Indicatorii de productie

Indicatorii de productie

In afara acestui indicator principal, in practica se mai utilizeaza si o serie de indicatori derivati, cei mai importanti dintre acestia fiind: cantitatea medie de marfa manipulata la dana, cantitatea medie de marfa manipulata pe metru de cheu, gradul de utilizare a lungimii danei si traficul portuar.

Cantitatea medie de marfa manipulata la dana. In termeni generali prin "productie" se intelege cantitatea de munca depusa sau cantitatea de bunuri produsa intr-o perioada de timp de referinta (un schimb, o zi, o luna, un an). In contextul portuar productia reprezinta cantitatea de marfa, masurata in tone, manipulata intr-o unitate de timp determinata.

In legatura cu activitatea de operare la dana se defineste productia medie a unei dane ca fiind cantitatea totala de marfa manipulata la toate navele (inclusiv barje, slepuri etc.) acostate la dana sau grupul de dane luat in consideratie intr-o perioada de timp determinata, impartita la numarul de dane:

in care:

- cantitatea medie de marfa manipulata la danele din grup;

- cantitatea de marfa manipulata prin dana i;

- numarul de dane din grup.

Cantitatea de marfuri manipulata prin dana se masoara in tone[1] (eventual cu exceptia celor a caror tehnologie de manipulare se bazeaza pe volum) si se determina lunar si anual. Perioade mai scurte de timp, cum ar fi de exemplu ziua sau saptamana, nu furnizeaza, de regula, rezultate semnificative deoarece fluctuatiile inregistrate la fiecare nava si dana pot conduce la supraevaluarea sau subevaluarea performantelor reale.

Desi aparent masurarea cantitatii de marfa manipulata nu pare a pune probleme deosebite, in practica pot apare o serie de complicatii. De exemplu, o marfa poate fi manipulata de mai multe ori in timpul incarcarii sau descarcarii sau poate fi numai deplasata, fie pentru a avea acces la o alta marfa, fie pentru a fi rearanjata intr-o etapa premergatoare incarcarii pe nava astfel incat ulterior sa poata fi mai usor manipulata. Toate aceste operatiuni constituie manipulari ale marfii deci cantitatile manipulate prin asemenea operatiuni trebuie evidentiate si inregistrate ca atare.

O alta problema este modul in care trebuie inregistrata cantitatea de marfa manipulata la dana dintr-o nava care este acostata la doua dane astfel incat o parte din marfa este manipulata la o dana iar o parte este manipulata prin dana adiacenta. In acest caz daca evidentele se tin pentru o singura dana va trebui inregistrat numai traficul efectuat prin dana respectiva, de aceea este mai util sa se tina evidentele pe grupuri de dane.

Cantitatea medie de marfa manipulata pe metru de cheu. Acesta este o cantitate specifica (t/m) si se calculeaza impartind cantitatea totala manipulata in perioada considerata la lungimea danei, sau a danelor daca evidenta este realizata centralizat pentru un grup de dane.

unde:

- cantitatea specifica medie de marfa manipulata la danele din grup;

- cantitatea de marfa manipulata prin dana I;

(m) - lungimea danelor din grup

Gradul de utilizare a lungimii danei. Acest indicator se calculeaza cu formula:

in care:

- - suma lungimii maxime a tuturor navelor care au operat la dana sau grupul de dane luate in consideratie, in perioada de tip pentru care se determina cantitatea de marfa manipulata[2] ;

- - suma lungimilor danelor luate in consideratie la determinarea cantitatii de marfa manipulata;

- - numarul de dane luate in consideratie;

- - numarul de nave care au fost operate la grupul de dane luat in consideratie (se exclud navele acostate in dana dubla).

Urmarirea continua a acestui indicator permite sa se stabileasca daca modificarile intervenite in lungimea medie a navelor sunt atat de semnificative incat sa fie luate in consideratie in proiectele viitoare de dezvoltare a portului, printr-o noua evaluare a lungimii danelor sau daca este recomandabila divizarea lungimii totale a cheului pentru grupul respectiv de dane (in caz extrem doar a unei singure dane) intr-un numar diferit de dane fata de cel existent.

Traficul portuar. Traficul portuar reprezinta un alt indicator al activitatii portuare. El reprezinta cantitatea de marfa transferata de diferite unitati portuare reprezentative, intr-o unitate de timp determinata. In fapt el reprezinta viteza de transfer a marfurilor prin aceste unitati.

In ceea ce priveste traficul, porturile au trei astfel de indicatori:

a.      viteza de transfer realizata la dana, denumita uzual in porturi, traficul danei;

b.     viteza de transfer realizata pe nava, denumita norma de operare a navei;

c.      viteza de transfer realizata de o echipa sau norma de lucru.

Fiecare din aceste categorii are utilizarea sa specifica si avantajele sale care vor fi analizate in continuare.

a. Traficul danei este definit ca fiind cantitatea totala de marfa transferata prin dana (sau grupul de dane), intr-o perioada de timp determinata, impartita la numarul danelor. Traficul se masoara in tone si se determina lunar si anual. Pentru a fi semnificativ, traficul danei trebuie urmarit pe tip de operare (export = incarcare; import = descarcare), pe grupe de marfa care au o prezentare la transport asemanatoare (ambalaj, indice de stivuire, alte caracteristici ale marfii) si utilizeaza aceeasi tehnologie de manipulare sau in functie de specializarea danei.

Utilizarea acestui indicator este o practica curenta, utilizata in porturi pentru :

Determinarea cantitatii efective de marfuri ce a fost transferata prin danele portului;

Stabilirea influentei manipularilor suplimentare in totalul marfurilor manipulate deoarece manipularile suplimentare, cu rare exceptii cum ar fi manipularea marfii direct in barja, nu pot fi evitate, ceea ce inseamna manipulari duble ale marfii si in consecinta costuri suplimentare care trebuie luate in considerare la aprecierea eficientei activitatilor portuare.

Daca traficul se centralizeaza la nivelul portului atunci se poate vorbi de traficul portuar. De regula acesta se determina anual pe tip de operare si grupe de marfuri si are mai mult o importanta strategica avand ca scop evidentierea tendintei de transfer a marfurilor prin portul respectiv. El trebuie analizat in contextul economic, comercial si socio-politic in care se desfasoara activitatea portului reflectand mai degraba influenta acestor factori asupra traficului portuar si a tendintelor de viitor ale derularii marfurilor prin port decat performanta portuara propriu-zisa.

Un indicator derivat este traficul pe metru de cheu. Acesta reprezinta traficul specific de operare realizat la dana, calculat prin impartirea traficului definit anterior la lungimea danei.

b. Norma de operare a navei reprezinta rata de operare, respectiv viteza cu care este transferata marfa (incarcata sau descarcata) intre nava si cheu. Norma de operare se calculeaza pentru perioada de timp in care a fost stabilita cantitatea de marfa transferata. Se disting patru tipuri de norme de operare a navei:

Norma (viteza) de operare a navei in port, reprezinta cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul de stationare a navei in port. Norma se determina pe toata perioada de stationare, inclusiv perioada de stationare in rada;

Norma (viteza) de operare a navei la dana, reprezinta cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul de stationare a navei in dana. Aceasta norma include toti timpii de intreruperi aparuti in operarea navei din momentul acostarii in dana de operare si pana la plecarea acesteia din dana, inclusiv timpii de asteptare la dana inainte de inceperea si dupa terminarea operarii, daca acestia sunt in legatura cu operarea navei;

Norma de operare a navei, reprezinta cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul cat nava a lucrat la dana (de la inceperea pana la terminarea operarii). Se exclud deci timpii de intarziere la inceperea operarii precum si timpii de stationare la dana dupa terminarea operarii;

Norma de operare efectiva a navei, reprezinta cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul cat nava a lucrat in mod efectiv.

Determinarea acestor norme necesita inregistrarea momentelor semnificative aparute in stationarea navelor in port (acostarea in rada, acostarea in dana, inceperea si terminarea operarii, plecarea din dana, plecarea din port, inceperea si terminarea manevrelor) si evidentierea detaliata a tuturor timpilor de intrerupere care au aparut in operarea navei.

Compararea acestor patru indicatori permite determinarea globala a timpilor neproductivi care au aparut in activitatea navei in port si o analiza globala a posibilitatilor de imbunatatire a modului de operare a navelor.

Ideal ar fi ca diferentele intre acesti indicatori sa nu fie mari si ele sa fie datorate numai acelor intreruperi inevitabile care apar in operarea navei, cum ar fi de exemplu manevrele de acostare si plecare din dana, controlul fito-sanitar, timpul nefavorabil etc. Existenta unor valori cat mai apropiate indica un grad mare de eficienta a activitatii de operare si este o reflectare a calitatii serviciilor furnizate de port.

c. Norma de lucru reprezinta cantitatea medie de marfa manipulata intr-o ora de o echipa complexa care lucreaza atat la nava cat si pe cheu.

In timp ce norma de operare la dana sau la nava variaza functie de numarul de echipe angajate in operare, de caracteristicile navei (in special de numarul de hambare puse la dispozitie) si de gradul de utilizare a danei, norma de lucru a unei echipe este independenta de acesti factori. Ea reprezinta un element ce trebuie analizat cu precadere deoarece modul in care o echipa realizeaza o anumita viteza de operare influenteaza in mod hotarator traficul ce poate fi realizat prin dana respectiva, pentru marfa analizata. Acest indicator asigura o buna monitorizare a activitatii echipelor pentru diferite tipuri de marfa, elemente absolut necesare pentru planificarea activitatii.

In functie de timpul care este luat in consideratie la calculul normei se pot defini doua norme :

Norma medie pe echipa si schimb, se calculeaza ca raport intre cantitatea totala manipulata de o echipa intr-un schimb, incluzand toate operatiile asupra marfii (indiferent daca aceasta va fi inclusa sau nu in traficul danei) si numarul de ore al schimbului;

Norma medie efectiva pe echipa si schimb, se determina ca raport intre cantitatea de marfa manipulata si numarul de ore efectiv lucrate intr-un schimb (se exclud intreruperile aparute in manipularea marfii pe parcursul schimbului respectiv).

Comparatia lor poate, la fel ca si in cazul anterior, sa releve diferentele aparute ca urmare a existentei intreruperilor in manipularea marfurilor si sa indice masurile ce trebuie luate pentru imbunatatirea modului de lucru al echipelor.

Pentru a fi semnificative aceste norme trebuie determinate pentru o anumita categorie de marfa si o tehnologie de manipulare bine stabilita.