Planificarea voiajului

Planificarea voiajului

1.1 Descrierea navei M/T Histria Giada

Tabel 1.0

Caracteristicile Navei

Tabel1.1

Sistemul de propulsie

Tabel 1.2 Echipamentul de navigatie si comunicatie

Sabilirea rutei de navigatie

Conform rezolutiei I.M.O. A893 (21), pentru a duce la bun sfarsit un anumit voiaj trebuie parcurse anumite etape in mod obligatoriu:   

Strangerea de informatii privind zonele maritime care urmeaza a fi tranzitate

2. Planificarea in detaliu a rutei pe care urmeaza sa o parcurga nava

3. Executarea voiajului

4. Monitorizarea modului in care se desfasoara voiajul

Obtinerea informatiilor privind zonele maritime pe care nava urmeaza sa le parcurga se realizeaza consultand documentatia nautica existenta la bord si care se refera la respectivele arii geografice. Principalele categorii de informatii si surse care trebuie avute in vedere la planificarea voiajului sunt:

1.2.1 Documente nautice folosite la planificarea voiajului

Catalogul hartilor

Este o publicatie anuala a Amiralitatii Britanice in Anglia cu numarul NP131 si de Agentia Cartografica a Ministerului Apararii in Statele Unite ale Americii cu seria CATP2VOIU. Informatiile referitoare la hartile marine sunt date sub forma de tabel, continand 4 grupe de harti, functie de scara. Continutul primei parti este completat de hartile index. Acestea precizeaza, cu ajutorul unor dreptunghiuri zona geografica reprezentata pe fiecare harta in parte.

Multe din navele comerciale folosesc harti publicate de Amiralitatea Britanica, deasemenea, sunt unele zone ale lumii in care navigatorii considera oportuna folosirea hartilor publicate de autoritatile locale. Obiectivul Amiralitati Engleze este de a edita toate hartile pentru zonele britanice, ale Europei precum si pentru cateva zone din Orientul Mijlociu, la o scala suficienta pentru navigatia in deplina siguranta.

Alegerea hatilor de navigatie necesare voiajului se face consultand acest catalog, dupa care se verifica daca respectivele harti exista la bord sau trebuie comandate, acestea urmand a fi aduse la bord inainte de plecarea navei din port.

Scara hartilor trebuie aleasa in functie de modul in care va fi tranzitata o anumita zona, optandu-se pentru scara de 1/50.000-1/1.000.000 pentru navigatia in vecinatatea coastei si pentru scari cuprinse intre 1/5.000-1/25.000 in zone de maxima apropiere fata de linia tarmului. Toate hartile vor fi in prealabil corectate si aduse la zi.

De-a lungul a multor coaste neatinse in detaliu de hartile britanice, navigatorii pot utiliza cu aceeasi eficienta hartile directiilor hidrografice ale statelor riverane in cauza.

Harti folosite la trasarea drumului

Pentru buna desfasurare a voiajului sunt necesare urmatoarele caregorii de harti:

Harti oceanice, la scara de 1/6.000.000,necesare pentru studiul drumului si

efectuarea traversadelor.

Harti generale, la scari cuprinse intre 1/4.500.000 si 1/600.000 care servesc

pentru studiul drumului si pentru tinerea navigatiei la larg sau in apropierea coastelor lipsite de pericole de navigatie.

Harti costiere generale si harti de drum, la scari cuprinse intre 1/1.000.000 si

1/200.000, care contin suficiente detalii pentru a fi utilizate in apropierea coastelor lipsite de pericole hidrografice deosebite.

Harti costiere speciale (harti de aterizare) la scari cuprinse intre 1/100.000 si

1/60.000, care reprezinta stramtori, zone pentru acces in porturi si in general, zone cu navigatie dificila.

Planuri, la scari cuprinse intre 1/50.000 si 1/5000 sau chiar mai mari,

reprezentand rade si porturi.

Datorita modificarilor survenite ulterior editarii hartilor autoritatile hidrografice nationale emit periodic documente pentru corectarea hartilor (Avize catre navigatori).

Rutele Oceanice Mondiale (Ocean Passages for the world).

Este o publicatie a Amiralitati Britanice (NP 136)si contine informatii despre planificarea rutelor oceanice, informatii oceanografice si informatii despre curenti .

Harti Rutiere & Harti Pilot

Publicate de Amiralitatea Britanica cu numerele (5124---5128). Acestea sunt similare cu hartile pilot publicate de Agentia Cartografica a Ministerului Apararii (SUA) si pot fi extrase din Atlasele NVPUB (105-109) si Pilot 16, Pilot 55. Ambele variante ofera informatii lunare despre rutele oceanice, curenti, vanturi si limite ale gheturilor si numeroase informatii meteo.

Rutele de Navigatie & Cartile Pilot

Cartea Pilot este documentul nautic care cotine descrierea amanuntita a zonelor de navigatie, furnizand toate amanuntele referitoare la zona geografica respectiva ca: Descierea generala zonei (istorie, pozitionare geo-politica, bazin hidrografic, relieful coastei), elemente de structura etnica si lingvistica, elemente politice specifice zonei, elemente de economie si politica economica, elemente ale legislatiei tarilor riverane, caracteristici meteo-climatice specifice zonei, curenti, vanturi predominante, descrierea amanuntita a coastei, etc.

Cartile Pilot britanice sunt publicate in 74 de volume de Amiralitatea Engleza si informeaza amanuntit despre lumea intreaga." Rutele de Navigatie" sunt publicate de Agentia Cartografica (SUA) in seriile SDPUB (121---200) si sunt similar atat cu "Rutele Oceanice Mondiale" cat si cu Cartile Pilot britanice.

Cartea Farurilor si a Semnalelor de Ceata

Publicatia Amiralitati Britanice cuprinde 11 volume notate de la A la L(NP74---NP84) dand informatii despre toate farurile si semnalele luminoase de interes pentru navigatie, deasemeni sunt incluse toate semnalele de ceata si plutitoare avand o inaltime mai mare de 8(m) deasupra nivelului de referinta al hartii. Sapte volume ale "Cartii Farurilor" sunt publicate de U.S.Coast Guard (COMTDM 165021---1650217) dand informatii despre toate farurile coastei americane, inclusiv Marile Lacuri, Publicatiile DMA, LLPUB (110-116) acopera in intregime restul lumii.

Table de Maree

Sunt publicate de Amiralitatea Britanica anual, in patru volume (NP201-NP204) incluzand toate informatiile necesare calcularii elementelor mareei pentru un numar mare de porturi principale si secundare. Orele si inaltimile mareelor pot fi obtinute rapit prin utilizarea unui program pe computer publicat de Amiralitatea Britanica (SHM-159A) Tablele de maree sunt publicate de asemeni de Serviciul National Oceanic American (NOSPBTT).

Atlase Pentru Curentii de Maree

Publicate de Directia Hidrografica Engleza, aceste atlase acopera arii largi din NW Europei si Hong Kong. Tabele pentru curentii de maree sunt publicate de Serviciul National Oceanic (SUA) cuprinzand coasta Atlanticului in zona Americii de Nord si coasta Pacificului inzona Americii de Nord si Asiei.

Avize pentru Navigatori

Publicate saptamanal atat de Directia Hidrogrfica Britanica cat si de cea Americana, ajutand navele sa-si tina la zi, prin corectii, toate publicatiile nautice.

Informatii Rutiere

Documentul este editat de IMO, si este destinat informarii cu privire la Rutele recomande, Scheme de Separare a Traficului, Rutele cu ape sigure, si Ariile ce trebuie evitate. Informatiile rutiere sunt deasemani cuprinse in harti si in directiile de navigatie.

Cartea Radiofarurilor

Documentul Amiralitatii Britanice este editat in opt volume incluzand informatii detaliate asupra tuturor semnalelor radio folosite in navigati maritima.

Volumul 1 (1&2) Statiile Radio de Coasta (NP281) contine particularitati ale

statiilor de coasta, incluzand indicativele radio, orele de lucru, frecventele de transmisie si receptie, orele pentru listele de trafic, etc. In cadrul aceluias volum la sectiunea special sunt cuprinse informatii privind asistenta medical, radio, rapoarte privind poluarea, servicii INMARSAT, GMDSS, sisteme de raportare ale navelor etc.   

Volumul 2, Mijloace radio de asigurare a navigatiei (NP282) cuprinde informatii

despre radiofaruri, statii radiogoniometrice, balize radar(Racon), perioadele semnalelor, sisteme electronice de pozitionare a punctului navei.

Volumul 3, Servicii meteorologice radio si avize de navigatie (NP283) prezinta

informatii despre serviciile radio meteorologice si avertismente de navigatie.

Volumul 4, Statii de observatii meteorologice (NP284) contine lista tuturor

statiilor care fac observatii meteo incluzand si numarul statiei, localizarea si inaltimea.

Volumul 5, Sistemul Maritim Global de Siguranta si Pericol (GMDSS-NP285)

cuprinde informatii despre procedurile decautare si salvare.

Volumul 6, (1&2) Servicii si operatiuni portuare, (NP286) cuprinde servicii de

pilotaj, conducerea traficului naval, servicii informative.

Volumul 7, (1&2) Sevicii pentru traficul navelor si sisteme de raportare

(NP287) contine informatii despre serviciile locale, nationale ori internationale pentru traficul navelor (VTS - Vessel Traffic Systems).

Volumul 8, Sisteme de navigatie cu sateliti (NP288), cuprinde informatii asupra

sistemelor de navigatie cu sateliti.

Ghidul Intrarilor in Porturi

Acest document este realizat in doua volume oferind informtii despre porturile

lumii in ordinea alfabetica, astfel pentru fiecare port in parte sunt date informatii cu privire la:

Coordonatele portului.

Descriere radei exterioare si interioare.

Reguli de trafic radio cu autoritatile portuare.

Amenajarea, dotarea, lungimea danelor si adancimea apei la dane.

Posibilitatile de remorcare, incarcare-descarcare, aprovizionare si

reparatii.

Facilitati de asistenta medicala, repatriere si agrement.

Ora locala.

Informatii Climaterice

Informatiile Climaterice sunt disponibile dintr-o larga varietate de surse, incluzand Cartile Pilot, Hartile Pilot, Rutele Oceanice Mondiale, deja mentionate.

Tabele de Distante

Atat tabelele de distante oceanice cat si cele de distante costiere sunt disponibile dintr-o gama variata de surse: Amiralitatea Britanica (NP350) si

publicatiile US-DMA, NV-PUB151si NOOS PBT PORTS DIST. Acestea contin distantele cele mai scurte pe mare intre porturile principale, rutele pentru care au fost calculate distantele nu sunt si cele mai scurte ca timp sau ca fiind recomandate.

Instructiuni Asupra Echipamentului Electronic de Navigatie:

Informatiile utilizate vor depinde de sistemul utilizat pe o anumita nava si trebuie sa fie insotite de echipamentul indicat.

Avertismente Radio Locale

Ultimele informatii disponibile referitoare la schimbari, modificari, etc, vor fi obtinute pe cale radio (inclusiv NAVTEX) si a avertismentelor locale si vor fi aduse la cunosinta celor insarcinati cu evaluarea si planificarea marsului. Informatiile locale sunt furnizate de autoritatile portuare locale.

Pescajul Navei

Pescajul si asieta anticipata a navei in diferite etape ale voiajului vor trebui cunoscute pentru a permite calcularea rezervei de apa sub chila in apele cu funduri mici. Inaltimea maxima a navei deasupra liniei de plutire, trebuie cunoscuta de asemenea in orice moment.

Surse ale Armatorilor, Surse Informale

Trebuie cunoscute inclusiv sursele sursele provenite din partea armatorului navei cand sunt disponibile, ca dealtfel si surse provenite de la alte nave, de la piloti si agenti, de la autoritatile portuare, precum si din Ghidul Intrarilor in Porturi.

Experienta Personala

Experienta personala a fiecarui membru din echipaj care au mai fost prin porturile pe unde urmeaza sa ajunga nava sau zone prin care aceasta urmeaza sa treaca si s-au mai confruntat cu situatii similare, poate fi deasemenea extrem de pretioasa.

Manualul Navigatorului

Publicat de Directia Hidrografica Britanica (NP 100 ) aceast manual contine informatii de interes general pentru navigator, completand informatiile din cartile pilot, deasemeni contine observatii referitoare la harti de navigatie si publicatii nautice, pericole si restrictii, maree, curenti, amomalii magnetice, notiuni de meteorologie, navigatie in zone cu gheturi, etc.

Odata stanse informatiile necesare si confruntate, Comandantul impreuna cu Ofiterul desemnat cu navigatia va fi capabil sa faca o evaluare si planificare a rutei ce urmeaza a fi parcursa de nava.

1.2.2 Harti folosite la trasarea drumului

Tabelul hartilor de navigatie

Trasarea rutei pe harta de navigatie

Ofiterul desemnat cu navigatia poate incepe trasarea rutei astfel incat sa realizeze un drum cat mai scurt si sigur pana la destinatie. V-a incepe prin a consulta publicatia Sailing Direction pentru a vedea daca exista rute recomandate pentru zonele ce urmeaza a fi tranzitate de nava.

Se vor alege hartile necesare si se vor pune in ordinea folosirii lor, apoi dupa trasarea drumului pe hartile la scara mica pana la portul de sosire se trece la transpunerea rutei pe harti la o scara convenabila unde se vor putea identifica si marca pericolele de navigatie aflate in drumul navei, de asemenea reperele de navigatie care pot fi observate si urmeaza a fi utilizate pentru determinarea pozitiei navei (faruri, racon-uri, insule mici, promotorii, etc.)

In general se recomanda la trasarea drumului sa se tina seama de anumite criterii, astfel:

De-a lungul coastelor orientate in linie dreapta drumul se traseaza de

regula paralel cu coasta;

In cazul coastelor cu contur neregulat drumul se traseaza astfel incat

nava sa treaca in siguranta pe langa punctele cele mai avansate in mare evitandu-se in acest fel si schimbarile frecvente de drum;

Drumul in apropierea coastelor va fi astfel trasat incat sa asigure

posibilitatea observarii reperelor de navigatie pe timp de zi sau pe timp de noapte pentru a putea determina cu precizie pozitia navei;

Se va evita apropierea prea mare de coasta in zonele in care se

cunosc a fi curenti si vanturi puternice ce ne pot deriva spre tarm;

Punctele de schimbare de drum se vor stabili pe cat posibil astfel incat

sa se aiba in vedere in acel moment un reper de navigatie la / sau in apropierea traversului;

Cand coasta este joasa si cu adancimi mici in apropierea tarmului

navigatia trebuie sa se desfasoare la larg de linia batrimetrica stabilita in functie de pescajul navei astfel :

O nava cu pescaj de pana la 3 metri, trebuie sa se mentina la larg

fata de batrimetrica de 5 metri;

O nava care are un pescaj intre 3-6 metri va naviga la larg de

batrimetrica de 10 metri;

Navele cu pescajul de 6-10 metri vor naviga la larg de batrimetrica

de 20 de metri;

- Pentru navele cu pescaj mai mare de 10 metri, linia batrimetrica

limita se stabileste in functie de pescaj la care se adauga UKC (under keel clearance).

Ocolirea pericolelor de navigatie nebalizate in cazul in care exista

repere pentru determinarea cu precizie a pozitiei se va face la o distanta de cel putin 1Mm;

In functie de conditiile meteo, pericolele de navigatie nesemnalizate

cum ar fi navigatia in zona coastelor trebuie ocolite la 5-10 Mm in functie de distanta intre pericol si ultima pozitie determinata cu repere costiere, avand in vedere existenta curentilor si valoarea elementelor de deriva (vanturi, valuri, maree);

Se va acorda o atentie deosebita la trasarea rutei prin SST (scheme

de separate a traficului ) acestea avand scopul de a creste siguranta navigatiei in zona respectiva, astfel in aceste zone sunt impuse o serie de reglementari privind modul de desfasurare a traficului:

- Pasele cu sens unic unde sensurile de mars sunt separate de o zona

in care navele nu au voie sa intre cu exceptia celor care traverseaza schema de separare a traficului;

Zonele de trafic costier unde navigatia se desfasoara in apropierea

coastei si in care navele se pot deplasa in ambele sensuri;

- In apropierea punctelor de convergenta ale directiilor, traficul poate fi

dirijat prin SST separate, cate una pentru fiecare directie principala;

- Punctele de intersectie ale directiilor de trafic pot fi dirijate prin

amplasarea unor sensuri giratorii in care schimbarea de mers se face in sens invers acelor de ceasornic, in jurul unui punct central reprezentat printr-un reper de navigatie (nava far, racon );

- Se vor avea in vedere rutele recomandate in functie de pescajul

navei DW (ape adanci) ce pot fi in ambele sensuri sau intr-un singur sens si care vor trebui evitate de navele cu pescaj mic si mediu;

Se vor avea in vedere rutele stabilite special pentru navele de

transport marfuri periculoase.

In toate aceste zone de trafic dirijat ruta se va trasa tinand cont de pescajul navei proprii:

Lasand zonele cu ape mai adanci libere navelor cu un pescaj mai mare;

Cat mai departe de zona de separare a sensurilor de mars in cazul sensului unic;

Cat mai in dreapta directiei de mars recomandate in cazul deplasarilor in ambele sensuri.

Directiile drumurilor trasate pe harti se vor indica in imediata apropiere a acestora precizand Drumul adevarat (Da) in grade, de preferat grade intregi fara zecimale.

Transferarea drumului de pe o harta pe alta se va face cu mare atentie incat trecerea sa fie facuta astfel ca ambele harti sa contina un reper sau o pozitie comuna, avand in acest mod confirmarea coordonatelor ultimei pozitii in cele doua harti.

In cazul navigatiei in ape mai putin adanci, adancimea apei de sub chila este un element foarte important, luandu-se in considerare in cazul in care adancimea apei de sub chila este mai mica decat dublu pescajului. In acest caz nava fiind in pericol datorita efectului de reducere a flotabilitatii manifestat prin cresterea pescajului denumit si efect de squat. Acest efect este direct proportional cu viteza navei si incepe sa se manifeste cand adancimea apei este de1, 5 ori mai mica decat pescajul navei.

Putem face un calcul empiric pentru a stabili UKC-ul necesar luand in considerare valoarea cea mai mare obtinuta.

Squat[m]= 10% din pescajul navei, sau

Squat[m]= 0,3 metri pentru fiecare multiplu de 5Nd din viteza navei, sau

Squat[m]= VNČ[Nd]/100

Se are in vedere astfel adancimea minima a apei sub chila pe care nava trebuie sa o aiba la trecerea prin aceste ape determinand aceasta cu relatia: adancimea minima a apei (din harta) = pescajul maxim + UKC - inaltimea mareei (calculata).

Autoritatile portuare stabilesc pentru fiecare port o valoare a UKC care trebuie respectata de toate navele, indiferent de nivelul mareei sau efectul de squat (in mod normal la o viteza moderata de 8-12 Nd, UKC de 2 metri ar trebui sa fie suficient).

In cazul tranzitarii prin zone speciale ca stramtori, canale sau pase de navigatie, drumurile vor trebui trasate pe partea dreapta a directiei de mers pentru a da posibilitatea si celorlalte nave sa treaca.

Inaintea intrarii navei in aceste zone trebuie avut in vedere existenta reperelor de navigatie pentru aterizare cat mai precisa si intrarea pe o directie optima si in siguranta pe directia de mars. Se v-a acorda o atentie deosebita cunoasterii acestor zone, verificandu-se:

Existenta unor drumuri recomandate sau obligativitatea inscrierii pe anumite

scheme de separare a traficului;

Posibila prezenta a ambarcatiunilor de agrement, a navelor de pescuit sau alte

nave care pot intersecta sau pot duce la situatii de mare apropiere cu nava proprie;

Mentinerea la o distanta de siguranta a navei fata de zonele mai putin adanci

in raport cu pescajul navei.

In functie de zonele de navigatie se va stabili frecventa de determinare a pozitiei navei, astfel in zonele cu pericole de navigatie se impune o frecventa mai mare avand in vedere viteza, distanta pana la cel mai apropiat pericol, caracteristicile manevrabiliere ale navei, astfel se poate ajunge la o frecventa si de 5 minute in timp ce la mare libera aceste pozitii pot cobori la o ora, in cazul cand timpul este prea scurt pentru determinarea pozitiei navei si pentru a evita punerea in pericol a acesteia intre fixarea a doua pozitii ne putem folosi de metoda paralelelor indicatoare, deasemeni se vor trece pe harta pozitiile de raportare si canalul de comunicare in vecinatatea punctelor de raportare.

Se vor trasa pe ruta de navigatie punctele de schimbare de drum (waypoint-WPT) putand fi trecute de asemenea waypoint-uri oricare din punctele considerate importante ale voiajului cum ar fi: inceputul voiajului (sfarsitul); punctul de ambarcare pilot; puncte de ancoraj, etc.

Punctele de schimbare de drum se vor trece pe cat posibil in apropierea unor repere de navigatie vizibile atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte, pentru a se putea confrunta pozitia data de GPS cu pozitia obtinuta printr-o alta metoda independenta de acesta.

Avand in vedere ca timpul de plecare in voiaj este cunoscut, se poate determina cu usurinta timpul estimat (ETA) in care ne vom afla in fiecare din aceste way point-uri pana la destinatie.

Ruta generala

Ras Tanura - Constanta

Intrare Canalul Suez

Canalul Suez

Marea Marmara - Stramtoarea Bosfor

Intrare Portul Constanta