Compresoare - Structura unei statii de compresoare, Compresoare cu piston, Compresoare rotative, Compresoare cu membrana

Structura unei statii de compresoare:

In figura 1este prezentata schema de principiu a unei statii de compresoare. Asa cum s-a aratat deja, la acest nivel se genereaza aerul comprimat si apoi se prepara in vederea furnizarii lui prin reteaua de distributie diversilor consumatori. In structura luata in disctie se identifica urmatoarele echipamente:
- F1,, Fn  filtre ce au rolul de a retine impuritatile din aer, asigurand astfel buna functionare a compresoarelor si conditiile refularii unui aer curat;
- C1,, Cn compresoare care au rolul de a genera energia pneumatica; acestea sunt puse in miscare de motoarele de antrenare M1,, Mn;
- R1,, Rn, robinete care permit conectarea sau deconectarea compresoarelor in sistem;
- Su supapa de sens unic care impiedica curgerea aerului dinspre sistem catre compresoare atunci cand acestea din urma sunt oprite (in special in situatii de avarie);
- Sc schimbator de caldura cu apa care realizeaza racirea aerului refulat de compresoare (in timpul comprimarii temperatura aerului creste, la iesirea din compresor find in jur de 80 °C);aici vaporii de apa se condenseaza si se transforma in picaturi;
- Scf separator centrifugal,de tip ciclon in care se face o retinere grosolana a apei si a eventualelor impuritati existente in masa de aer;
- R rezervor tampon in care se acumuleaza energia pneumatica furnizata de
compresoare; datorita acestui rezervor problema neuniformitatii debitului (problema foarte deranjanta in cazul pompelor) nu mai prezinta importanta;
- Ssig supapa de siguranta ce are rolul de a limita valoarea maxima a presiunii din rezervor;
- U ungator;
- F am,U si F av,U filtre montate in amonte si in aval de ungatorul .;
- Sp supapa de reglare a presiunii, echipament ce regleaza presiunea la iesirea din statia de compresoare.

Compresoare

Asa cum s-a aratat, compresorul transforma energia furnizata de catre motorul de antrenare (electric sau termic) in energie pneumatica.
Compresoarele se pot clasifica in doua mari familii: - compresoare volumice; - compresoare dinamice (turbocompresoare);
Compresoarele volumice realizeaza cresterea presiunii agentului de lucru prin reducerea volumului unei cantitati de aer inchise in interiorul unui spatiu delimitat (spatiu numit in continuare camera activa). Aspiratia aerului in compresor si refularea se fac cu intermitente.
Compresoarele dinamice realizeaza cresterea presiunii agentului de lucru prin transmiterea unei energii cinetice ridicate unui curent de aer si apoi prin transformarea acestei energii in presiune statica. Aspiratia aerului in compresor si refularea se fac continuu.
Cele mai utilizate sunt compresoarele volumice, al caror principiu de functionare este identic cu cel al pompelor volumice. Aceste compresoare se construiesc pentru o gama larga de debite si presiuni, putand deservi in conditii optime orice sistem pneumatic de actionare.
Din punct de vedere constructiv compresoarele se clasifica in:
- compresoare cu piston;
- compresoare cu membrana;
- compresoare rotative.

Compresoare cu piston:

. Acest tip de compresor este prezentat principial in figura. Pistonul p culiseaza in interiorul cilindrului c. Miscarea acestuia find obtinuta prin intermediul unui mecanism format din manivela ns i biela b. La partea superioara a cilindrului exista doua supape, una de aspiratie si una de refulare R; aceste doua supape controleaza admisia si respectiv evacuarea in si din camera activa a compresorului, camera delimitata de suprafata superioara a
pistonului, suprafata interioara a cilindrului si capacul superior, in care sunt amplasate cele doua supape. Manivela este pusa in miscare de rotatie de motorul de antrenare (nefigurat), mecanismul biela - manivela transformand aceasta miscare intr-o micare rectilinie alternativa a pistonului p.

Compresoare cu membrana:

Din punct de vedere constructiv - functional aceste
compresoare sunt asemanatoare celor cu
piston. Diferenta consta in aceea ca locul pistonului
este luat de o membrana. Avantajele unei asemenea
constructii sunt: realizeaza o etansare perfecta a
camerei active, nu necesita ungere, sunt compacte.
Ca dezavantaje se pot aminti: debitele furnizate sunt
mici, au o durabilitate mai redusa. La aceste
constructii presiunea de refulare nu depasete 8-10 bari.

Compresoare rotative

Din punct de vedere constructiv exista mai multe variante de compresoare rotative si anume: cu palete, cu surub, cu roti dintate, cu rotor profilat, etc. De altfel, aceste constructii sunt similare cu cele ale motoarelor pneumatice rotative. Compresoarele rotative prezinta o serie de avantaje cum ar fi: sunt simple constructiv, pot furniza debite intr-un domeniu larg, au o functionare silentioasa, nu necesita ungere abundenta.

De cele mai multe ori motorul de antrenare al unui compresor este unul electric; Totusi, in conditii de santier, acolo unde nu exista posibilitatea conectarii la reteaua electrica, se folosesc motoare cu combustie interna.
Transmisia intre motor si compresor poate fi facuta prin curea, prin intermediul unui reductor cu roti dintate sau,in anumite situatii, direct printr-un cuplaj elastic.
In concluzie, turatia de antrenare a arborelui compresorului este fixa, si deci nici pe aceasta cale nu este posibila reglarea debitului.
Pentru reglarea debitului se folosesc dispozitive electrice de reglare si control. Un asemenea dispozitiv trebuie sa fie capabil sa comande furnizarea de debit sau sa intrerupa acest proces atunci cand consumul o cere. Reglarea se bazeaza pe utilizarea a doua presostate, reglate unul pe nivelul de presiune minima, iar celalalt pe nivelul de presiune maxima. Compresorul furnizeaza debit sistemului de actionare prin intermediul unui rezervor (integrat in constructia compresorului) in care se acumuleaza debitul de aer care reprezinta diferenta intre cel furnizat de compresor si cel cerut de consumator. Daca presiunea in rezervor atinge nivelul maxim reglat, presostatul corespunzator da un semnal electric care determina dezactivarea compresorului. Din acest moment aerul necesar consumatorului este furnizat de catre rezervor, motiv pentru care presiunea in rezervor scade. Atunci cand presiunea atinge valoarea minima reglata cu presostatul corespunzator acesta da un semnal electric care determina reactivarea compresorului.
Activarea si dezactivarea compresorului se poate realiza in doua moduri si anume:
- prin oprirea motorului de antrenare; In acest caz trebuie ca rezervorul sa fie dimensionat corespunzator astfel incat motorul de antrenare sa ramana in repaus un anumit timp prestabilit; totodata, motorul trebuie protejat la pornire, cunoscut find faptul ca momentul rezistent este mai mare in perioadele de initializare si oprire a miscarii;
- prin comandarea supapei de aspiratie; in acest caz motorul de antrenare functioneaza continuu, iar cand se doreste dezactivarea compresorului supapa de aspiratie este mentinuta in permanenta deschisa; in acest fel aerul aspirat este restituit mediului ambiant, iar consumul energetic este minim.
A doua posibilitate este folosita cu precadere in cazul compresoarelor de dimensiuni mari si medii, pentru a evita solicitarile dinamice insemnate ale motorului de antrenare, solicitari ce apar la demararea si oprirea motorului.

Uscatoare de aer:

Aerul este un amestec gazos ale carui componente principale sunt azotul si oxigenul. Mai exact, ponderea medie a fiecarei componente a amestecului este:

. azot 75,31 % ;
. oxigen 22,95 % ;
. bioxid de carbon 0,04 % ;
. gaze nobile .1,43 % ;
. alte substante 0,27 %.

Compozitia aerului vaniaza in functie de loc si de conditiile ambiante. Intotdeauna in aer se afla o anumita cantitate de vapori de apa, ce depinde de temperatura, presiunea si de conditiile atmosferice. Se spune ca aerul dintr-un volum dat este saturat atunci cand cantitatea de vapori de apa continuta de acest aer este maxima; un aport suplimentar de vapori nu mai este asimilat de masa de aer si in consecinta acei vapori se vor condensa.
Cantitatea maxima de vapori de apa ce poate fi continuta in aer variaza in functie de temperatura si presiune, asa cum se arata in tabelul . Valorile din tabel arata cantitatea de apa sub forma de vapori, exprimata in grame - fie aceasta Mvs continuta in aerul saturat dintr-un volum V0 =1 pentru diferite temperaturi si presiuni.
Pentru a exprima cantitatea de vapori de apa continuta de aerul dintr-un volum V se definete umiditatea aerului ca find:

unde mv, reprezinta masa vaporilor de apa continuti de aerul nesaturat, de umiditate u din volurnul V; este de la sine inteles ca in ambele situatii (cand in volumul V exista aer saturat si respectiv aer cu o umiditate Uu)
avem aceeasi presiune si aceeasi temperatura si ca umiditatea
aerului saturat este de 100 %.Compresorul aspira direct din atmosfera, aerul avand de cele mai multe ori presiunea absoluta de 1 bar, teperatura de 20 °C iar umiditatea de 65 %. In aceste conditii masa de vapori de apa continuta intr-un metru cub de aer este conform relatiei :
mv=0,6516,82=10,93 g , conditiile precizate mvs =16,82 g din tabelul
Analizand valorile din tabelul se observa ca micsorarea temperatunii si cresterea presiunii favorizeaza condensarea vaporilor de apa contnuti in masa de aer.

Presiunea relativa [bar]

In sistemele de actionare pneumatice apa este de nedotit deoarece:

- apa determina corodarea pieselor metalice;
- la temperaturi scazute apa poate ingheta, formand dopuri de gheata in conducte sau in aparate si prin aceasta impiedicand buna functionare a sistemului;
- Impreuna cu uleiul de ungere apa formeaza un amestec vascos care adera pe suprafetele elementelor mobile ale echipamentelor, ingreunand miscarea acestora.
In plus exista o serie de aplicatii la care nu este admisa prezenta aerului umed, ca de exemplu in industria alimentara, chimica, sau acolo unde se lucreaza cu o atmosfera controlata.
Este de la sine inteles faptul ca o statie de compresoare trebuie dotats Cu un sistem de uscare a aerului comprimat, dupa dorinta, sistem care trebuie dimensionat in functie de aplicatiile deservite de statia respectiva.
Nivelul de uscare atins este indicat in mod obisnuit definind "punctul de roua", care este temperatura la care se produce condensarea pentru o concentratie determinata de vapori de apa. In general, se mentine acest punct de roua la o temperatura cu 5 °C sub temperarura minima atinsa in instalatie.
Pentru eliminarea apei din aerul comprimat se folosesc in principal trei metode de uscare diferite:
. metoda de uscare prin racire;
. metoda de uscare prim adsorbtie;
. metoda de uscare prin absorbtie.

Metoda de uscare prin racire

Metoda de uscare prin racire este
prezentata principial in figura
Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca
la scaderea temperaturii, vaporii de apa
din masa de aer se condenseaza,
picaturile de apa formate depunandu-se
in colector, acesta din urma find
amplasat la nivelul cel mai de jos al
instalatiei.
Aerul refulat de compresor intra in
instalalie la o temperatura relativ
ridicata si traverseaza schimbatorul de
caldura SC1, unde are loc prima etapa a
racirii (o parte din caldura aerului este
cedata schimbatorului SC1, In
continuare aerul traverseaza
schimbatorul SC2, unde in contact cu
serpentina circuitului de racire cu apa
aerul sufera o racire semnificativa. Cea
mai mare parte a vaporilor de apa se condenseaza, toate picaturile formate prin efect gravimetric se depun ia partea cea mai de jos a instalatiei, adica in colector, de unde sunt purtate periodic catre exterior. In drumul sau, aerul trece din nou prin schimbatorul SC1, unde recupereaza o parte din caldura cedata initial, ajungand la o temperatura apropiata de cea a mediului ambiant.
Metoda descrisa este economica. sigura si nu ridica probleme in ceea ce priveste intretinerea si exploatarea instalatiei dc racire. Aceste argumente fac ca aceasta metoda sa fie cea mai des folosita.

Metoda de uscare prin adsorbtie

Schema de principiu a acestei metode este prezentata in figura   In calea
aerului se interpune un gel constituit din cristale ale unor substante cu proprietati adsorbante (cel mai adesea dioxid de sulf, clorit de litiu sau calciu etc.); In contact cu acest gel apa din aer adera la suprafata cristalelor. Instalatia contine doua adsorbere A1 si A2; atunci cand unul dintre ele lucreaza celalalt se regenereaza. In figura lucreaza adsorberul A1, in timp ce adsorberul A2 se regenereaza. Regenerarea consta in suflarea de aer cald prin gelul saturat cu apa. Pentru aceasta robinetele R1si R2 sunt deschise, robinetele R3 si R4 sunt inchise, iar distribuitoarele D1 si D2 realizeaza conexiunile figurate.
Aceasta metoda, deosebit de eficienta, este mai putin folosita datorita faptului ca substanta adsorbanta este costisitoare si nu in ultimul rand datorita consumului mare de energie.Se utilizeaza pentru aplicatiile unde se cere uscarea la un punct de roua foarte scazut.

Metoda de uscare prin absorbtie

Metoda, prezentata principial in figura , se bazeaza pe proprietatea apei de a reactiona atunci cand vine in contact cu anumite substante chimice, formand cu acestea un compus greu, care se separa apoi prin efect gravitational.
Avantajele utilizarii acestei metode sunt:-consum redus de energie in timpul functionarii si intretinere usoara. Totusi, metoda este mai putin folosita datorita pretului ridicat al substantei absorbante care periodic trebuie completata si al eficientei scazute.

Filtrarea in statiile de compresoare

Filtrele folosite intr-o statie de producere a
aerului comprimat (Fig. sunt amplasate
atat pe circuitul de aspiratie al
compresoarelor, cat si dupa compresoare,
inainte de intrarea in reteaua de distributie.
Filtrele montate pe circuitul de aspiratie al
compresoarelor au rolul de a retine
particulele continute in aerul aspirat din
medial inconjurator si sunt in general de
tip mecanic, cu o slaba rezistenta la (Fig.
trecerea aerului. Se pot folosi filtre
"uscate" sau filtre cu bule de ulei.
In primul caz retinerea particulelor straine din masa de aer se realizeaza prin centrifugarea aerului intr-o anticamera a filtrului si apoi cu ajutorul unui
element filtrant confecionat din fetru, fibra sau carton. Pentru a reduce rezistenta la curgere a aerului care traverseaza filtrul, acesta trebuie sa aiba o suprafata de filtrare cat mai mare. Este motivul pentru care se opteaza pentru constructii plisate
(Fig. sau obtinute prin
stivuirea unor rondele (fig.).
Filtrele cu baie de ulei prezinta in partea de jos a constructiei o zona cu ulei, a carei suprafata vine in contact cu aerul, care in acest fel se umezeste. Aerul umed trece apoi printr-un element filtrant (umed datorita uleiului existent in masa de aer), care realizeaza o filtrare foarte eficienta.
In aval de compresoare impuritatile sunt reprezentate de particulele solide neretinute de
filtrele de pe circuitele de aspiratie ale
compresoarelor, de particulele generate la nivelul
compresoarelor, sau care se desprind din peretii
conductelor de legatura,de vapori de ulei proveniti
de la compresoare si de apa condensata.
asa cum s-a aratat in paragraful anterior, aerul furnizat de compresoare contine apa sub forma de

vapori. Este motivul pentru care filtrele sunt in general amplasate.dupa rezervor
si racitor, in punctele in care aerul se regaseste in temperaturi mai joase si apa este
partial condensata.Aceste filtre opereaza in general dupa unul din urmatoarele
principii:
.Separarea prin centrifugar: in figura este prezentat schematizat un separator centrifugal; In acest caz aerul patrunde in echipament printr-un canal tangential, dupa care este obligat sa parcurga o traiectorie elicoidala:
evacuarea se realizeaza printr-o conducta centrala: datorita traiectoriei imprimate fluidului. particulele solide si lichide sunt impinse de forta centrifuga spre peretele filtrului, de unde aluneca spre baza acestuia.
. Fixarea pe fibre: in figura este prezentat un filtru cu fibre confectionate din fetru. metal sau vata de sticla, la care particulele solide din aer sunt eliminate in urma ciocnirii lor cu fibrele; schema de principiu este aceeasi cu cea a unui filtru cu cartus poros in care aerul soseste in exteriorul cartusului, strabate apoi elementul filtrant, dupa care iese din echipament; astfel de filtre se satureaza in timp, motiv pentru care se impune inlocuirea lor periodica;
.Fenomenul de coalescenta: un filtru de acest tip (Fig. contine un cartus confecfionat din metal sinterizat, ceramica sau microfibre; aerul parcurge filtrul in sens invers fata de cazul precedent, adica din interiorul cartusului catre exteriorul acestuia; particulele lichide sunt constranse sa parcurga drumuri lungi si intortochiate si sunt retinute pe parcurs; cand aceste micropicaturi intra in contact de-a lungul traseelor din cartus, ele se reunesc formand picaturi mari, care sunt impinse de aer catre exteriorul cartusului;
odata aceste picaturi ajunse pe suprafata exterioara a cartusului se scurg de-a lungul ucestei suprafete, acumulandu-se la baza filtrului; un asemenea filtru trebuie cuplat cu un filtru cu cartus obisnuit, deoarece el nu retine impuritatile solide din masa de aer,ci numai apa; de altfel rolul lui este de a provoca formarea picaturilor mari de apa,care se pot elimina cu mai multa usurinta.

Grupul de pregatire a aerului comprimat

Asa cum s-a aratat conectarea sistemului de actionare la reteaua de aer comprimat trebuie facuta prin intermediul unui grup de echipamente ,numit grup de pregatire a aerului.

Acest grup este format din:filtru ,regulator de persiune ,ungator.Rolul lui este de a furniza sistemului de actionare deservit un aer cat mai curat,reglat la presiunea ceruta de consumator si lubrifiat.Acest grup se realizeaza prin inserierea echipamentelor amintite mai sus,obligatoriu in ordinea amintita.

Grupul mai poate sa contina si echipamente auxiliare cum ar fi:un robinet,un dispozitiv de alimentare progresiva a consumatorului la pornire blocuri de deviatie.Blocurile de deviatie permit preluarea de aer comprimat dintr-un anumit punct al grupului.

Filtre

Aceste echipamente Indeplinesc atat rolul de filtrare propriu-zisa cat si pe acela de separator de apa. La nivelul acestui echipament filtrarea se face, de obicei, in doua trepte.
Aerul comprimat intra, mai intai, in treapta de filtrare prin inertie, in care sunt separate particulele grele de impuritati si picaturile de apa. Pentru aceasta, odata patruns in echipament aerului i se imprima o miscare turbionara. Ca urmare condensul si impuritatile mai mari sunt proiectate pe peretele interior al paharului filtrului, de unde se scurg la baza acestuia.
A doua treapta realizeaza o filtrare mecanica. La acest nivel se face o fltrare flna cu ajutorul unui cartus filtrant, care retine particulele fine de impuritati mecanice. Unele filtre sunt prevazute si cu un element magnetic care realizeaza ruperea particulelor metalice din masa de aer.
Cartuele filtrante se pot realiza din:
- sita metalica; acestea se folosesc frecvent pentru filtrari medii (finete de filtrare de 40 250 pm);
- tesaturi textile sau materiale fibroase (pasla, fetru, hartie, carton, vata de sticla); aceste cartuse prezinta urmatoarele avantaje: sunt ieftine, pot lua orice forma si permit obtinerea unei fineti de filtrare foarte bune (1 2 pm); In schimb au o rezistenta mecanica si o rigiditate foarte scazute, iar la presiuni mari exista pericolul de desprindere a fibrelor din care sunt confectionate, urmata de antrenarea acestora in sistem: curatirea si reconditionarea lor este practic imposibila;
- materiale sinterizate; In acest caz cartusele se obtin prin sinterizarea unor pulberi metalice de forma si dimensiuni apropiate, fara adaos de liant, confectionate din bronz si mai rar din otel inoxidabil, nichel, argint sau alama; prezinta urmatoarele avantaje: sunt foarte eficiente, permit obtinerea unei fineti de filtrare intr-un domeniu larg (2 .. .10 pm), pierderile de presiune pe ele sunt mici, sunt rezistente la coroziune, au durabilitate mare, pot fi curatate si reconditionate usor.Dezavantajul lor fiind pretul de cost unul mai ridicat.

Regulatoare de presiune

Aceste echipamente, reprezentate principial in figura , realizeaza urmatoarele doua functii:
- regleaza presiunea de la iesirea echipamentului Pe la valoarea dorita atunci cand sectiunea de curgere prin echipament este egala cu sectiunea sa nominala.
- mentine presiunea reglata constanta, in anumite limite, atunci cand in timpul functionarii variaza presiunea de intrare Pi si/sau se modifica
consumul de debit Mc, din aval de echipament.
Datorità acestor functii indeplinite de echipament, el este intalnit fie sub denumirea de reductor de presiune, fie sub denumirea de stabilizator sau regulator de presiune. In fapt echipamentul este o supapa normal deschisa, de reductie.
Presiunea de iesire este reglata prin intermediul membranei M; pe suprafata de jos a membranei actioneaza presiunea de iesire Pe, in timp ce pe cealalta suprafata,actioneaza arcul a carui forta de pretensionare este reglabila prin intermediul surubului s.
Atunci cand forta de pretensionare este zero, membrana M se afla in pozitia de referinta, iar supapa plana Sp este pozitionata pe scaunul sau S; aceasta inseamna ca presiunea de iesire este zero.
Pentru o anumita forta de pretensionare, fie aceasta Fo0, centrul rigid al membranei si odata cu el si tija t si supapa Sp se vor deplasa fata de pozitia de referinta cu sageata Jo. In acest fel intre supapa plana Sp si scaunul sau S se va genera o sectiune de curgere careia ii va corespunde o anumita pierdere de presiune.Deci, prin intermediul fortei de
pretensionare (reglabila cu ajutorul surubului s), se poate obtine la
iesirea echipamentului presiunea dorita in momentul efectuarii reglajului presiunea de intrare si consumul de debit din aval de echipament au fost considerate constante la valorile Pio respectiv Mc0.
Daca dupa un timp presiunea de intrare scade/creste la valoarea Pi1,intr-o prima etapa presiunea de iesire tinde sa scada/creasca. Acest lucru determina deplasarea membranei si odata cu ea si a supapei in jos/sus. Intr-o noua pozitie de echilibru, si in consecinta cu scaderea/cresterea pierderii de presiune pe sectiunea interna a echipamentului. In acest fel presiunea de iesire ramane constanta,la valoarea reglata Pe0.

Ungatoare

Aceste echipamente au rolul functional de a pulveriza in masa de aer comprimat furnizata sistemului de actionare o cantitate minima de ulei necesara ungerii garniturilor si elementelor mobile din echipamentele sistemului.
In functie de finetea picaturilor de ulei pulverizate in masa de aer se disting doua tipuri de ungatoare: ungatoare cu pulverizare obisnuita (cu ceata de ulei) si ungatoare cu pulverizare fina (cu microceata de ulei).
Desi solutiile constructive ale celor doua ungatoare sunt diferite, totusi functionarea lor se bazeaza pe acelsi principiu.
In cazul ungatoarelor cu pulverizare obisnuita picaturile de ulei sunt mari (mai mari de 5um). In timp ce la cele cu pulverizare fina picaturile au dimensiuni mai mici ,sunt mai uniform distribuite in masa de aer comprimat.
Schema de principiu a unui ungator cu pulverizare obisnuita este prezentata infigura ,in timp ce in figura este prezentata o sectiune printr-un echipament de acest tip. Principiul de functionare se bazeaza pe efectul Venturi,

in care se exploateaza depresiunea creata la trecerea aerului comprimat printr-o sectiune restrictiva Ra. Datorita acestei restrictii presiunea P1este mai mare decat presiunea F2, lucru ce favorizeaza urcarea uleiului din rezervorul r in conducta c; acest ulei, al carui debit poate fi reglat cu ajutorul droselului R, ajunge in zona restrictiva unde este antrenat de aerul comprimat ce curge aici cu o viteza foarte mare.
Ungatoarele sunt prevazute in general cu vase transparente pentru a putea observa in permanenta nivelul de ulei din rezervor.
De asemenea, la partea superioara a ungatorului exista o cupola confectionata tot dintr-un material transparent care permite vizualizarea picaturilor de ulei generate.
Datorita turbulentei aerului in aval de ungator, picaturile de ulei tind sa se asocieze si sa se depuna pe peretele interior al conductei de Iegatura dintre ungator si consumatorul deservit de acesta. Din acest motiv un ungator cu pulverizare obisnuita pentru a fii eficient trebuie sa fie montat in imediata vecinatate a consumatorului (in orice caz la o distana mai mica de 5 6 m)intr-un punct cat mai inalt in raport cu acesta.
Ungatoarele cu pulverizare fina: au schema de principiu reprezentata in figura.Spre deosebire de schema unui ungator cu pulverizare obisnuita, aici exista doua circuite de aer care leaga orificiul de intrare i cu cel de iesire e, si anume:
- circuitul principal 1 - x -2, circuit ce contine sectiunea restrictiva x (un circuit identic cu cel Intalnit in cazul ungatoarelor cu pulverizare normala); pe acest traseu trece cea mai mare cantitate de aer;
- circuitul secundar 1 - z - 4-b - 6- 2; debitul de aer ce urmeaza acest traseu trece mai intai prin sectiunea restrictiva z, unde are loc prima pulverizare a uleiului; existenta acestui debit este o consecinta a fapului ca intre sectiunile 1 si 2 exista o diferenta de presiune creata de restrictia x.

Rczervorul de ulei se gaseste sub circuitul principal de aer. Uleiul din acest rezervor este pus in legatura prin intermediul unei conducte cu cavitatea c, situata deasupra circuitului principal de aer; aceasta cavitate comunica atat cu sectiunea restrictiva z cat si cu cavitatea b. UIeiul care ajunge in zona restrictiei z este pulverizat de curentul de aer, a carui viteza de curgere in aceasta sectiune este foarte mare, dupa care ajunge in rezervor, in volumul determinat de peretii rezervorului si suprafata uleiului; la intrarea in rezervor, amestecul aer - ulei se destinde, iar picaturile mai mari de ulei cad in rezervor. In masa de aer raman in suspensie numai picaturile de ulei foarte fine, care formeaza o ceata de ulei, ce este antrenata prin orificiul de ieire 6 in fluxul principal de aer. Aici curentul de aer provoaca o noua pulverizare, si mai ales o distributie uniforma a picaturilor de ulei in suspensie in toata masa de aer.
O alta caracteristica a acestui tip de ungator este aceea ca aici debitul de ulei este reglat indirect, prin intermediul unui circuit de aer care leaga cavitatea b cu cavitatea c; debitul de aer pe acest circuit este reglat prin intermediul droselului R. In acest fel se elimina pericolul care exista in cazul in care droselul ar fi montat direct pe circuitul de ulei, si anume acela de obturare a droselului, drosel ce controleaza sectiuni de curgere foarte fine.
Ungatoarele cu pulverizare fina se folosesc cu precadere atunci cand amplasarea echipamentului nu se poate face in imediata apropiere a
elementelor ce trebuie unse sau
cind sistemul deservit de
ungator are o complexitate
ridicata (multe coturi,
strangulari etc.).

Distribuitoare

Sunt elemente pneumatice cu rolul de a dirija energia pneumatica pe anumite circuite, in concordanta cu comenzile pe care le primeste.

Distribuitoarele sunt de neinlocuit, practic neexistand circuit pneumatic sau hidraulic fara sa aibe minim un distribuitor.

Orice distribuitor se compune din doua parti principale:

- partea de distributie

- partea de commanda

Partea de distributie are rolul de a reliza conexiunile intre racordurile distribuitorului conform unei scheme de comutare la primirea unei comenzi.

Partea de comanda are rolul de a determina comutarea etajului de distributie comform comenzilor date.

Distibuitoarele se pot separa in doua feluri:

*sertar rectiliniu

- cilindric

- plan

- cu supapa

*sertar rotativ

- plan

- conic

Structura unui distribuitor

*corpul distribuitorului

*elementele mobile(sertar)

*capace

Pe umerii sertarelor in comanda special proiectate se introduc garnituri de etansare ce asigura in conditiile miscarii sertarului fata de corp, izolarea intre orificiul de presiune si cel aflat la presiune atmosferica.

Alimentarea unui distribuitor se face astfel

- alimentarea compresorului

- alimentarea compresorului(cilindru, supapa, drosel)

- evacuarea aerului

- retragerea cilindrului(supapa, drosel)

Cilindrii pneumatici

Intr-o instalatie pnumatica, elementul de actionare propriu zis este motorul pneumatic. Motorul pneumatic, denumirea si element de executie, transforma energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica, pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul unor lanturi.

Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de tranzactie, de obicei lineara, ei mai fiind numiti si motoare pneumatice lineare.

Dupa modul de alimentare cu aer comprimat, se poate face o clasificare generala a cilindrilor cu piston astfel

Cilindri cu simplu efect:

- cu revenire cu arc

- cu revenire sub actiunea unei forte rezistente

* Cilindru cu dublu efect:

- cu tija unilaterala

cu tija bilaterala

* Cilindru in tandem

- cu amplificator de forta

- avand cursa in doua trepte.

Dupa posibilitatea de franare la cap de cursa:

- cilindri fara franare la capat de cursa

- cilindri cu franare la cap de cursa:reglabila sau nereglabila.

Structura unui cilindru

- camasa(corpul) cilindrului

- capacele cilindrului

- tija

- resort de revenire

- piston

- etansarea pistonului fata de camasa

- etansarea tijei cilindrului

- bucsa de ghidare a tijei.