Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Aeronautica Comunicatii Constructii Electronica Navigatie Pompieri
Tehnica mecanica

Electronica


Index » inginerie » Electronica
» Studiul circuitelor electrice liniare de curent continuu


Studiul circuitelor electrice liniare de curent continuu


STUDIUL CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE DE CURENT CONTINUU

SCOPUL LUCRARII

Verificarea pe cale experimentala a teoremelor: teoremele lui Kirchhoff, teorema superpozitiei, teorema generatorului echivalent de tensiune (Thevenin), teorema generatorului echivalent de curent (Norton) intr-un circuit electric liniar de c.c.



2. Consideratii teoretice

Un circuit liniar de c.c. are ca elemente active surse de energie (tensiune, curent - independente -ideale sau reale- sau comandate-) si ca elemente pasive rezistoare.

2.1 Teoremele lui Kirchhoff (TK)

Prima teorema a lui Kirchhoff (TK I)

Se refera la intensitatile curentilor si se aplica in noduri.

Enunt: Suma algebrica a intensitatii curentilor laturilor dintr-un nod de retea este nula.

Obs. Se iau cu semnul plus curentii care ies din nod si cu semnul minus curentii care intra in nod.

(3.1)

A doua teorema a lui Kirchhoff(TK II)

Se refera la tensiuni si se aplica pe ochiurile circuitului.

Enunt: Suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale surselor in lungul unui ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune din laturile ochiului.

(3.2)

- tensiunea la bornele surselor de curent

Obs. In aceasta suma algebrica se ia semnul plus daca sensul de parcurgere al ochiului coincide cu sensul surselor de tensiune electromotoare si cu sensul caderilor de tensiune (sau a intensitatilor curentilor din laturile circuitului) si semnul minus in caz contrar.

2.2 Teorema superpozitiei (a suprapunerii efectelor)

Enunt: Curentul electric dintr-o latura a unui circuit, in care exista mai multe surse, este egal cu suma algebrica a curentilor produsi in acea latura de fiecare sursa in parte, daca ar actiona singura in circuit, celelalte fiind scurtcircuitate sau inlocuite cu rezistenta lor interioara ().

    (3.3)

Obs. Se ia semnul (+) daca sensul curentului coincide cu cel al curentului si (-) in caz contrar.

2.3 Metode de rezolvare a circuitelor de c.c. cu obtinerea raspunsului pe o singura latura

Foarte frecvent, in circuitele electrice complexe, intereseaza determinarea curentului sau a tensiunii numai pe o singura latura sau la bornele unei singure laturi a circuitului.

Pentru aceasta se recurge la metode care determina numai un curent sau numai o tensiune din circuit, aceste metode fiind bazate pe teoremele generatoarelor echivalente ( de tensiune - Thevenin sau de curent - Norton).

a. Teorema generatorului echivalent de tensiune (Thevenin)

Enunt: Intensitatea curentului dintr-o latura pasiva de circuit este egala cu raportul dintre tensiunea de la bornele laturii la mers in gol si suma dintre rezistenta laturii si rezistenta circuitului pasivizat.

Fig. 3.26

    (3.4)

- rezistenta laturii; - rezistenta retelei pasivizate

- tensiunea intre bornele A si B in ipoteza ca .

b) Teorema generatorului echivalent de curent ( Teorema lui Norton )

Enunt: Tensiunea la bornele unei laturi pasive de circuit este egala cu raportul dintre intensitatea curentului de scurtcircuit din acea latura si suma dintre conductanta laturii si conductanta circuitului pasivizat.

,

Se considera circuitul electric liniar de c.c. din fig. 1 pentru care se cunosc: R1 R2= .. W, R3=.. W E1=.V si E2= ..V.

Circuitul are: n=2 noduri, l=3 laturi si o=2 ochiuri fundamentale.

Fig. 1

montajul Si APARATURA NECESARA

Se va realiza montajul din fig.2 care cuprinde:

E1, E2 - surse de tensiune de c.c. stabilizate intre 0-40 V;

R1, R2,R3 - rezistoare;

A1, A2, A3 - ampermetre de c.c.;

V1, V2, V3, V - voltmetre de c.c.;

Fig.2

Desfasurarea lucrarii

Se realizeaza schema de montaj din fig. 2. Valorile curentilor I1, I2, I3 citite la ampermetre se vor trece in tabelele 1 si 2, iar curentul I3 se va trece si in tabelul 3. Valorile tensiunilor U1, U2, U3 citite la voltmetre se vor trece in tabelul 2, iar tensiunea UAB se va trece in tabelul 3. Pentru fiecare montaj in parte se va determina Uabo ( in gol, lasand latura cu R3 neconectata) si Iab sc. ( in scurtcircuit, legand in paralel cu R3 un fir conductor ) si se vor trece in tabelul 3.

Tabelul 1 - Verificarea TK I si TS

Cazul studiat

E1

E2

I1

I2

I3

Verificare T.K.I

(pe linii)

[V]

[V]

[mA]

[mA]

[mA]

E1, E2 generatoare

E1=generator, E2=0

E1=0, E2 generator

Verificarea T.S.

(pe coloane)

Tabelul 2 - Verificarea TK II

Valori masurate

Valori calculate

E1

E2

R1

R2

R3

I1

I2

I3

U1

U2

U3

U1= R1I1

U2= R2I2

U3= R3I3

[V]

[V]

W

W

W

[A]

[A]

[A]

[V]

[V]

[V]

[V]

[V]

[V]

Verif. T.K.II, val. masurate pentru caderile de tensiune

E1+E2=U1+U2

Verif. T.K.II, val. masurate pentru curenti si calculate pentru caderile de tensiune

E1+E2=R1I1+R2I2

E2=U2-U3

E2=R2I2-R3I3

Se pasivizeaza circuitul si se masoara rezistenta echivalenta a circuitului pasivizat Rabo care se trece in tabelul 3.

Tabelul 3 - Verificarea teoremelor generatoarelor echivalente

Cazul studiat

Valori masurate

Valori calculate

Uab

Iab=I3

Uabo

in gol

Iab sc.

in scurt

Rabo

Rab

Gab

Rabo

Gabo

Iab

Uab

[V]

[mA]

[V]

[mA]

W

W

[S]

W

[S]

[mA]

V

E1=V E2=V

E1=V

E2=0 V

E1=0 V E2=V

Valori calculate: , , , , si .

Erori: si





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate