Tehnologia de executie a zugravelilor in relief pe suprafete gletuite

GRUP SCOLAR DE CONSTRUCTII SI MONTAJ

"ELIE RADU"

PROIECT

pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala, nivelul II

Calificare: zugrav-vopsitor-ipsosar-tapetar

Tema Tehnologia de executie a zugravelilor in relief pe suprafete gletuite

PROCESUL TEHNOLOGIC AL LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

A. Notiuni despre culori

Armonizarea culorilor

Cele mai frumoase realizari, in ceea ce priveste armonia culorilor, le are natura, care a influentat psihologic viata interioara, dar si sub aspect fiziologic procesele vitale ale omului.

Efectul coloristic influenteaza starea de spirit in toate imprejurarile.

La finisarea constructiilor, in exteriorul si interiorul, trebuie obligatoriu sa se tina seama de aspectele pur tehnice (compozitie, natura culorilor etc.), cat mai ales de cele estetice.

Realizarea armoniilor de interior, intre coloritul peisajului si obiectele din incaperi, iar la exterior, intre coloritul peisajului natural in care este amplasata cladirea si cel al constructiilor din zona geagrafica, este foarte importanta.

Zugrav-vopsitorul trebuie sa aiba un dezvoltat simt al frumosului, cunostiinte tehnice avansate despre culori si o mare experienta in combinarea si aplicarea acestora.

In acest fel, zugrav-vopsitorul imbina utilul cu frumosul, dand constructiei interioare sau exterioare un aspect placut, atragator, odihnitor.

Proprietatile culorilor

Cand vorbim de proprietatile culorilor, in general, ne gandim la cele fizice, chimice etc. Acestea sunt intr-adevar importante, doar din punct de vedere tehnologic.

Culorile au proprietati mult mai importante prin efectul lor asupra omului, asupra vietii lui, asupra starii sufletesti, morale si spiritual. Intr-un cuvant putem spune ca aceste proprietati au efecte psihologice si chiar fiziologice asupra omului.

Din totdeauna omula a fost atras de culori incercand sa le descopere tainele. Aceasta taina legata, in general, de corespondenta ei naturala - lumina - a impresionat in cele mai diverse moduri. Efectul coloristic este un lucru care preocupa pe fiecare dintre noi, indifferent de starile in care se afla.

Orice culoare ce da senzatia de rece, de cald, de greutate sau de spatiu, influenteaza in mare masura starea de spirit a omului.

Folosind cu pricepere culorile, nuantele, tonurile si mai ales lumina, se creeza conditii optime de viata. Relizarea armoniilor se obtine printr-o gama resusa de culori, in general trei, in care sa existe un echilibru intre culorile calde si cele reci. Culorile vii se folosesc pe suprafete foarte mici. Folosirea culorilor acromatice (negru, gri, alb) nu realizeaza niciun fel de armonie, dar scot in evident ansamblul coloristic.

Culoarea alba este ideala pentru a scoate in evidenta culoarea vie. Gama tonurilor de gri se foloseste pentru a lega armonia culorilor; pentru a scoate in evidenta valoarea zugravelilor in ansamblu cu tablourile, tapiseriile, a mobile, cat si a diferitelor obiecte din incaperi.

B. Suprafete suport pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile

Inainte de inceperea lucracrilor de zugravelisi tapete trebuie terminate toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire. De asemenea, trebuie sa fie terminate pardoselle reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.

In incaperile prevazute cu pardoseli din pachet sau din mase plastic, zugravelile se executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se iau masuri pentru protejarea stratului-suport al imbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdarie, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi. In cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibrolemnoase poroase bituminoase, zugravelile se executa inainte de montarea stratului suport.

Tamplaria de lemn sic ea metalica trebuie sa fie montate definitive: accesorile metalice la tamplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare verificata, cu exceptia drucarelor si a sildurilor, care se fixeaza dupa vopsirea tamplariei.

La lucrarile de vopsitorie, ultimul strat se aplica numai dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire), luandu-se masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.

Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei, ca: jgheaburi, stresini, burlane, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc., precum si tratuarele.

Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuite

In vederea finisarii cu zugravelii de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astefel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile; toate reparatiile necesare trebuie executate ingrijit, terminate si uscate.

In cazul suprafetelor tencuite sau din beton, plane si netede (de exemplu, siprafata panourilor mari), toti porii ramasi de la turnare sau gaurile, provenite de la transport, montaj ori turnare (in cazul peretilor din beton monolit) se umplu cu mortar de ciment-var, dupa ce, in prealabil, bavurile si dungile iesite in relief au fost indepartate, astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea, peretele cu urme de decofrol, se freaca cu piatra de slefuit sau cu perii de sarma.

Pregatirea suprafetelor gletuite

Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (sau ipsos) cu aracet, trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri. In acest scop, toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceiasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos, folosita pentru chituirea defectelor isolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa. Pasta se realizeaza prin amestecarea rapida (in intervalul de maximul 1 minut de la presarare). Pasta se preapara in cantitati care sa poata fi folosite inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 min.).

Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste pasta de ipsos-var, in proportie de o parte ipsos si o parte lapte de var. Compozitia se prepara in cantitati care sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare.

Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit dupa care se curate de praf cu perii sau cu bidinele curate si uscate.

Cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele, care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de maximum 8%.

Pregatirea suprafetelor din lemn sau produse lemnoase

Suprafetele de lemn se verifica si se corecteaza astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.

Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15%.

Accesoriile metalice ale tamplariei, care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, se grunduiesc cu grund anticorosiv si se vopsesc cu vopsea de ulei sau cu un email.

Pregatirea suprafetelor metalice

Preagatirea suprafetelor metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc. In acest scop, rugina se indeparteaza prin freacare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin sablare si decapare acida, in instalatii industriale,sau paste decapante.

Petele de grasimi se sterg cu tampoane inmuiate in solventi (whitespirt, terenbentina, benzina usoara), fiind interzisa folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni coroziunea metalului. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorosiv, corespunzator vopselei care se aplica.

Pregatirea suprafetelor cu finisaj vechi

Zugravelile vechi se razuiesc cu spaclu, peretii si tavanele se spala cu apa si sapun si dupa uscare se pregatesc pentru zugravire, ca in cazul unei zugraveli noi.

Vopsitoriile vechi se curate prin ardere cu lampa de benzina, dupa care sunt indepartate cu spaclul dupa racirea lor. Indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se intinde cuun tampon se lasa sa se inmoaie pelicula cateva minute, dupa care se curate cu spaclul. Daca gletul de vopsea este prea crapat sau s-a cojit, acesta se reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire este aceiasi ca pentru un glet nou. Vopsitoriile vechi degradante de pe tamplaria metalica sau de lemn, se curate in mod similar ca de pe suprafetele gletuite.

Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, preagatirea suprafetelor este aceiasi ca in cazul unor finisaje noi.   

C. Tehnologia de realizare a zugravelilor si vopsitoriilor cu desene si liniatura

Zugravelile cu desene, liniaturile si zugravelile stropite se executa pe suprafete zugravite in prealabil intr-o singura culoare, care constituie fondul. In acest caz, tehnologia de executie este identical cu cea de la zugraveli in culori de huma.

Compozitia se prepara din solutie de clei cu adios de apa si pigmenti minerali. Solutia de clei se dilueaza cu apa in proportie de 100 g solutie de clei la 1 litru apa. In locul solutiei de clei se poate folosi lapte animal in aceiasi proportie. Pigmentii se adauga la obtinerea nuantei dorite.

Desenele realizate cu compozitiile preparate astfel pot fi completate cu un desen in culoare de bronz (galben sau alb).

Compozitia in culoare de bronz se prepara din: 100g bronz; 100g amidon; 50g gelatin si 500 . 600 ml apa.

Se dizolva maiintai amidonul si putina apa calda si se amesteca pana la desfacerea cocoloaselor; apoi se adauga apa pana se obtine o solutie de consistenta laptelui (circa 400 . 500 ml), gelatina dizolvandu-se in restul de 100 . 2000 ml apa calda.

In vasul de amidon se toarna gelatin, dupa aceea se toarna bronzul, amestecandu-se continuu.

In timpul lucrului, vasul cu compozitia respectiva se tine in alt vas cu apa fierbinte, racirea si intarirea trebuind sa se faca pe suprafetele ce se finiseaza.

Pentru executarea zugravelilor cu desene, compozitia de zugraveala se aplica pe rola confectionata din burete, cu ajutorul unei pensule.

Desenul se aplica purtand rola pe perete de sus in jos, avandu-se grija ca benzile de desen obtinute sa fie perfect verticale si sa nu apara zone de suprapunere a desenului sau zone neacoperite intre benzile cu desen.

Desenul se executa si cu panza de sac, de in sau cu piele de caprioara, prin inmuierea acestoram in prealabil, in vasul cu compozitia de zugravit, stoarcerea si rasucirea in forma de sul. Prin rostogolirea pe perete a sulului, astfel format, se obtine un desen neregulat indicat in special in lambriuri.

Desenul se mai poate executa si prin folosirea sabloanelor. Se traseaza, in prealabil, liniile de reper - una orizontala la partea superioara a peretelui si altele verticale la colturile camerei. Liniile de reper se traseaza cu o sfoara trecuta prin praf de pigmenti.

Sabloanele se confectioneaza din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in si cu doua straturi de vopsea de ulei de culoare inchisa.

Centrarea sabloanelor pe liniile de reper se asigura cu ajutorul unor semne taiate in colturile lor.

Dupa fixarea sablonului pe perete, se aplica culoarea cu ajutorul unei bidinele speciale pentru lucrari cu sablon (cu parul fin si scurt, cu lungimea de 2-3 cm), peste locurile taiate ale sablonului, prin miscari circulare ale acesteia.

Se folosesc culori de apa, cu o consistenta marita, iar desenele compuse din cateva culori se realizeaza cu sabloane diferite cu desene corespunzatoare fiecarei culori.

Aceleasi sabloane pot fi folosite si la realizarea vopsitoriilor in ulei; in acest caz, bidineaua fiind inlocuita cu o pensula cu parul moale.

Liniaturile se executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru completarea sau pentru incadrarea lucrarilor decorative.

Liniile simple sau grupurile de linii trebuie sa corespunda dimensiunilor si coloritului desenului de zugraveala.

Pentru trasarea pozitiei liniilor se trece o sfoara subtire, bine rasucita prin praf de creta colorat (sau un pigment oarecare) insolubil in apa. Apoi, doi muncitori, lucrand pe scari duble, masoara de la tavan in jos latimea stabilita pentru scara, facand semne pe perete la fiecare din colturi.

Sfoara imbibata se intinde bine intre aceste puncte si apoi este apucata cu doua degete de mijloc, departata de perete si lasata sa cada liber pe acesta. La lovire, sfoara lasa o urma subtire care determina limita celor doua culori.

Pentru respectarea demarcatiei, de o parte si de alta a liniei de separatie, zugravirea se executa cu pensula. Dupa uscare, intersectia celor doua zugraveli (cea alba a tavanului si a scafei si cea colorata a peretilor) se acopera cu o linie, de obicei de culoarea peretelui, insa mai inchisa, care se traseaza cu rigla si cu pensula de liniatura. (fig. 1)

Fig. 1. Pensula pentru executarea liniaturilor

Rigla se apuca de la un capat cu degetul mare si cu cel aratator al mainii stangi si, lucrand de pe scara dubla, asezata cu capatul liber pe linai de separatie, restul fiind tinut departe de perete, cu ajutorul degetului mic al mainii stangi, care se sprijina pe acesta. Cu pensula tinuta in mana dreapta se ia compozitia din vas, se stoarce pe marginea lui si apoi se traseaza in lungul liniei, cu grija de a pastra latimea egala si de a nu provoca prelingeri printr-o apasare prea puternica pe pensula (fig. 2).   

Fig. 2. Trasarea liniilor cu ajutorul pensulei si a rigei

Liniile care despart cele doua suprafete vopsite in ulei se execuat tot in ulei, iar cele care despart o suprafata acoperita cu culoare de apa de una vopsita in ulei se executa in culoare de apa.

Cand detaliul desenului de zugraveala prevede despartirea tavanelor de pereti printr-o bagheta de lemn, aceasta se monteaza dupa o linie trasata in mod similar, prin prindere cu tinte batute in dibluri; diblurile se monteaza in prealabil, in tencuiala, din 50 in 50 cm. Aceste baghete se vopsesc sau se lacuiesc inainte de montare.

D. Tehnologia si realizarea zugravelilor si vopsitoriilor stropite

Zugravelile stropite se executa cu culori de apa, pe suprafete pe care s-a aplicat, in prealabil, o culoarea de fond.

Pentru zugravirea in mai multe culori stropite, stropirea unei culori executandu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta. Prin stropirea a 34 culori, se pot realiza imitatii de mozaic, granit etc.

Zugravelile stropite se aplica cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6cm) sau cu un dispozitiv special.

Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei de mana sau de o rigla, pastrandu-se acelasi sens de aplicare, astfel incat sa se obtina o aoperire cat mai uniforma a suprefetei ce se zugraveste.

Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie, panouri sau rigle de protectie.

Cand stropirea se executa si cu praf de matase, compoziitia este similara cu cea pentru compozitia in culoare de bronz, cu deosebirea ca in loc de 100g praf se folosesc 50 g de praf de matase.

Din aceasta categorie fac parte zugravelile mozaicate si cele cu praf de matase.

Zugravelile mozaicate

Pe langa zugravelile cu desene si liniaturi se folosesc si zugraveli stropite, cunoscute sub denumirea de zugraveli mozaicate sau, mai simplu, mozaic. Acestea se executa pe suprafete date cu bidineaua sau pulverizate cu pompa, fara a fi finisate prea mult, pe care s-a aplicat in strat sau cel mult doua de culoare, deoarece stropii mascheaza toate deficientele suportului.

Stropii se pot executa manual, folosind in acest scop o bidinea cu parul aspru si lung de circa 6 cm si o bagheta de lemn (fig. 3), sau mecanizat cu ajutorul pompei de zugravit sau chiar cu aspiratorul. Se recomanda aplicarea manuala care da mai bune rezultate.

Se inmoaie printr-o usoara invartire bidineaua in compozitie, se stoarce pe marginea vasului si se bate de o bagheta, poate fi si o scandura sau chiar podul palmei. Cantitatea de compozitie care trebuie luata in bidinea se stabileste prin cateva probe.

Cand se urmareste obtinerea stropilor mai mari, bidineaua, dar si bagheta, se vor tine mai aproape de perete si invers cand se executa stropi mai mici.

"Mozaicul" poate fi executat intr-o culoare sau in mai multe, totul eset sa fie combinat armonios.

Intotdeauna culorile mai inchise vor fi executate inaintea celor deschise.

Suprafetele pe care nu se aplica mozaicul se acopera cu hartie. Executarea mozaicului se va incepe intotdeauna de la un colt al camerei si numai din partea superioara; stropirea se va executa de asa maniera incat partea inferioara a peretelui sa fie cat mai putin "bombardata" de stropii ce ricoseaza cand vin in contact cu peretele sau de cei care nu resusesc sa atinga suprafata in curs de mozaicare. In acest sens, prin probe, se va stabili distanta, optima de stropire.

Stropii trebuie sa fie cat mai rotunzi (nu lunguieti sau amestecati) si distribuiti uniform. In acest scop, o culoare se aplica in trei directii: de la dreapta la stanga, de la stanga spre dreapta si ultima faza de sus in jos.

Fig. 3. Executarea zugravelii mozaicate manual

Nu se urmareste ca din prima faza sa fie acoperita intreaga suprafata cu stropi, aceasta se realizeaza pe parcurs, cu rabdare. Orice graba, in accelerarea ritmului de stropire, incarcarea bidinelei cu prea multa solutie etc. pot compromite lucrarea.

Compozitiile pentru stropi se vor prepare de asa maniera incat sa nu fie prea fluide, ca sa se scurga si nici prea vascoase, deoarece stropii se vor exfolia sau microfisura; fluiditatea optima se stabileste numai prin incercari.

Se recomanda ca solutia utilizata pentru zugraveli mozaicate sa fie preparata din coloranti incleiati cu vinarom, care grabeste uscarea si micsoreaza, astfel, gradul de scurgere a stropilor. In practica se incleie compozitia cu clei si inainte de stropire se adauga o cantitate mica de ipsos, tocmai pentru a vita scurgerea stropilor.

"Mozaicul" poate fi realizat in orice culoare si pe orice suport; se va avea grija ca pe varuieli sa fie utilizati cei rezistenti la actiunea varului.

Cand se executa pe varuieli, solutia pentru stropit se poate prepara din lapte de var strecurat printr-o sita cat mai deasa si din pigmenti (rezistenti la actiunea varului). In timpul stropirii se vor proteja ochii si mainile.

Mozaicul se poate realiza si cu raf de matase. Solutia se prepara dupa reteta de mai jos :

Praf de matase "micalux" ..50 g

Amidon .100 g

Gelatina50 g

Apa .500-600 ml   

Compozitia se prepara ca si cea pentru rolare: se strecoara si se aplica tot la cald, adica vasul cu material se tine in timpul lucrului intr-un vas cu apa clocotita.

Solutia de praf de matase se aplica prin metodele descrise mai sus. Trebuie avut in vedere faptul ca praful de matase nu se amesteca cu pigmenti.

In timpul lucrului, ustensilele se spala ori de cate ori se imbacsesc cu solutie.

Zugravelile mozaicate se aplica in camere, holuri etc.

Zugraveli cu praf de matase

Praful de matase nu este altceva decat o mica fin macinata. Se aplica pe orice tip de zugraveli numai in medii uscate, dandu-i o anumita stralucire, mai ales inluminca artificiala; se pare ca nu este prin nimic daunator sanatatii omului.

Pentru aplicarea prafului de matase sunt necesare: pompa de zugrav, sita, apret, sau faina de grau si praf de matase.

Se prepara dupa reteta de mai jos:

Faina alba de grau 200 g sau amidon 400 g

Apa 6-8 l

Praf de matase cca. 2 pachete

Faina de grau sau amidonul se omogenizeaza cu apa rece, pana dispar cocoloasele si se amesteca treptat cu restul de apa care clocoteste. Compozitia se mentine pe foc, in clocot, circa un sfert de ora, amestecand fara intrerupere pentru a nu se prinde pe fundul vasului, deoarece in caz contrar, apretul se coloreaza in ruginiu sau in fumuriu si pateaza zugraveala.

Praful de matase se cerne separat intr-o sita de malai si se amesteca bine cu apretul cald, apoi se strecoara prin sita, se introduce in pompa si se pulverizeaza cu zugraveala.

Operatia de pulverizare necesita o atentie deosebita deoarece orice scursura se observa si se retuseaza foarte greu. Micile scursuri trebuie indepartate prin tufuire imediat cu o carpa alba, moale si uscata.

Praful de matase se poate aplica pe tavan si pe pereti. Pentru reusita aplicarii prafului de matase este bine sa se retina:

compozitia de praf de matase se aplica numai calda si la o presiune constanta; se va pompa in permanenta pentru a impiedica depunerea pe fundul pompei, infundarea duzei si a furtunului;

inainte de aplicarea prafului de matase, pompa de zugrav se va spala foarte bine;

praful de matase se aplica numai cu apret cald si nu se pastreaza (preparat) de pe o zi pe alta, deoarece in timp scade puterea de lipire a apretului;

pentru a mari puterea de lipire a apretului se poate adauga 50-100 g aracet (la compozitia necesara pentru un apartament de 2 camere). Aracetul favorizeaza depunerea prafului de matase pe fundul pompei - deci atentie, compozitia se va agita des;

pentru doua camere obisnuite sunt necesare circa trei pachete cu praf de matase si 6-7 litri de apret;

praful de matase se aplica cu maturica sau cu bidineaua;

"atentie" - sa nu se confunde reteta de preparare a prafului de matase pentru mozaic cu cea in care praful de matase este destinat pentru zugraveli "mozaicate", pentru ca sunt diferite;

gelatina si amidonul asigura aderenta maxima de suport a prafului de matase, doar daca apretul este prea gros. Praful de matase va inegri peretii si chiar se poate exfolia, deci atentie la reteta;

praful de matase se aplica pe zugraveli fie inainte de a fi trase linii, fie dupa;

daca pulverizarea cu praf de matase nu a reusit, se va slefui suprafata cu glaspapir, se va aplica un strat de zugraveala si numai dupa aceea se va repeta operatia;

micile retusuri se efectueaza prin stropirea cu ajutorul unei pensule sau bidinele; curatenia in locuinte se face numai dupa uscarea prafului de matase.

E. Tehnologia si realizarea zugravelilor si vopsitoriilor rolate

Acestea si mai numesc zugraveli rolate si se executa cu role, burete, carpe, sfoara etc. Se aplica pe fonduri realizate cu zugraveli pe baza de clei , var, aracet sau vinarom, nu au nicio restrictie.

Cand zugraveala peste care urmeaza sa se aplice desenul este pe baza de var, se va avea o deosebita grija in alegerea pigmentilor rezistenti la actiunea varului. Acest lucru a mai fost explicat pe larg in cadrul descrierii colorantilor.

Desenele rolate sunt practice prin faptul ca mascheaza defectele suportului, ca pete, pori nechituiti, urma de bidinea etc. si sunt mai rezistente la fum, praf etc.; se aplica atat pe zugraveli executate manual, cat si pe cele executate prin pulverizare.

Zugravelile pe baza de clei au un grad de absorbtie mai ridicat, iar cele pe baza de var sau vinarom, mai redus; amintim acest lucru deoarece compozitia pentru realizarea desenului, in ce priveste fluiditatea, se prepara tinand cont de aceste caracteristici.

Compozitia pentru realizarea desenelor rolate se prepara dupa urmatoarea reteta:

Clei animal .. 50g

Pigment . pana la nuanta dorita

Apa circa 250 ml

Dupa cum am mai spus, pigmentii inmuiati in prealabil se incleiaza cu o solutie de clei pana se obtine o pasta de consistenta smantanii.

Fluiditatea solutiei se stabileste prin incercari pe o bucata de hartie. Esential este ca solutia sa nu fie prea subtire, pentru a nu se prelinge dupa rolare, dar sa nu fie nici prea vascoasa ca sa impiedice realizarea desenului sau sa favorizeze cojirea acestuia.

Cleiul animal, din reteta de mai sus, poate fi inlocuit cu amidon, gelatina, albus, lapte de vaca proaspat.

In loc de clei sau alt adeziv se poate utiliza lapte de var pentru incleierea pigmentilor, cand se realizeaza desene rolate pe suporturi de var, aracet sau vinarom; varul este un foarte bun adeziv, dar deterioreaza buretele. In ultima vreme, pentru incleierea compozitiilor necesare executarii desenelor rolate se utilizeaza vinaromul si aracetul.

Cand se doreste ca pigmentii sa fie albiti putin, se poate folisi, in acest scop, caolinul, albul de zinc, vinaromul, chiar huma sau praful de creta.

Uneori, desenul rolat se executa cu bronz galben sau alb. In continuare, dam o reteta de preparare a solutiei respective.

Bronz galben (auriu) sau alb (argintiu) ..50g

Amidon 50g

Gelatina 25g

Apa circa 250ml

Amidonul se va dizolva in apa rece, iar gelatina, in apa fierbinte. Pentru amidon sunt necesare doua treimi din cantitatea de apa, iar pentru gelatina, restul.

Gelatina se toarna peste amidon, se strecoara printr-o sita si apoi se pune cate putin bronz, amestecand pana se obtine o pasta omogena. Vasul cu compozitia astfel preparata se aseaza pe foc intr-un vas cu apa foarte fierbinte. Compozitia se aplica calda pe pereti deoarece astfel se intareste pe suport si capata aderenta si o rezistenta sporita.

Este bine sa se aiba in vedere faptul ca la prepararea compozitiilor necesare realizarii desenelor rolate sa se utilzeze numai vasele care nu ruginesc.

Compozitiile, pe baza de bronz, sunt practic foarte des folosite la executarea desenelor roalte. Desenul executat cu rola trebuie sa arate plin, bogat, cu fiecare liniuta distincta. Se recomanda pentru orice incapere, totul depinzand de modelul ales.

Pe o suprafata zugravita se pot aplica si doua, trei modele de desene, cele cu nuante mai deschise se vor executa ultimele.

Pentru executarea desenelor rolate sunt necesare: pensula rotunda (fig. 4) sau lata, un rulou compus din furca metalica, burete si modelul pe care sunt imprimate desenele (fig. 5) - magazinele de specialitate ofera un sortiment bogat - carpe moi pentru sters.

Fig. 4. Pensula rotunda folosita la aplicarea compozitiei pe buretele de cauciuc

a b c

Fig. 5. Rola pentru zugraveli decorative

a.        rola pentru burete de cauciuc

b.        rola din cauciuc cu desene in relief

c.        role montate in furca metalica

Se va cauta cu buretele rolului sa nu vina in contact cu solventii si detergentii, deoarece este foarte sensibil la actiunea acestora. De asemenea, se va feri si de actiunea soarelui; se pastreaza in mediul uscat.

In timpul executiei, manerul ruloului se tine in mana dreapta, cu degetul mare fixat deasupra lui (nici intr-un caz nu se tine ca o piatra inaintea aruncarii). Daca nu se tine degetul mare deasupra manerului, executantul nu poate controla, cu precizie, manevra ruloului, iar verticalitatea fasiilor lasa de dorit, la fel si imbinarea acestora. (fig. 6).   

Fig. 6. Executarea corecta a operatiei de rolare

Inainte de a trece la realizarea desenelor, rola, buretele si modelul trebuie spalate cu apa calda, chiar daca nu au fost intrebuintate niciodata si se zvanta cu o carpa uscata si foarte curata.

Buretele, astfel pregatit, se imbiba cu solutia de zugravit cu ajutorul pensulei, apoi se ruleaza pe o bucata de hartie alba si numai dupa aceea se trece la manevrarea rolului pe suport.

Buretele poate fi imbibat cu solutie prin inmuierea periodica intr-o tava curata in care s-a pus un strat subtire de compozitie.

Lucrarea se incepe de la un colt al incaperii. Se fixeaza modelul pe parte superioara a peretelui si se roleaza usor catre pardoseala, respectand linia dreapta. Pe masura terminarii compozitiei din burete, se intensifica pentru a obtine desenul uniform.

Este bine sa se calculeze in asa fel in imbibarea buretelui cu solutie, incat aceasta sa ajunga pana se traseaza o fasie de la tavan pana la pardoseala, deoarece daca se reia de la mijloc, desenul nu se mai suprapune perfect. De regula, daca se imbiba corect buretele in solutie se pot trasa 3-5 fasii, in functie si de inaltimea peretilor, suprafata desenului, puterea de absorbtie a suportului, fluiditatea compozitiei etc.

In timpul lucrului se va urmari ca intre fasii sa nu existe suprapuneri sau zone neacoperite cu desen. In cazul in care au ramas unele spatii albe intre fasii, se aplica din nou rola, acoperind spatiile invecinate cu hartia alba. Daca desenul are un anumit sens, "catare", se va urmari respectarea acestuia in intreaga incapere. (fig. 7).

Fig. 7. Executarea rolarii in cazul desenelor cu sens

In comert se gasesc si rulouri cu o cupa de metal, in care se toarna putina compozitie, nemaifiind necesara inmuierea buretelui. Dezavantajul acestora este ca cer mai multa precizie in manuire. Pentru obtinerea unor efecte deosebite se practica rolari fara cilindru pe care sunt imprimate desenele, pentru acest scop se procedeaza la legarea buretelui in zigzag, in patratele etc.

Buretele se alimenteaza, in mod obisnuit, cum s-a aratat mai sus, in mod identic se executa si rolarea. Ori ce cate ori buretele se imbacseste cu compozitie se va spala cu apa calda si sapun; la fel se procedeaza si cand au loc pauze mai mari.

Uneori se executa rolari si cu panze de sac de in. Conditia reusitei acestora este ca pnaza sa nu fie scamoasa. Se taie un patrat din panza cu latura de 30 cm, se face sul, se leaga cu o ata foarte subtire, se imbiba cu compozitite si se roleaza fara a-l axa pe furca ruloului.

Panza de sac se mai poate atasa de un cilindru sau chiar de un burete. In acest caz alimentarea cilindrului pe care s-a fixat panza de sac se va face cu ajutorul buretelui, intocmai ca la rolarea desenelor imprimate pe cilindru descrise anterior.

Desenele obtinute in urma rolarii cu poanza de sac sunt marunte si fine, acoperind foarte bine deficientele suportului. Sunt, deseori, practicate la finisarea lambriurilor si, in general, acolo unde este nevoie de acoperirea unor defecte si la obtinerea unor zugraveli discrete.

F. Tehnologia si realizarea zugravelilor si vopsitoriilor cu sabloane

Sablonarea sau zugravirea cu ajutorul sabloanelor implica o tehnica aparte.

Datorita faptului ca in comert nu se gasesc sabloane dupa gustul fiecaruia, sau se gasesc foarte rar, de cele mai multe ori, sunt confectionate de catre zugravul-vopsitor.

Un sablon se confectioneaza foarte usor dintr-o bucata de carton sau din material plastic de pe care se decupeaza modelul. Pentru fiecare culoare a modelului se va confectionacate un sablon, care va fi numerotat pe spate pentru a nu se incurca.

Daca sabloanele se confectioneaza din carton, se imbiba in ulei cald si apoi se vopsesc cu doua sau trei straturi de vopsea. Se aseaza pe o suprafata plana cu greutate deasupra pentru a ramane plane.

Daca in timpul lucrului sabloanele se rup in anumite puncte, atunci se carpesc cu hartie si aracet sau cu clei animal.

Pentru manevrarea usoara a sablonului, in timpul executarii operatiei, pe partea inferioara si superioara a sablonului se lipeste cate o sipca usoara care asigura o stabilitate deosebita sablonului si permite manipularea acestuia, fara efort, in orice directie.

Compozitia pentru sablonat se prepara la fel ca si cea pentru realizarea desenelor prin rolare. Indiferent de forma sablonului, dreptunghiulara, patrata, circulara, hexagonala, acesta va avea marcate patru puncte de reper (gauri), doua in partea superioara si doua in partea inferioara, pe verticala, pe aceiasi linie.

Se fixeaza sablonul pe suport si o data cu pensularea,    mia bine spus tufuirea spatiilor decupate, se tufuiesc usor si cele patru gaurele ce reprezinta punctele de reper,apoi sablonul se coboara spre dusumea, avand grija ca gaurelele de pe partea superioara a sablonului sa coincida cu punctele de reper tufuite din partea de jos a primului patratel.

Sablonul se muta, astfel, pana la pardoseala, unde se incheie prima coloana. Cea dea doua coloana se realizeaza inmod identic, numai ca gaurelele din partea de stanga a sablonului trebuie sa coincida cu punctele de reper (obtinute in urma tufuirii) din partea dreapta a primei coloane si asa se continua realizarea celorlalte coloane.

Sablonarea se incepe de la un colt al camerei, intotdeauna de la stanga spre dreapta.

Liniatura se verticalitatea coloanelor depinde foarte mult de prima coloana.

Spatiile decupate ale sablonului nu se pensuleaza niciodata ci numai se tufuiesc, prinlovituri usoare; la tufuit se utilizeaza o bidinea cu parul scurt sau o pensula rotunda (fig. 8 a, b).

Fig. 8. Pensule folosite la sablonare

Desenul executat cu sablonul poate fi compus din mai multe culori, pentru fiecare culoare se confectioneaza un sablon care se numeroteaza. Sablonarea se incepe cu sablonul a carui culoare este predominanta, continuand apoi cu cele ale caror spatii sunt din ce in ce mai reduse in economia modelului.

Folosirea sabloanelor cu foarte multe culori nu este recomandata, 2-3 culori sunt suficiente intr-o incapere, in caz contrar obosesc ochii si nu se disting la prima vedere.

Zugravelile sablonate acopera foarte multe defecte ale peretilor si pentru a fi aplicate pe suprafete date cu bidineaua.

G. Tehnologia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii ce imita structura lemnului

1. Zugraveli tip scoarta de arbori

Pentru executarea acestei zugraveli se poate utiliza o pasta de calcio preparata dupa una din retetele deja date, la alegere, cu urmatoarele mentiuni:

daca se doreste imitarea unor arbori cu o coaja zgrunturoasa, se vor folosi paste de calcio pe baza de ciment, var, ciment-ipsos, dupa cum scoartele mai netede sau nuielele se vor imita, folosind paste de calcio pe baza de ipsos-ciment, barita-ciment, ipsos-clei.

pentru efectuarea acestei operatii se folosesc piepteni metalici sau din material plastic. Pieptenii metalici sunt mai indicati pentru a imita nuielele sau coji cu aspect mai fin, deoarece tabla este maleabila, mai elastica in raport cu rigiditatea materialului plastic.

Pieptenii metalici se confectioneaza din tabla (se poate folosi si tabla de la cutiile de conserve), distanta dintre dintii pieptenului se apreciaza dupa scoarta arborelui ce urmeaza a fi imitat.

Pieptenii din material plastic se confectioneaza din material plastic subtire; dintii pieptenului se executa cu o panza de bonfaier.

Materialele pentru piepteni, fiind la indemana oricui, este indicat sa se execute mai multi piepteni cu dinti apropiati sau mai distantati (fig. 9).

Acest tip de zugraveala se executa atat la interioare, cat si la exterioare cu conditia ca la exterior sa fie intrebuintate paste de calcio pe baza de ciment, car si la interioare, in locuri ferite de umezeala, cele pe baza de ciment-ipsos, ciment-barita, vinarom-huma.

Imitarea scoartei arborelui se face tinand cont de modul in care se prezinta aceasta in natura. Astfel, se stie ca fiecare specie de arbore are un tip caracteristic de scoarta: neteda, brazdata, solzoasa. Fibroasa, rugoasa etc.

Fig. 9. Tipuri de piepteni pentru executarea finisajului tip "scoarta de copac"

Scoarta brazdata se caracterizeaza prin prezenta unor brazde longitudinale si transversale, cum cea de stejar, cea solzoasa prezinta niste solzi care se deschid usor. Solzii, asezandu-se unul peste altul, formeaza starturi groase, care la randul lor pot forma brazde, cand sunt asezate neergulat; astfel se obtine o suprafata solzoasa si brazdata, cum este la pini si larici batrani (arbori din familia coniferelor). Scoarta fibroasa se deosebeste prin faptul ca poate fi desprinsa in fasii longitudinale lungi, iar cea rugoasa, prin prezenta unor negi mici. Pentru acest tip de zugraveala intereseaza scoarta brazdata fibroasa si solzoasa, deci cele care se pot imita cu ajutorul pastei de calcio.

Cand se imita o scoarta de copac, trebuie respectat si coloritul acesteia. Nu se poate colora coaja de prun in culoarea cojii stejarului sau cea a pinului ca la salcam sau la tei.

Modul de execuatare a cestui tip de zugraveala in relief este identic, ca la calcio-vecchio nu mia ca pasta, dupa ce a fost aplicata pe suport, se prelucreaza, cum s-a mai spus, cu ajutorul pieptenilor (fig. 10). In timpul lucrului, acestia se spala din cand in cand pentru a se putea lucra mai usor.

Dupa uscare, se zugraveste in culoarea arborelui ce s-a propus a fi imitat sau se vopseste.

Daca se zugraveste intai, se da un strat de zugraveala aplicat cel mai bine cu bidineaua. Daca suprafata este mica, zugraveala se poate aplica, manual, cu bidineaua.

Fig. 10. Modul de executie al finisajului tip "scoarta de copac" cu ajutorul pieptenului

Daca scoarta imitata se vopseste, intai se aplica un strat de ulei pentru impregnare, dupa care urmeaza un strat de vopsea in culoarea scoartei ce se imita.

Zugravirea sau vopsitoria se aplica, de regula, in doua culori. Prima culoare constituie fondul, cea de a doua se patineaza.

Patinarea imitatiei scoarta a arborilor este obligatorie, avand in vedere efectul ce trebuie obtinut. Culoarea de fond este intotdeauna mai inchisa, iar cea pentru patinat mai deschisa.

Pentru protejarea vopsitoriei, se poate aplica un strat sau doua de lac incolor.

Cu aceiasi compozitie si ustensile se pot imita barnele, coarnele unor animale, diferite pietre, valurile, urmele unor animale, trestia si chair unele tesaturi in relief etc.

Trestia, tesatura, aspectul de biscuiti, valurile se imita cu ajutorul pieptenilor, folisind paste de calcio pa baza de ciment-ipsos, ciment-barita, vinarom-huma; pasta pe baza de ipsos se prelucreaza mai greu.

Barnele, pietrele, coarnele de cerb, se obtin prin prelucrarea pastei de ipsos, ipsos-ciment, ciment-huma, ciment-barita, ciment-var cu ajutorul unei spaclu sau cutit si o drisca sau un glet pentru intinderea pastei.

Tot din pasta de calcio se pot executa lucrari de zgrafito. Zgrafito este un finisaj in relief, executat din mai multe straturi colorate. Fiecare strat de calcio se coloreaza separat si se aplica dupa intarirea celui precedent. Dupa intarirea ultimului strat, se decupeaza scena proiectata, folosind cutite de diferite marimi, spacluri, dalti.

Intretinerea acestui tip de zugraveala este indentica cu cea a calcului. Un hol foarte frumos se obtine daca soclul, pe o inaltime de 1,50-1,80m, se finiseaza in imitatie de scorta de copac, iar in sus se executa un calcio smuls sau bob de orez. Ordinea de executie este inversa, adica soclul se face ultimul.

Zugraveli cu ghinde, castane, coji de nuci, cochilii de melci si scoici

In practica, se mai executa un tip de zugraveli in relief obtinute prin fixarea in pasta (dupa ce a fost aplicata pe suport) a unor coji de nuca, castane sau ghinde, alune etc. Pasta preparata dupa una din retetele prezentate in capitolele anterioare, se intinde intr-un strat subtire pe suportul dinainte pregatit ca pentru celelalte forme de calcio, folosind drisca-fier de glet, scandurica, bidinele, pensula etc.

Pentru efectuarea unei asemenea lucrari este nevoie de doua persoane: una intinde compozitia pe suport, iar cealalta fixeaza in psta ghindele, cojile de nuci sau castanele. Fixarea materialului se face cu multa grija, pentru ca ghindele sa nu se desprinda din stratul proaspat de pasta. Dupa ce compzitia s-a intarit, ghindele sau castanele nu se mai desprind. Se pot face diferite combinatii sau se aplica numai un singur fel de material.

Ghinda, castanele etc. se pot lacui inainte de a fi fixate in pasta de calcio. Cand lucrarea urmeaza a fi vopsita, iar varfurile, respectiv proeminentele ghindei, castanelor etc. nu se vopsesc, acestea se sterg cu o carpa moale inainte de uscarea vopselei. Proeminentele se mai pot cerui, lustrui sau se dau cu lazur etc.

Ghindele si castanele, fiind lipsite de pori, nu adera intotdeauna bine, dintr-o data, cand se fixeaza in pasta. Retusarea se efectueaza inainte de intarirea completa a compozitiei prin apasarea usoara a materialului de jur imprejur, cu degetul invelit intr-o bucata de carpa (daca lipsesc manusile din material plastic). Se va acorda cuvenita grija ca retusurile sa fie neobservate.

In loc de ghinde, castane, alune, se pot folosi si alte materiale printre care: samburi de visine, cirese, prune, scoici, melci etc.

Materialele aratate mai sus se pot fixa direct in stratul de tencuiala, nemaifiind necesara executarea altor operatii pana la aplicarea pastei de calcio si implantarea materialului dorit.

Castanele, ghinda, alunele si alte materiale se folosesc atat intregi, cat si jumatati sau maruntite (tocate).

Intretinerea acestui tip de finisaj este foarte usoara, de altfel ca si efectuarea unor lucrari de retus in timp.

Acest finisaj este departe de a fi scump sau greu de executat. Desi este foarte decorativ, se executa mai rar deoarece nu prea se cunoase modul de executie si avantajele sale. Avantajul cel ami mare este ca se poate executa facand intreruperi pe acelasi perete; totodata mascheaza toate deficientele zidului. Se executa pe holuri, in sufragerii si in alte incaperi.

H. Tehnologia si realizarea zugravelilor si vopsitoriilor ce imita marmura

Din aceasta categorie fac parte zugravelile mozaicate si zugravelile cubiste.

Zugravelile cubiste

Execuatarea acestr zugraveli nu ridica probleme deosebite, fiind usor de realizat de catre nespecialisti. Pentru obtinerea unor asemenea zugraveli sunt necesare: o pompa cu flit, un model de sablon, o sfoara si o carpa moale.

Modelul (sablonul) poate avea forme diferite, simple sau mai complicate. Poate fi alcatuit doar dintr-o rigla, un dreptunghi, un patrat, un unghi, poate avea forma aripilor unei pasari, forma valurilor etc.

Modelele se confectioneaza din cartoane sau din material plastic; cele din carton se vor vopsi cel putin cu doua straturi de vopsea.

Compozitia pentru puleverizare se preapara ca pentru orice zugraveala. Cele incleiate cu vinarom sunt preferate celor pe baza de clei animal, aracet, deoarece vinaromul are proprietati sicative si impiedica scurgerea.

Compozitiile vor fi foarte fluide, gradul de fluiditate se va stabili prin incercari.

Pentru executarea degradeului sunt necesare doua persoane; una va tine fixat modelul, iar celalta va pulveriza compozitie cu pompa de flit.

Pulverizarea compozitiei se face la baza modelului spre exterior din ce in ce mai rar; la baza culoarea va fi densa, acoperind pe o latime de cel putin un centimetru culoarea fondului; in continuare, se va rari pana cand se va pierde. Din acest loc se mai lasa cativa centimetrii si se incepe al doilea rand sau a doua coloana.

J. Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii pe timp friguros

Pentru executare lucrarilor in conditii de timp friguros, s-au elaborat tehnolgii noi pentru pregatirea, executare si protejarea lucrarilor, tehnologii care sunt obligatorii pentru unitatile care executa lucrari in aceasta perioada, in vederea obtinerii unei eficiente maxime, cu un consum minim de energie.

Zugravelile si vopsitoriile, fiind procese umede, sunt foarte sensibile la scaderile de temperatura.

Cand media temperaturilor scade sub +5°C se recomanda sa nu se mai execute zugraveli si vopsitorii. In interior, aceste lucruri pot continua daca sunt asigurate conditiile aratate la tehnologia de executie.

Incaperile in care se executa zugraveli, temperatura trebuie sa fie mentinuta constanta la cel putin +5°C si respectiv 10-15°C pentru vopsitorii, tot timpul lucrului siinca cel putin trei zile dupa terminare. Pentru a se putea realiza aceste conditii incaperile trebuie incalzite si inchise, adica sa aiba usile, ferestrele si geamurile complet montate si in perfecta stare de integritate.

Temperatura aerului interior care vine in contact cu peretii trebuie sa nu aiba fata de acestia o diferenta mai mare de 5-6°C, pentru a se evita condensarea vaporilor din atmosfera, ceea ce ar produce patarea zugravelilor.

In interior, trebuie, totusi, asigurata o ventilatie care sa impiedice saturarea aerului cu vapori produsi prin uscarea zugravelilor, ceea ce ar opri definitiva lor uscare. De asemenea, trebuie impiedicat contactul direct intre partile zugravite si vopsite cu surse sau scapari de abur ori aer cald din instalatiile respective.

Tencuielile pe care se executa zugravelile trebuie sa fie executate din timp, pentru ca sa se usuce complet si uniform; umiditatile mia mari fac sa nu se usuce uniform tencuielile si sa pateze zugravelile.

Chiturile, grundurile si compozitiile de zugravit si vopsit se prepara si se pastreaza in incaperi incalzite permanent. Cutiile cu compozitii de lucru se tin in vase cu apa calda, pentru a fi mentinute la cel putin 10°C, in cazurile obisnuite, si cel putin 15°C pentru grundurile preparate cu sapun sau compozitiile cu pigmenti care se ingroasa la frig.

Vasele in care se pastreaza compozitiile, pentru a fi bine izolate termic, se inchid cu capace si se imbraca in pasla.

Apa folosita in amestecuri va fi incalzita atat incat sa nu altereze restul componentilor.

Fiecare strat se va lasa sa se usuce complet, fiind interzisa aplicrea aplicarea unui nou strat pana ce stratul anterior nu este uscat.

Pentru lucrari de calitate superioara, temperatura interioara, trebuie sa se mentina la cel putin 10°C.