![]()  |  Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | 
| Tehnica mecanica | 
Scopul lucrarii
Se studiaza functionarea si se determina performantele stabilizatoarelor de tensiune realizate cu circuitul integrat bA723.
2. Consideratii teoretice
Functionarea circuitelor si aparatelor electronice necesita o alimentare cu tensiune continua. Aceasta se obtine in mod obisnuit de la baterii sau de la reteaua de curent alternativ, prin redresare si filtrare.
Pentru a garanta buna functionare a unei scheme sau a unui aparat electronic este necesar ca tensiunea de alimentare sa fie constanta. Aceasta cerinta este realizata folosind stabilizatoarele de tensiune.
Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite
electronice de tip cuadripol, fig.9.1.a, care se conecteaza intre sursa de
alimentare si consumator, avand rolul de a mentine constanta
tensiunea de iesire, fig.9.1.b, in raport cu variatiile tensiunii
sursei, ale rezistentei de sarcina, ale temperaturii ambiante sau ale
altor factori perturbatori.
De regula stabilizatoarele electronice de tensiune se protejeaza in cazul scurtcircuitarii iesirii sau cresterii consumului peste posibilitatile de lucru (suprasarcina).
Protectia la suprasarcina actioneaza mai lent si se poate realiza prin sigurante fuzibile normale.
Protectia la scurtcircuit trebuie sa actioneze pentru a evita distrugerea componentelor stabilizatorului.
Caracteristica statica de iesire a stabilizatorului cu protectie prin limitarea curentului de scurtcircuit si a celui cu protectie prin intoarcerea caracteristicii sunt date in figura 9.2:
 
   
 
  
   
  
Figura 9.2
Pentru aprecierea performantelor unui stabilizator de tensiune se definesc urmatoarele marimi caracteristice:
factorul de stabilizare in tensiune:
![]()
![]()
determinat din
caracteristica de transfer 
 , fig.9.3:
 
   
 
  
   
  
Figura 9.3
 rezistenta
de iesire (interna)
:
 ![]()
Pentru studiul performantelor stabilizatoarelor de tensiune, in cadrul lucrarii s-au ales scheme realizate cu circuitul integrat bA723.
El furnizeaza la iesire un curent de sarcina mic (max. 150mA), dar datorita accesului la mai multe intrari exista posibilitatea extinderii domeniului de curenti la iesire, deci posibilitatea realizarii mai multor variante de stabilizator.
Deoarece stabilizatoarele integrate de tensiune opereaza pe principiul reactiei, in cadrul lucrarii se vor studia urmatoarele scheme realizate cu regulatorul integrat bA723:
a) stabilizator cu V0>Vref, fig. 9.4, avand caracteristica de iesire V0=f(I0), cea din figura 9.2.a.
Potentiometrul 
 se foloseste la
ajustarea tensiuni de iesire in jurul unei anumite valori.
Figura 9.4
Rezistenta de sarcina
 este de fapt potentiometrul
, cu ajutorul caruia se obtin diferite valori
pentru sarcina.
Tensiunea de iesire se calculeaza cu relatia:
,
iar curentul cu relatia:
![]()
b)        
stabilizator cu 
, fig. 9.5, avand caracteristica de iesire 
, ca cea din figura 9.2.b.
Figura 9.5
Rezistenta de sarcina
 este identica cu cea din    schema de la punctul a) 
Curentul de sarcina maxim se calculeaza cu relatia:
,
iar curentul de
scurtcircuit, punand
conditia 
, se obtine cu relatia: 
![]()
Tensiunea de iesire se calculeaza ce relatia:
![]()
3. Desfasurarea lucrarii
3.1 Pentru efectuarea lucrarii, in afara de platforma tip, ce contine piesele plantate, se folosesc urmatoarele aparate:
voltmetru electronic de cc (analogic sau digital);
sursa de cc reglabila;
miliampermetru de cc (analogic sau digital).

Figura 9.6
3.2. Pe platforma tip macheta se identifica montajul din figura 9.6.
3.3. Se realizeaza circuitul din fig.9.4 pe platforma tip macheta, efectuand legaturile intre bornel 10 si 2. Se alimenteaza montajul intre bornele 1 si 7 de la o sursa de tensiune continua reglabila.
Intre bornele 1 si 7, respectiv 9 si 7 se monteaza doua voltmetre de curent continuu, iar intre bornele 8 si 9 se monteaza un miliampermetru de current continuu.
3.3.1. Se regleaza
potentiometrul
 la mijloc. Se variaza tensiunea 
, de alimentare, intre 0 si 24
.
Potentiometrul 
 se roteste spre
dreapta astfel incat cursorul sa ajunga in capatuln dinspre
rezistenta
(X=0).
Se masoara tensiunile 
, corespunzatoare
bornelor 9, 6, 2, 3, 5 si 4, completandu-se tabelul 9.1.
Tabelul 9.1
| 
   VI[v]  |  ||||||||||||||
| 
   Vref[V]  |  ||||||||||||||
| 
   VCL[v]  |  ||||||||||||||
| 
   VCS[V]  |  ||||||||||||||
| 
   VNI[V]  |  ||||||||||||||
| 
   NINV[V]  |  
     |  |||||||||||||
| 
   V0[V] masurata  |  ||||||||||||||
| 
   V0[V] calculata  |  
3.3.2. Potentiometrul
 se roteste spre stanga si astfel cursorul va
ajunge in capatul opus dinspre rezistenta
. Se procedeaza in continuare similar ca la punctul
3.3.1, completandu-se tabelul 9.1.
3.3.3. La 
 se modifica
rezistenta de sarcina din potentiometrul 
 la valorile
specificate, masurandu-se marimile 
 si completandu-se
tabelul 9.2. Potentiometrul se roteste (spre dreapta) astfel incat sa se
obtina x=0 
Tabelul 9.2
| 
   RL [kW  |  |||||||||||
| 
   V [v]  |  |||||||||||
| 
   VCL [v]  |  |||||||||||
| 
   VCS [v]  |  |||||||||||
| 
   I =V /RL [mA]  |  |||||||||||
| 
   I [mA] masurat  |  
 3.3.4. Se va trasa caracteristica de
transfer 
 din tabelul 9.1
si se va estima factorul de stabilizare 
.
3.3.5. Se va reprezenta caracteristica 
 din tabelul 9.1. 
3.3.6. Se va reprezenta caracteristica de iesire 
si se va estima rezistenta de iesire 
, folosind rezultatele din tabelul 9.2.
3.3.7. Din tabelul 9.2 se vor aproxima marimile 
 si 
 si se vor compara
cu valorile calculate.
3.4. Se realizeaza circuitul din figura 9.5 pe platforma tip macheta efectuand legaturile intre terminalele 11 si 7, 3 si 4 si desfacand legatura intre bornele 2 si 10. Voltmetrele si miliampermetrele raman conectate.
3.4.1. Se procedeaza similar ca la punctul 3.3.1, cu exceptia potentiometrului
 care nu are nici un
efect pentru acest circuit. Se completeaza tebelul 9.1.
3.4.2 La 
 se modifica
rezistenta de sarcina din potentiometrul 
 la valorile
specificate, masurandu-se marimile 
si 
 si completandu-se
tabelul 9.2.
3.4.3 Se va trasa caracteristica de transfer 
 din tabelul 9.1
si se va estima factorul de stabilizare 
.
3.4.4 Se va reprezenta caracteristica 
 din tabelul 9.1. 
3.4.5 Se va reprezenta caracteristica de iesire 
 si se va estima
rezistenta de iesire 
 folosind rezultatele
din tabelul 9.2.
3.4.6 Din tabelul 9.2 se vor aproxima marimile 
 si 
 si se vor compara
cu valorile calculate.
4. Continutul referatului
4.1. Schemele electrice ale celor 2 montaje.
4.2. Caracteristicile de transfer 
 si valorile
factorului de stabilizare 
.
4.3. Caracteristicile 
.
4.4. Caracteristicile de iesire 
 si valorile
calculate pentru rezistenta de iesire 
.
4.5. Valorile calculate si determinate pentru marimile 
 si 
.
4.6. Concluzii asupre lucrarii.
Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate