ANALIZA INTERACTIUNILOR DINTRE PARTICIPANTII LA UN PROCES DE CONCEPTIE

ANALIZA INTERACTIUNILOR DINTRE PARTICIPANTII LA UN PROCES DE CONCEPTIE

Rezumat: Procesul de conceptie al unui produs este o activitate socio-creativa si presupune interactiuni intre participantii la conceptie (conceptori, experti in diverse domenii, sefi de proiect etc.). Acestia pot lucra impreuna sau separat, laolalta sau la distanta, in functie de natura procesului de conceptie. Lucrarea prezinta o serie de studii ale posibilitatilor de interactiune a participantilor din cadrul unui proces de conceptie si a posibilelor efecte ale acestora.

Cuvinte cheie: proces de conceptie, interactiuni in conceptie, experiment de conceptie.

Introducere

In aceasta lucrare sunt prezentate, un studiu bibliografic si un studiu experimental al interactiunilor dintre participantii la conceptia unui produs.

Studiul bibliografic a fost realizat pe baza unor articole din literatura de specialitate din tara si din strainatate.

Pentru studiul experimental al interactiunilor dintre participanti a fost analizat un experiment de conceptie.

Experimentul a fost realizat la Universitatea din Pitesti, de catre o echipa formata din 8 participanti. Scopul experimentului a fost conceperea unui sistem de strangere rapida a pieselor pe masa unei masini-unelte, in vederea prelucrarii ulterioare.

Tipurile de participanti la un proces de conceptie

Procesul de conceptie este o activitate creativa in cadrul careia sunt generate numeroase solutii necesare dezvoltarii unui produs. Conceptia este o activitate de decizie, in masura in care se aleg anumite solutii dintre cele propuse.

Procesul de conceptie al unui produs este dinamic si complex, reprezentand o activitate cu caracter social in care sunt implicate resurse materiale, informationale, financiare, tehnologice si cunostinte pentru crearea unui produs.

Pentru a fi conceput un produs, in functie de tipul si complexitatea acestuia este nevoie de un anumit numar de participanti, care alcatuiesc o echipa.

In general, in cadrul unei echipe sunt necesare 6-8 persoane, iar daca este nevoie, vor fi constituite mai multe echipe.

In general, participantii la procesul de conceptie pot fi clasificati in trei categorii:

Director (D), in aceasta categorie intra responsabilii de proiect sau persoanele responsabile cu pilotarea proiectului;

Conceptor (C), aceasta categorie este alcatuita din conceptori care participa la crearea produsului;

Expert (E), aceasta categorie este alcatuita din experti care provin din domenii anexe conceptiei.

Acestia pot lucra laolalta sau separat (distribuiti in spatiu), sincron sau asincron, figura 1.

Figura 1. Moduri de lucru in conceptie

Tipurile de interactiuni intre participantii la conceptie

In urma studiului bibliografic au fost identificate urmatoarele tipuri de interactiuni intre participanti, figurile 2a si 2b:

Figura 2a. Posibile interactiuni intre participantii la conceptie

Figura 2b. Posibile interactiuni intre participantii la conceptie

Studiul interactiunilor pe un experiment de conceptie

Experimentul de conceptie a fost observat cu scopul identificarii interactiunilor dintre participanti si a efectelor acestor interactiuni. In figura 3 este prezentat produsul in curs de conceptie si echipa de participanti in timpul unei sedinte de conceptie.

Figura 3. Produs in curs de concepere - echipa de participanti

Sarcinile efectuate de participantii la conceptie, de-a lungul celor trei sedinte sunt:

1. discutarea temei de proiectare si a problemelor;
2. analiza functionala a produsului;
3. stabilirea principiului de functionare a sistemului;
4. stabilirea orientarii sistemului si a elementelor din sistem;
5. stabilirea unor dimensiuni ale sistemului de prindere;

Experimentul de conceptie analizat in aceasta lucrare este inca in curs de desfasurare, pana in acest moment desfasurandu-se 3 sedinte.

In prima sedinta s-a prezentat tema si s-au dezbatut probleme legate de rolul functional al sistemului de strangere, cat si probleme legate de interactiunea acestuia cu mediile exterioare.

In a doua sedinta au fost abordate probleme legate de valoarea de intrebuintare a fiecarei functii, cat si despre costul fiecarei functii in parte.

In cea de-a treia sedinta fiecare functie a fost dimensionata din punct de vedere tehnic si s-a trecut la stabilirea orientarii sistemului. In continuare, doua solutii au fost analizate si reprezentate sub forma de machete 3D in CATIA V5.

Rezultatele studiului efectuat

In urma studiului realizat s-au constatat urmatoarele:

• in cadrul primei sedinte au participat un director, un expert si sase conceptori. Interactiunile dintre acestia sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1. Tipurile de interventii in sedinta 1

In aceasta sedinta majoritatea interventiilor sunt facute de catre conceptori (C) cu un procent de 43%, interventiile directorului (D) fiind doar de 33%, iar interventia expertului (E) de doar 24%.

• in cadrul celei de-a doua sedinte au participat un director, un expert si patru conceptori. Interactiunile dintre acestia sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2. Tipurile de interventii in sedinta 2

In cea de-a doua sedinta, majoritatea interventiilor sunt facute tot de catre conceptor, cu aproape 45%, iar expertul avand mai multe interventii fata de prima sedinta, ajungand la 30%. Directorul are doar 25% din totalul interventiilor.

• in cadrul de-a treia sedinte au participat un director, un expert si cinci conceptori. Interactiunile dintre acestia sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3. Tipurile de interventii in sedinta 3

In cea de-a treia sedinta se poate observa ca cele mai multe interventii sunt facute tot de catre conceptori, 42%. Urmeaza cele facute de catre director cu 36%, iar cele ale expertului scazand la 22%.

Concluzie

Prin acest studiu s-a incercat intelegerea interactiunii dintre participantii la conceptia unui produs. In urma studiului bibliografic ce a fost realizat, pentru a imbogati cunostintele si pentru a verifica ipotezele existente in literatura,am adoptat si o abordare experimentala.

Experimentele sunt o metoda eficienta pentru a obtine informatii relevante despre un proces.

In cazul experimentului de conceptie studiat, conceptorii au lucrat impreuna, intr-o maniera sincrona de-a lungul celor trei sedinte de conceptie efectuate.

Deoarece experimentul analizat se afla inca in derulare, se doreste planificarea unor sedinte viitoare cu participanti care sa lucreze la distanta si chiar asincron, cu scopul de a analiza tipurile de interventii in acest caz si de a cuantifica efectele acestor tipuri de interventii.

Studiul efectuat arata ca interventiile participantilor la conceptie depind de o serie de factori: complexitatea produsului, modul de desfasurare a procesului de conceptie, experienta participantilor, omogenitatea echipei de lucru, numarul de echipe, etapa procesului de conceptie aflata in derulare etc.

Bibliografie

ANGHEL, D-C., Contribution à l'analyse des itérations dans le processus de conception : proposition d'indicateurs d'évaluation de performances, Thèse, Université de Technologie de Belfort-Montbéliard, 2007;

Cattan, M., Maitriser le processus de conception, AFNOR, 2004;

O. Garro, Nouveaux modes de coopération et d'innovation en conception, Conferinta internationala de Inginerie Integrata C2I 2002, Timisoara, Romania, 25-26 avril, 2002;

PAHL, G., BEITZ, W., Engineering Design: A systematic approach, Springer-Verlag, 1996.