ELECTRONUL - Schita istorica

O scurta schita istorica este deosebit de interesanta pentru a intelege dezvoltarea ideilor privind electronul ca particula elementara.

- in antichitate se cunosteau o serie de fenomene electrice si magnetice; in limba greaca cuvantul electron inseamna chihlimbar, material cunoscut prin proprietatea lui de a atrage obiecte usoare daca este frecat; se cunosteau proprietatile unor materiale care atrageau obiecte de fier, 'piatra magentica' (magnetita, denumita magnis in Grecia). Fenomene de electrizare prin frecare au fost observate si descrise de catre Thales din Milet (aprox. 600 i.Hr.) iar atractia pietrei magnetice a fost descrise de Platon.

- in evul mediu 'electricitatea' se considera ca un fluid

- in 1733 C. Dufay, sustine ipoteza a doua fluide: electricitate vitroasa (la frecarea sticlei) si rasinoasa (la frecarea unor rasini) ca rezultat al observatiei privind existenta fenomenelor de atractie dar si de respingere intre corpurile electrizate;

- intre 1747 - 1750 B. Franklin, efectueaza experimente de electrizare si denumeste cele doua tipuri de electricitate, pozitiva si negativa, (deoarece presupunea ca sticla castiga fluid 'electric' prin frecare cu mana, deci are ceva in plus, iar mana pierde fluid, deci are fluid In minus); se spune (prin conventie) ca un corp care este respins de o sticla electrizata prin frecare este pozitiv incarcata si negativ incarcata in caz contrar; experimenteaza paratraznetul si demonstreaza natura electrica a traznetului si fulgerului;

- 1776 H.Cavendish arata ca trebuie facuta o distinctie intre doi factori de care depind fenomenele electric: o marime privind 'cantitatea' de electricitate, denumita azi sarcina electrica, si o marime ce priveste intensitatea fenomenelor, denumita azi potential sau tensiune, iar in 1811, Lord Kelvin, defineste cantitativ notiunea de potential electric;

- 1785 C. Coulomb, a dat legea cantitativa a actiunii corpurilor incarcate electric, lege analoga cu cea a gravitatiei;

- 1789 - 1800, experimente cu 'electricitatea animala', L.Galvani si apoi A. Volta au inventat pila electrica;

- 1801, H. Davy, descopera electroliza;

- M. Faraday, studiaza electroliza in laboratorul lui Davy si da legile ei; introduce notiunea de ion (1834, cuvant de origine greaca, ce inseamna 'pelerin' sau 'calator');

- 1839, Faraday, introduce notiunea de dielectric;

- 1854, Heinrich Geissler, imbunatateste pompele de vid si efectueaza experimente de descarcari electrice in gaze rarefiate;

- 1869, J.W. Hittorf descopera razele catodice;

- 1869, E. Goldstein, cercetari asupra razelor catodice;

- 1873, J. C. Maxwell, scrie 'Tratat despre electricitate si magnetism', bazele teoriei electromagnetismului;

- 1878, H.A. Lorentz, lucreaza la teoria 'clasica' a electronului;

- 1881, H. Helmholtz afirma ca in electroliza se manifesta 'atomul de electricitate';

- 1881, Johanstone Stone, propune denumirea de electron pentru ipotetica particula ce poarta unitatea de sarcina electrica;

- 1881, J.J. Thompson, introduce ideea de masa electromagnetica a electronului;

- 1884, T.A. Edison, - descopera emisia termoelectronica, efectul Edison;

- 1885, H.A. Lorentz, dezvolta teoria clasica a electronilor;

- 1886, Goldstein, descopera razele canal;

- 1887, S. Arrhenius, formuleaza teoria disociatiei electrolitice; disociatia in ioni se petrece nu numai la electrozi (in fenomenul de electroliza), ci si in mod normal la orice dizolvare;

- D. Hurmuzescu, cosntruieste electroscopul cu dielectric si ecranare electrostatica;

- J. Perrin, realizeaza experimente cu electroscopul si descopera incarcarea electrica negativa, a razelor catodice;

- J.J. Thompson (1897) realizeaza un experiment crucial pentru detectarea electronilor si stabilirea proprietatilor lui; deviatia in camp electric a razelor catodice se face ca si cum aceste raze ar fi constituite din particule incarcate cu sarcina electrica si o masa a carei valoare este de aproximativ 1/1000 din masa atomului de hidrogen; in acelasi an pune la punct metoda campurilor incrucisate;

- se ajunge la concluzia ca electronul este un 'atom de electricitate';

are o raza de aproximativ 3_·10 ^-13 cm (Lorentz, teoria clasica a electronului);

- 1899, Ph. Lenard scoate in aer razele canal utilizand foite foarte subtiri de metal si studiaza proprietatile fasciculului;

- 1899, J.J. Thompson, arata ca particulele din razele catodice sunt identice cu cele care apar in efectul fotoelectric, utilizand 'semnatura' particulelor: raportul e/m;

- 1903, E. Rutherford, descopera ca fasciculul de radiatii alfa emise de radiu se descompune in camp electric (sau magnetic) intens in particule cu sarcina +, deviate si altele nedeviate (denumite ulterior gama);

- 1904, P. Drude si J.J. Thompson, arata ca valenta unui element coincide cu numarul de electroni 'labili' pe care ii are atomul (electroni de valenta);

- 1905, A. Einstein, da teoria fotonica a efectului fotoelectric;

- 1905, P. Langevin, da teoria electronica a diamagnetismului si a paramagnetismului;

- 1906, Ghercke si Reichenheim, descopera razele anodice (emisia termoionica);

- 1907, P. Weiss, da o prima teorie a feromagnetismului;

- 1907, J. Starck arata ca electronii se gasesc in partea exterioara a atomului;

- 1907, J.J. Thompson, pune la punct metoda parabolelor;

- 1908, R. Millikan, incepe seria de determinari a sarcinii electronului;

- 1911, R. Millikan, obtine o valoarea precisa a sarcinii electronului;

- 1922, D. Stern, E. Gerlach, descopera momentul magnetic al electronului;

- 1922, 1923, A.H. Compton si P. Debye, explica efectului Compton;

- 1925, P. Auger, descopera asa numitii electroni Auger;

- 1923, 1925, L. de Broglie, emite ipoteza undei asociate;

- 1924, E. Schrodinger, da ecuatia de miscare a electronului in atom;

- 1925, W. Pauli, exprima principiul de excluziune;

-1927, C. Davisson, D.H. Germer, efectuiaza experimente de difractie a electronilor;

- 1928, P.A.M. Dirac, ajunge la ecuatia de miscare a electronului relativist;

B.Franklin 1706-1790

H.Cavendish 1731-1810

C.Coulomb 1736-1806

M.Faraday 1791-1867

H.A.Lorentz 1853-1928

H.Helmholtz 1821-1894

T.A.Edison 1847-1931

D.Hurmuzescu 1865-1954

P.Lenard 1862-1947

P.Langevin 1872-1946

P.Auger 1899 - 1993

P.A.M.Dirac 1902 - 1984