Metode de protectie de electrocutare

Metode de protectie de electrocutare

Protectia omului impotriva electrocutarii prin atingere directa se reali­zeaza prin utilizarea mijloacelor individuale de protectie si prin respectare i normelor de tehnica securitatii specifice muncii lucrarilor de instalatii electrice.

Mijloacele individuale de protectie cuprind:

materiale clcctroizolante pentru protectie: covoare, cizme, galosi si manusi din cauciuc electroizolant, scule cu minorele izolante etc. Acestea tre­buie sa se gaseasca in dotarea fiecarui electrician din personalul de intretinere .si trebuie utilizate ori de.cite ori se lucreaza la partile din instalatia electrica. <~ovoarelc din cauciuc electroizolant se asaza in fata tablourilor sau panourilor «lectrice la care se lucreaza si pe toata durata interventiei muncitorul trebuie sa se afle cu picioarele (incaltate cu cizme sau galosi din acelasi cauciuc elec­troizolant) pc acestea;

materiale pentru ingradiri provizorii, pentru a izola locul de lucru al instalatiilor electrice, astfel incit restul personalului din intreprindere sa nu aiba acces la acesta;

placute avertizoare, pentru a atrage atentia asupra pericolului de electrocutare si asupra interzicerii unor manevre in instalatiile electrice.

Protectia omului impotriva electrocutarii prin atingere indirect se realizeaza, in principiu, prin:

micsorarea tensiunii de atingere;

micsorarea duratei de trecere a curentului electric prin corpul omenesc.

Micsorarea tensiunii de atingere. Din relatia de mai jos se vede ca valoarea curentului depinde de valorile pe care le au tensiunea de atingere si rezistenta electrica a corpului omenesc.

Rezistenta electrica a corpului omului depinde mult du umiditatea pielii si starea fizica a acestuia. Ea variaza in limite foarte largi;

sub 1 000 Ω cind pielea este umeda din cauza transpiratiei etc.;

intre 40 000 - 100 000 cind pielea este uscata.

Rezulta ca electrocutarea poate avea efecte periculoase daca tcttsiunta de atingere are valori, pentru curentul alternativ, cuprinse intre:

ΔU₁ = 10 V

ΔU₂ = 1000 V

in functie de rezistenta electrica a corpului omenesc.

Daca tensiunea de atingere este de 220 V, iar pielea omului este foarte uscata, curentul de electrocutare este:

I_h=U/R =2,2 mA

valoare, mai mica decit 10 mA, limita intensitatii nepericuloase.

La aceeasi tensiune de atingere, daca pielea omului este usor umeda (dato­rita mediului din incapere, transpiratiei etc.) si rezistenta electrica a corpului are o valoare de aproximativ 40 000 prin corp va trece un curent:

I_h = 5,5 mA

care de asemenea nu este periculos. Daca insa pielea corpului este umeda si rezistenta electrica a acestuia este de 1 000 Ω, curentul de electrocutare la aceeasi tensiune de atingere de 220 V va fi:

I_h = 220 mA. 1 000

valoare cu mult peste limita intensitatii periculoase.

Din exemplele de mai sus se poate observa ca aceeasi tensiune de atingere poate produce curenti de electrocutare ncpericulosi, sau periculosi in functie-de rezistenta electrica a corpului omului.

Cum aceasta rezistenta nu poate fi cunoscuta cu precizie, limitarea curen­tului de electrocutare se realizeaza prin adoptarea unor metede care sa duca la scaderea tensiunii de atingere (sau de pas) s ub valoarea tensiunii de atingere admisibile, Prin tensiune de atingere admisibila se intelege tensiunea care apu­cata corpului omenesc determina trectrea unui curent nepericulos prin acesta. Din acest.punct de vedere, locurile de munca se impart in trei categorii:

locuri putin periculoase. Acestea sint incaperile uscate si incalzite, care au pardoseala rau conducatoare de electricitate (locuintele, birourile, clar

sete eter);

locuri periculoase. Acestea sint locurile in care este realizat cel putin unul din urmatorii factori (care provoaca scaderea rezistentei corpului ome­nesc, sau maresc posibilitatea punerii sub tensiune a acestuia); temperatura aerului intre 25 si 30 ⁰C, umiditatea aerului intre 75 si 95%, in mediu exista degajari de praf bun conducator de electricitate, pardoseala este buna conduca­toare de electricitate, in apropierea instalatiilor electrice se afla constructii metalice ce nu sint prevazute cu ecrane de protectie, sau incaperi iu care par­doseala este ocupata in proportie de pina la 60% cu obiecte metalice. in aceasta categoric intra marca majoritate a incaperilor de lucru din industrie si cele din subsolurile tehnice;

locuri foarte periculoase. Acestea sint locurile in care este realizat cel putin unul din urmatorii factori: temperatura aerului peste 30°C, umiditatea aerului peste 97% (pe pereti exista permanent condens), in aer exista degajari de vapori corozivi, obiectele metalice ocupa peste 60% din suprafata locului de lucru. in aceasta categorie intra centralele termice si de ventilatie, sta­tiile de hidrofor, punctele termice, depozitele pentru bateriile de acumula­toare, spatiile pentru vopsitorii sau tratamente termice, cit si rezervoarele metalice, cazanele, conductele mari metalice in care sc lucreaza.

Pericolul de electrocutare depinde si de tipul echipamentului electric folosit, care poate fi:

echipament fix, care functioneaza intr-opozitie fixa. Instalatia electrica a acestuia este executata ingropat sau aparent de elementele de constructie, in aceasta categorie se incadreaza echipamentul electric pentru alimentarea corpurilor de iluminat montate pc elementele de constructii, pentru alimen­tarea masinilor-unelte, motoarelor etc.;

echipament mobil, care este utilizat in diferite locuri in functie de nece­sitatile procesului de productie. Nu functioneaza in timpul deplasarii, iar deplasarea se face numai dupa ce a fost scos de sub tensiune. Acest echi­pament este mai periculos decit cel fix, deoarece in timpul deplasarilor izo­latia electrica a conductoarelor este mult mai expusa, datorita solicitarilor mecanice suplimentare. in aceasta categorie se incadreaza grupurile converti-zoare, transformatoarele de sudare etc.;

- echipament portativ, care in timpul functionarii este purtat de una sau mai multe persoane. Este cel mai periculos dintre echipamente datorita con tactului direct si permanent (pe timpul functionarii) cu corpul omului. Izo­latia si legaturile electrice sint supuse la solicitari .mecanice mult mni mari. in aceasta categoric se incadreaza uneltele de mina, lampile electrice por­tabili etc.

Micsorarea duratei de trecere a curentului electric prin corpul omului.

Instalatiile de protectie impotriva electrocutarilor prin atingerea indirecta trebuie astfel concepute, incit ele sa intrerupa curentul in mai putin de 0,2 s.

Din punct de vedere practic, protectia omului impotriva electrocutarii prin atingerea indirecta sc realizeaza prin doua categorii de metode:

metode de protectie de baza (sau principale), care pot asigura singure protectia;

metode de protectie suplimentare, care au numai rolul de a dubla una din metodele de protectie de baza.

Dintre metodele de protectie de baza cele mai importante sint:

protectia prin legare la pamint ;

protectia prin legare la nulul de protectie;

protectia prin folosirea tensiunii reduse.

Dintre metodele de protectie suplimentare cea mai importanta este: protectia automata la aparitia tensiunii de atingere (PA TA ).

Bibliografie

"Instalatii si echipamente" de N.Mira, EDP 1994

"Utilaje si tehnologia instalatiilor electrice din constructii montaj" de C. Bianchi EDP 1978

"Senzori si detectoare "de O Crisan, EDP 2005