat in Bul. constr. nr. 9/1994.

- C 58/96 Siguranta la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii , aprobate cu nr. 24/N/3.04.1996 si publicate in Bul. constr. nr. 10/1996.

Modul concret de aplicare a acestor prevederi pe perioada executiei se face de catre firma de executie prin personalul insarcinat cu protectia muncii si a prevenirii incendiilor si prin organizarea santierului si a lucrarilor specifice , necesare de protectie.

Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de cite ori va fi necesar, masuri suplimentare,astfel incit sa se evite producerea oricarui accident.

Verificarea calitatii executiei constructiilor se efectueaza de catre investitori prin diriginti de santier ( specialitate ) sau prin agenti economici de consultanta specializati .

Controlul executiei pe santier va fi asigurat de serviciul de calitate al constructorului in conformitate cu “ Atributiile si raspunderile personalului din compartimentul CTC al antreprizelor de constructii montaj , aprobat de IGSIC cu nr. 31 din 12.09.1984 ( vezi Buletinul constructiilor nr.8 / 85 ) .

La verificarea calitatii lucrarilor vor participa executantul , investitorul si proiectantul , precum si Inspectia de Stat in constructii in conformitate cu cele prevazute de legea nr. 10 / 95 privind calitatea in constructii ( Monitorul Oficial al Romaniei - partea i-a - 24 ian. 1995 ) .

Referitor la urmarirea curenta a comprtarii in timp a constructiei se vor avea in vedere prevederile normativului P130-88 , “ Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor    inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora ( BC4 - 88 ) cu adaptarea necesara prin abrogarea legii nr. 8 - 77 si promulgarea legii nr. 10 - 95.

Se vor respecta prevederile proiectului in faza DDE , privind dimensiunile , calitatea materialelor , precum si orice alte prevederi exprese din proiect , referitoare la acestea.

PROGRAM PENTRU CONTROLUL EXECUTIEI SI CALITATII LUCRARILOR LA STRUCTURA DE REZISTENTA

IN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 10 /95 PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII, SE STABILESTE DE COMUN ACORD PREZENTUL PROGRAM PENTRU FAZELE SUPUSE CONTROLULUI CALITATII LUCRARILOR.

Nr. CRT.	Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care trebuiesc intocmite documente scrise	Documentul scris care se incheie: PVLA- proces verbal de lucrari ascunse; PVR – proces verbal de receptie calitativa PV – proces verbal	Cine intocmeste si semneaza: I – ICC B-Beneficiar E- Executant P-Proiectant	NR. SI DATA ACT INCHEIAT
1	Dupa executarea sapaturilor si atingerea cotei de fundare din proiect	PVR	B;P;C
2	Dupa montarea armaturilor din fundatii si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;C;
3	Dupa montarea plaselor de armatura din peretii de subsol	PVLA	B;P;C
4	Dupa montarea armaturilor in planseul peste subsol si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
5	Dupa montarea armaturilor in planseul peste parter si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
6	Dupa montarea armaturilor in planseul peste etajul1 si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
7	Dupa montarea armaturilor in planseul peste etajul2 si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
8	Dupa montarea armaturilor in planseul peste etajul3 si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
9	Dupa montarea armaturilor in planseul peste etajul4 si inainte de turnarea betonului	PVLA	B;P;E
10	Receptia structurii de rezistenta, inainte de inceperea finisajelor	PVR	B;P;E;I

III STUDIU GEOTEHNIC

1 . GENERALITATI

1.1. Studiul geotehnic , s-a intocmit in vederea elaborarii documentatiei de proiectare pentru constructia propusa “ Cladire P+4E.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate:

- stratificatia terenului amplasament

- caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor investigate

- adancimea nivelului panzei freatice

- conditii de fundare

1.2. Amplasament - imobilul este “ situat in oras Constanta, jud.Constanta

1.3. De mentionat ca , in zona nu se evidentiaza fenomene fizico-geologice active ( alunecari sau prabusiri ), care sa pericliteze stabilitatea constructiei.

1.4. Adancimea de inghet in perimetrul respectiv, conform STAS 6054/1977, este de 0,80m .

1.5. In conformitate cu Normativul P.100/2006 :

'' Proiectarea antiseismica a constructilor de locuinte social-culturale,

agrozootehnice si industriale '' , pentru perimetrul propus se vor lua in

considerare urmatoarele caracteristici geofizice:

-coeficient seismic a_g = 0,16g;

-perioada de colt    Tc = 0,7 sec

2. CONSIDERATII GEOTEHNICE

2.1. Geologic, amplasamentul face parte din podisul Dobrogean, pentru zona fiind caracteristice formatiunile cuaternare reprezentate prin loessuri, macroporice de origine eoliana , prafuri-prafuri argiloase loessoide si argile prafoase loessoide . Sub acestea urmeaza complexul argilos-argila prafoasa+argila roscata .

2.2. In scopul stabilirii litologiei din amplasament, au fost executate 3

foraje geotehnice F1;F2; F3.

Forajele executate, au pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica :

“ a “ – de la suprafata terenului, umplutura pamant cenusiu cu grosimea de 1,20 – 1,30m.

“ b “ - un strat de loess galben – cafeniu , intalnit pana la adancimea de

~ 5,50m in foraje

Din punct de vedere geotehnic , loessul galben are urmatoarele caracteristici geotehnice :

- este pamant coeziv

- structura macroporica

- granulometric : praf - praf argilos

-indicele de plasticitate indica plasticitate medie ( Ip = 17% - 20% )

- indicele de consistenta Ic = 0,9 – 0,8 ( la – 1,80m ) situeaza stratul in domeniul plastic vartos

Loessul se incadreaza in grupa A – P.S.U., ce prezinta tasari suplimentare in caz de umezire , numai sub incarcarile transmise de fundatii, conform Normativ P 7/2000 .

Se incadreaza in categoria pamanturilor cu compresibilitate mare in stare naturala M._{2 - 3.n.} = 65 - 70 daN/cmp. si compresibilitate foarte mare , in stare inundata M._{2 - 3.i} = 40 daN/cmp.

In zona loessul grupa A – P.S.U. se dezvolta pana la adancimi de

~ 7,50m

3.NIVELUL PANZEI FREATICE

La data efectuarii cercetarilor, nivelul panzei freatice nu a fost intalnit in foraje pana la adancimea investigata , in zona apa este sub adancimea de 6,00m

4.CONDITII DE FUNDARE ESTIMATIVE

Pentru fundarea constructiei P + 4E, se recomanda ca sistem de fundare , retea de grinzi din b.a.

- fundarea se va face direct pe stratul de loess galben plastic vartos , la adancimi cuprinse intre Df = -1,30m de la cota trotuar spre B-dul. Tomis pe latimea de 12,70m si lungimea de 13,00m si in continuare pe adancimea de Df = - 1,70m de la cota terenului actual

- in calculul dimensionarii fundatiilor , se va considera presiunea conventionala de calcul p.conv. = 180 kPa gruparea fundamentala ( pentru B = 1,00m )

Se va respecta anexa IV din Normativ P 7/2000 .

*

Retelele hidro - edilitare ( conducte de apa si canalizare ), se vor poza in canale de protectie, conform Normativ P 7/2000 , pentru a evita umezirea terenului de fundare din eventualele exfiltratii de apa provenite de la conducte defecte.

*

La proiectare si executie , se vor respecta toate prevederile din Normativ P 7/200 cu privire la fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire grupa A – P.S.U.

*

Pentru fazele urmatoare se proiectare , se vor face sondaje deschise si foraje , pentru a completa prezentul studiu geotehnic .

FISA FORAJULUI F 1

FISA FORAJULUI F 2