	Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Tehnica mecanica

Index » inginerie » Tehnica mecanica
» INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE -

INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE -

Universitatea din Craiova

Facultatea de Electrotehnica

PROIECT

INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE

Introducere

Ingineria industriala se ocupa cu proiectarea, perfectionarea si aplicarea in practica a sistemelor integrate alcatuite din oameni, materiale si echipamente. Ea se bazeaza pe cunostintele si experienta de specialitate in stiintele matematice, fizice, sociale, precum si pe principiile si metodele ingineresti de analiza si proiectare pentru prognozarea, specificarea si evaluarea rezultatelor obtinute cu astfel de sisteme.

Obiectul ingineriei industriale este sistemul de productie.

Sistemul de productie se defineste ca fiind ansamblul integrat de oameni, materiale si echipamente, caracterizat printr-un ansamblu de relatii bine definite necesare atingerii unui obiectiv in conditiile existentei unor restrictii.

Obiectivul reprezinta scopul proiectarii sistemului de productie iar restrictiile reprezinta limitele in cadrul carora trebuie sa functioneze sistemul.

Activitati de baza ale ingineriei industriale sunt:

- selectia proceselor tehnologice si a metodelor de asamblare.

- alegerea si proiectarea echipamentelor tehnologice, a sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor.

- proiectarea facilitatilor, inclusiv proiectele de ansamblu si configuratiile in spatiu ale cladirilor, masinilor, echipamentelor pentru transport, depozite.

- proiectarea si perfectionarea sistemelor de programare si control pentru distributia bunurilor, serviciilor, produselor, stocul si calitatea productiei, intretinerea utilajelor, alte activitati tehnice.

- proiectarea sistemelor de control ale cheltuielilor, cum sunt: metode de control bugetar, analiza costurilor, sistemul de costuri normative.

- dezvoltarea si perfectionarea produselor.

-proiectarea si aplicarea in practica a sistemelor de analiza economica si tehnica a valorii.

- proiectarea si aplicarea practica a sistemelor de evaluare a produselor.

-cercetarea operationala, probleme legate de analiza matematica, simularea sistemelor, programarea liniara, teoria deciziilor.

- anchete legate de fundamentarea amplasarii sistemelor de productie, in care intervin considerente legate de surse de materii prime, piete de desfacere, de surse locale de forta de munca, posibilitati de finantare, reglementari privind impozitele.

Tema proiect

Sa se dimensioneze dotarea tehnologica necesara unui sistem de productie cu volumul de productie Q=14.500 bucati/an,al carui obiect de fabricatie este transformatorul de masura de inalta tensiune de izolatie in ulei,pentru care se cunoaste:

-documentatia tehnologica pe baza careia se vor sistematiza informatiile necesare dimensionarii;

-numarul de centre de productie p=5 respectiv de consum c=3.

Continutul proiectului

Cap.1.Sistematizarea informatiilor din documentatia tehnologica(repere, subansamble, operatii tehnologice, utilaje tehnologice, norme de timp(se vor lua numere arbitrare))

Cap.2. Calculul fondului de timp disponibil al unui tip de utilaj pe baza regimului de lucru caracteristic

Cap.3.Calculul timpului total normat pe tip de utilaj pentru executia productiei contractate.

Cap.4.Calculul duratei de stationare in reparatii preventive planificate a utilajelor.

Cap.5.Calculul numarului de utilaje de acelasi tip pe baza incarcarii acestora.

Cap.6. Calculul indicelui de utilizare a fondului de timp disponibil.

Cap.7.Calculul capacitatii de productie.

Cap.8.Calculul gradului de incarcare al capacitatii de productie si stabilirea rezervei de capacitate.

Cap.9.Calculul duratei ciclului operational de produs(cele trei metode se vor aplica pentru un numar arbitrar de piese p, operatii tehnologice c) .

Cap.10.Stabilirea structurii produsului si a ciclogramei de asamblare.

Cap.11.Aplicarea metodei verigiilor pentru optimizarea amplasarii utilajelor.Aplicatie pentru un numar de repere r=15 si un numar de operatii o=9. Intocmirea caroiajului.

Cap.12.Optimizarea transportului intern prin trei metode comparative(coltul nord vest, elementul minim pe coloana, elementul minim pe linie)

Cap.13.Program de calcul in Matlab(punctul 9, 11, 12)

Cap.14.Concluzii.

Capitolul1 Sistematizarea informatiilor din documentatia tehnologica

Sinterizarea operatiilor din proiectul tehnologic(Anexa 1)

1.1Codificarea reperelor si subansamblelor

-miez magnetic MM

-ansamblul infasurarii secundare AIS

-ansamblul infasurarii primare AIP

-ansamblul suport AS

-ansamblul cap-trafo ACT

-ansamblu general AG

-comutator-infasurari primare CIP

-subansamblu-capac SC

-subansamblu sustinator SS

-placa izolanta PI

-borna P1,P2 BP

-coltarul contact I si II CC

-teava de legatura TL

-piulita fasonata PF

-inel I+II I

-placa I+II P

-ansamblu soclu ASO

1.2Codificarea operatiilor tehnologice din flux

-debitare D

-infasurare(roluire) R

-tratament termic T

-montaj M

-vopsire V

-punctare P

-izolare I

-bobinare B

-probe erori E

-sudare S

-zincare Z

-strunjire J

-trasare W

-gaurire G

-filetare F

-tratare ulei U

-retusare X

-ungerea bornelor O

-control C

-indoire L

-ajustare A

-debitere ghilotina H

-debitere stung Y

-galvanizare Z

-ansamblare M

-dezansamblare M

1.3Codificarea atelierelor

-atelier de debitare 4110

-atelier constructii metalice 4210

-atelier de acoperiri galvanice 4320

-atelier de prelucrari metalice 4420

-atelier de acoperire prin vopsire 4530

-atelier de montaj 4610

-atelier de ambalare si expeditii 4720

1.4Codificarea utilajelor si instalatiilor

-masini debitat benzi 401.100

-masina roluit miezuri 401.102

-masina bobinat 601.100

-instalatie de vopsit 501.300

-instalatie de zincare 601.200

-stand de proba 500.100

-instalatie de tratament miezuri 601.400

-instalatie de tratare si uscare izolatie 601.500

-strung universal 401.200

-masina de gaurit 401.300

-ghilotina de debitat 401.101

-presa de stantat 401.371

1.5Codificarea SDV-urilor

-dispozitiv de roluit miezuri L.D.401

-dispozitiv de bobinat infasurare primara L.B.495

-dispozitiv de sudura cap-trafo M.S.195

-dispozitiv de sudura soclu M.S.205

-dispozitiv de sudura capac M.S.123

-dispozitiv de sudura sustinator M.S.130

-dispozitiv de gaurire cap-trafo D.B.375

-dispozitiv de verificare etansare cap-trafo V.E 121

1.6Codificarea meseriilor

-lacatus constructii metalice 15.10.12

-sudor 15.20.12

-prelucrator prin aschiere 15.50.12

Fluxul tehnologic codificat pe repere(Anexa 2)

Nr crt.	Denumire reper	Cod reper	Cod operatie	Nr. repere/ produs n_r
	Miez magnetic	MM	D-R-P-T-M
	Ansamblulinfasurarii secundare	AIS	D-I-B-E-B-M-I-M
	Ansamblul infasurarii Primare	AIP	D-I-B-M
	Ansamblu suport	AS	S-Z-M
	Ansamblu cap-trafo	ACT	S-J-W-G-I-D-C-V-M
	Ansamblu general	AG	M-W-G-U-M-X-O-M
	Piulita fasonata	PF	J-F-V-M
	Inel I+II	I	Y-J-C-Z-M
	Placa I+II	P	H-L-A-Z-M
	Ansamblu soclu	ASO	H-S-L-A-Z-V-M
	Placa izolanta	PI	D-W-D-A-G-A-W-G
	Borna P1,P2	BP	Y-C-J-F-C-M
	Coltarul contact Isi II	CC	H-L-A-G-F-A-G
	Teava de legatura	TL	Y-J-F-J-M
	Comutator	CIP	M-M
	Subansamblu capac	SC	S-V-M
	Subansamblu sustinator	SS	S-W-G-F-Z-M

Normarea operatiilor tehnologice de flux(Anexa 3)

Nr.crt	Denumire reper	Cod reper	Flux tehnologic	Norma de timp [min/buc] N_T	t_nprod	Nr. repere/ produs n_r
	Miez magnetic	MM	D R P T M
	Ansamblul infasurarii Secundare	AIS	D I B E B M I M
	Ansamblul infasurarii Primare	AIP	D I B M
	Ansamblu suport	AS	S Z M
	Ansamblu cap-trafo	ACT	S J W G F D C V M
	Ansamblu General	AG	M W G U M X O M
	Piulita fasonata	PF	J F V M
	Inel I+II	I	Y J C Z M
	Placa I+II	P	H L A Z M
	Ansamblu soclu	ASO	H S L A Z V M
	Placa izolanta	PI	D W D A G A W G
	Borna P1,P2	BP	Y C J F C M
	Coltar contact I si II	CC	H L A G F A G
	Teava de Legatura	TL	Y J F J M
	Comutator	CIP	D M
	Subansamblu capac	SC	S V M
	Subansamblu Sustinator	SS	S W G F Z M

Capitolul 2

Calculul fondului de timp disponibil al unui tip

de utilaj

Calculul fondului de timp disponibil al unui tip de utilaj,corespunzator perioadei la care se refera productia contractata(un an),se calculeaza cu ajutorul relatiei :

unde : n_zl=numarul de zile lucratoare dintr-un an calenderistic ;

n_s=numarul de schimburi ;

t_s=durata normata a unui schimb.

n_zl=255zile ;

n_s=2 schimburi ;

t_s=8 ore.

Fondul de timp disponibil unui tip de utilaj este de 4080ore(244800min) cand acesta lucreaza in 2 schimburi,cu durata normata a unui schimb de 8 ore.

Capitolul 3

Calculul timpului total normat pe tip de utilaj

Dimensionarea dotarii tehnologice presupune determinarea numarului de utilaje prevazute in documentatia tehnologica de produs,corespunzator fiecarui tip de utilaj standardizat,necesar executiei operatiilor tehnologice.

Din anexele prezentate anterior se extrag informatiile necesare calcului timpului normat de executie pentru fiecare tip de utilaj.

Prin evidentierea tuturor reperelor ,care se executa pe acelasi tip de utilaj,se sintetizeaza tabelar datele calculate :

unde :t_nr=timpul normat de executie a reperelor de acelasi tip ;

N_T=norma de timp ;

=numarul de repere.

timp normat de executie pe utilaj a produsului.

unde =timp total normat de executie pe utilaj ;

Q=productia contractata.

Datele calculate sunt prezentate in tabelul 1 :

Utilajul	Reper	Operatia tehnologica	Norma de timp N_T [min/buc]	Nr. Repere/ Prod n_r	t_nr [min]	[min]	T_n [min]
Masina de debitat	R1	Debitare		2	4	48	11600h
	R2	Debitare		1	1
	R3	Debitare		2	6
	R5	Debitare		1	9
	R11	Debitare		2	10
	R11	Debitare		2	6
	R15	Debitare		3	12
Instalatie de roluit	R1	Infasurare	4	2	8	24	5800h
Instalatie de roluit	R1	Punctare	8	2	16	24	5800h
Instalatie tratament	R1	Tratare	27	2	54	75	18125h
Instalatie tratament	R6	Tratare	21	1	21	75	18125h
Masina de bobinat	R2	Bobinare	5	1	5	24	5800h
	R2	Bobinare	5	1	5
	R3	Bobinare	7	2	14
Instalatie Probe	R2	Probe	6	1	6	6	1450h
Dispozitiv de sudura	R4	Sudare	5	1	5	23	5558h
	R5	Sudare	5	1	5
	R10	Sudare	3	1	3
	R16	Sudare	5	1	5
	R17	Sudare	5	1	5
Dispozitiv de gaurire	R5	Gaurire	6	1	6	39	9425h
	R6	Gaurire	4	1	4
	R11	Gaurire	2	2	4
	R11	Gaurire	3	2	6
	R13	Gaurire	2	2	4
	R13	Gaurire	6	2	12
	R17	Gaurire	3	1	3
Instalatie galvanizare	R4	Galvanizare	7	1	7	49	11841h
	R8	Galvanizare	5	2	10
	R9	Galvanizare	5	4	20
	R10	Galvanizare	7	1	7
	R17	Galvanizare	5	1	5
Strung	R5	Strunjire	4	1	4	96	23200h
	R7	Strunjire	2	2	4
	R8	Debitare	3	2	6
	R8	Strunjire	3	2	6
	R12	Debitare	4	4	16
	R12	Strunjire	6	4	24
	R14	Debitare	6	2	12
	R14	Strunjire	9	2	18
	R14	Strunjire	3	2	6
Instalatie vopsire	R5	Vopsire	7	1	7	47	11358h
	R6	Retusare	9	1	9
	R7	Vopsire	8	2	16
	R10	Vopsire	8	1	8
	R16	Vopsire	7	1	7
Ghilotina	R9	Debitare	6	4	24	30	7250h
	R10	Debitare	2	1	2
	R13	Debitare	2	2	4

Capitolul 4

Calculul duratei de stationare in reparatii preventiv

planificate a utilajelor

Pentru calcularea duratei de stationare in reparatii se ia in considerare graficul de interventii preventiv planificate,corespunzatoare normativelor in vigoare,privind intretinerea si repararea utilajelor.

Evaluarea duratei de stationare in reparatii se face corespunzator duratei de functionare a utilajului pentru executia productiei contractate,respectiv durata calculata anterior T_n.

Sistemul de reparatii preventiv planificate cuprinde urmatoarele tipuri de interventii :

Revizia tehnica,RT care are in vedere evaluarea starii tehnice a utilajului,stabilirea operatiilor ce vor fi efectuate cu ocazia primei revizii curente,executarea unor reparatii minore,care sa permita functionarea utilajului pina la prima reparatie curenta.

Reparatia curenta,RC cuprinde interventii ce se executa in mod planificat,pentru inlocuirea pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa, indepartarea jocurilor,verificarea pieselor din lantul cinematic sau din sistemele de productie,reconditionarea acoperirilor de protectie.

Reparatia capitala,RK se executa dupa expirarea timpului de functionare prevazut de normative,constind din demontarea partiala sau totala,reconditionarea pieselor care s-au uzat,remontarea,reconditionarea straturilor de protectie,efectuarea de probe si reglaje.

Durata normata,T_n a unei interventii de orice tip din sistemul de reparatii preventiv planificate esta prevazuta in normative si depinde de tipul utilajului.

Durata de stationare in reparatie,oricare ar fi tipul de interventie(RT,RC,RK) se calculeaza cu relatia:

unde -numar de muncitori ;

-durata unui schimb ;

-numarul de schimburi pe zi ;

In cele ce urmeaza sunt reprezentate,pentru fiecare tip de utilaj,esalonarea in timp a interventiilor,avind in vedere numarul de ore de functionare intre doua interventii si durata totala de functionare a utilajului intre doua reparatii capitale.

Determinarea numarului de interventii se face prin evidentierea grafica a timpului de functionare pentru fiecare utilajul, pentru executia productiei contractate si care este calculata in tabelul 1.

1.Masina de debitat.

2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000 11000 12000 24000

Din grafic rezulta :N_RT=6 ;N_RC1=4; N_RC2=1;

Vom calcula durata de stationare in reparatii ,considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=2 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

-pentru revizia curenta 1 RC2 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta

Durata totala a reparatiilor este:

2.Instalatia de roluit.

Din grafic rezulta :N_RT=3 ;N_RC1=3

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=1 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m=2, t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta

Durata totala a reparatiilor este :

3.Instalatie tratament.

RC2

1160 1740 2320 2900 3840 4060 4640 5220 5800 6380 6960 7540 8120 8700 9280

Din grafic rezulta :N_RT=16 ;N_RC1=12 ; N_RC2=4

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=2 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 2 RC2 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta

Durata totala a reparatiilor este :

4.Masina de bobinat.

Din grafic rezulta :N_RT=2 ;N_RC1=1

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=2 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totala a reparatiilor este :

5.Instalatie probe.

Din grafic rezulta :N_RT=1 ;N_RC1=0

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=3 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Durata totala a reparatiilor este :

6.Dispozitiv de sudura.

1900 2850 3800 4750 5700 6650 7600 22800

Din grafic rezulta :N_RT=3 ;N_RC1=2

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=2 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totalpa a reparatiilor este :

7.Dispozitiv de gaurire.

Din grafic rezulta :N_RT=4 ;N_RC1=3; N_RC2=1

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=1 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 2 RC2 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totala a reparatiilor este :

8.Instalatie galvanizare.

Din grafic rezulta :N_RT=6 ;N_RC1=5; N_RC2=1;

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=3 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 2 RC2 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totala a reparatiilor este :

9.Strung.

2200 3300 4400 5500 6600 7700 8800 9900 11000 12100 13200 23100 24200 25300 26400

Din grafic rezulta :N_RT=11 ;N_RC1=9; N_RC2=2

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m=3 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 2 RC2 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totala a reparatiilor este :

10.Instalatie vopsire.

Din grafic rezulta :N_RT=6 ;N_RC1=5; N_RC2=1

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1 - -- petr revizia curenta 2 : N_m=3 , t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Rezulta :

Durata totala a reparatiilor este :

11.Ghilotina.

Din grafic rezulta :N_RT=4 ;N_RC1=3

Vom calcula durata de stationare in reparatii , considerind cunoscute urmatoarele conditii de lucru :

- pentru revizia tehnica RT : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

- pentru revizia curenta 1 RC1 : N_m= t_s =8ore ,n_s=2schimburi , k_n=1,1

Durata totala a reparatiilor este :

Valorile calculate pentru durata totala a reparatiilor sunt trecute in tabelul 2 :

Utilajul	D_T [h]	N_u	I_u [%]	C_pm [buc/an]	G_f [%]	Rezerva de capacitate
Masina de debitat		3	95		82,93
Instalatie de roluit	43,2	2	71		71,08
Instalatie tratament			89
Masina de bobinat	29,2	2	71
Instalatie de probe	2,4	1	35,5
Dispozitiv de sudura	57,98		68
Dispozitiv de gaurire	72,80		77
Instalatie galvanizare	79,36	3	97			3,25
Strung		6	95			5,23
Instalatie vopsire		3	93			7,21
Ghilotina		2	89			11,15

Capitolul 5

Calculul numarului de utilaje de acelasi tip pe baza

incarcarii acestora

Calculul numarului de utilaje de acelasi tip necesar executiei productiei cantractate se face cu ajutorul formulei :

unde : -D_nr este durata normala de stationare in reparatii ,

-F_d este fondul de timp disponibil al unui utilaj , corespunzator perioadei la care se refera productia contractata, in cazul de fata un an de zile, regimul de lucru fiind cel al unitatilor de productie din industria electrotehnica.

unde : - n_zl este numarul de zile lucratoare dintr-un an calendaristic;

-n_s este numarul de schimburi ;

-t_s este durata normala a unui schimb.

Se calculeaza necesarul de utilaje pentru fiecare tip de utilaj

-strung :

-dispozitiv de gaurire :

-ghilotina :

-instalatia de galvanizare : 3

-instalatia de vopsit: 3

-instaltia de probe :

-instaltia de tratament :

-instalatie de roluit : 2

-masina de debitat :

-masina de bobinat:

-dispozitiv sudura :

Numarul de utilaje este trecut in tabelul 2(capitolul 4).

Capitolul 6

Calculul indicelui de utilizare al fondului de timp

disponibil

Indicele de utilizare a fondului de timp se calculeaza cu relatia :

unde : -T -este timpul total normat de executie al intregii productii contractate ;

-F -fondul de timp disponibil ;

-N -numarul de utilaje.

Se calculeaza indicele de utilizare pentru fiecare tip de utilaj :

-masina de debitat :

-instalatie de roluit :

-instalatie tratament :

-masina de bobinat :

-instalatie de probe :

-dispozitiv de sudura :

-dispozitiv de gaurire :

-instalatie galvanizare :

-strung :

-instalatie vopsire :

-ghilotina :

Din analiza rezultatelor calculate se constata ca nu este necesar sa se mareasca numarul de utilaje decat in cazul instalatiei de probe deoarece indicele de utilizare este mai mare de 100%.

Datele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).

Capitolul 7

Calculul capacitatii de productie

Capacitatea de productie se calculeaza cu relatia :

unde:-N_u=numarul de utilaje;

-F_d=fondul de timp disponibil;

-t_nprod=timpul normat unitar pe utilaj pentru realizarea unui produs care este calculat in tabelul 1(capitolul 3).

Se calculeaza capacitatea de productie pentru fiecare tip de utilaj :

-masina de debitat :

-instalatia de roluit :

-instalatie tratament :

-masina de bobinat :

-instalatie de probe :

-dispozitiv de sudura :

-dispozitiv de gaurire :

-instalatie galvanizare :

-strung :

-instalatie vopsire :

-ghilotina :

Rezultatele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).

Capitolul 8

Calculul gradului de incarcare al capacitatii si stabilirea

rezervei de capacitate

Gradul de utilizare a capacitatii de productie se calculeaza cu relatia :

unde : -Q=productia anuala ;

-C_pm=capacitatea de productie.

Se calculeaza gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru fiecare tip de utilaj:

-masina de debitat :

-instalatia de roluit :

-instalatie tratament :

-masina de bobinat :

-instalatie de probe :

-dispozitiv de sudura :

-dispozitiv de gaurire :

-instalatie galvanizare :

-strung :

-instalatie vopsire :

-ghilotina:

Rezultatele sunt trecute in tabelul 2(capitolul 4).

Capitolul 9

Calculul duratei ciclului operational pe produs

Durata ciclului de productie se calculeaza folosind una din cele trei metode de imbinare in timp a operatiilor de productie :

Metoda de imbinate succesiva
Metoda de imbinare paralela
Metoda de imbinare mixta

Metoda de imbinare succesiva se caracterizeaza prin faptul ca fiecare operatie din fluxul tehnologic al unui reper incepe numai dupa ce au fost prelucrate la operatia curenta toate piesele din lotul de fabricatie.

Durata ciclului tehnologic se determina astfel :

unde :-n=numarul pieselor din lotul de fabricatie ;

-m=numarul operatiilor din fluxul de fabricatie ;

-t_ni=timpul normat de executie a operatiei i din flux ;

-N_lm=numarul locurilor de munca la care se executa simultan aceeasi operatie ;

-D_n=durata proceselor naturale ;

-D_a=durata proceselor auxiliare ;

-D_i=durata intreruperilor netehnologice.

Vom considera :

Durata ciclului de productie se realizeaza pentru doua repere:

Ansamblul infasurarii primare.

n=2 ;

m=3 ;

t_n1=3min ;

t_n2=3min ;

t_n3=7min.

Grafic,ciclul de productie se reprezinta in figura de mai jos :

OP1

OP3

OP2

Imbinarea paralela a operatiilor tehnologice este specifica productiei de serie mare si de masa,cu fabricatia organizata pe linii tehnologice de flux.Se caracterizeaza prin deplasarea individuala a pieselor sau in loturi de transport la operatia urmatoare pe masura terminarii prelucrarii la operatia curenta.

Imbinarea mixta (paralel succesiva) a operatiilor tehnologice se caracterizeaza prin faptul ca transmiterea pieselor de la o operatie la alta se face individual,numai cand operatia anterioara are o durata mai mica sau egala cu operatia urmatoare.

Ciclograma de ansamblare reprezinta o diagrama utila determinarii duratei normate pentru fabricarea unui produs,din momentul lansarii in fabricatie a reperelor componente,pana la obtinerea ansamblului general.

Se reprezinta grafic, incepand de la dreapta la stanga, fata de o axa de referinta verticala, segmente de dreapta egale cu durata ciclurilor operationale. Trasarea segmentelor de dreapta se face incepand cu segmentul corespunzator duratei de asamblare a ansamblului general, si apoi ale celorlalte componente ale produsului, in ordine inversa abordarii lor la montaj.