Masini de rabotat cu masa mobila

Masini de rabotat cu masa mobila

Masinile de rabotat cu masa mobila, denumite si masini de rabotat longitudinal, sau raboteze, sunt destinate prelucrarii suprafetelor de lungimi mari si latimi reduse, la piese de dimensiuni mari si foarte mari (lungimi de ordinul ´1[m]).

La aceste masini piesa, prinsa pe masa masinii, executa miscarea principala de aschiere, iar sculele, fixate in mai multi suporti portcutit, executa miscarile de avans. Deplasarea mesei pe ghidajele batiului asigura acesteia o rigiditate mare si constanta pe toata lungimea cursei, astfel incat precizia de prelucrare este ridicata, ajungand la 0,02 [mm] / 3[m]; prin prelucrarea simultana cu mai multe scule se realizeaza o productivitate mare, aceste masini fiind recomandate pentru productia de serie. La prelucrarea suprafetelor de lungime mare, rabotarea asigura performante de precizie si productivitate superioare frezarii (procedeu rival).

Masinile de rabotat longitudinal sunt de doua tipuri: cu un montant si cu doi montanti, acestea din urma fiind mai raspandite, datorita performantelor mai bune.

Dupa natura mecanismelor pentru realizarea miscarii principale, rabotezele pot fi cu actionare electromecanica sau hidraulica.

Principiul constructiv si functional al masinilor de rabotat longitudinal cu doi montanti este prezentat in figura 5.50, in care sunt evidentiate urmatoarele elemente:

-batiu;2-masa longitudinala;3-sanie verticala;4-suport rotativ;5-sanie portcutit;6-traversa mobila;7-montant;8,9-carucioare superioare;10-grinda de rigidizare;11-carucior lateral;S₁, S₂ , S₃ , S₄-suporti portcutit.

	Fig.5.50 Fig.5.50

Masa 2 executa miscarea principala de aschiere,v, deplasandu-se pe ghidajele batiului 1 care au o lungime dubla fata de lungimea mesei.

Pe ghidajele verticale ale montantilor 7, lateral fata de masa 2, sunt dispuse doua carucioare laterale care poarta suportii portscula S₁ si S₄.Pe aceleasi ghidaje se poate pozitiona pe verticala traversa 6, care sustine carucioarele superioare 8 si 9 pe care se afla amplasati suportii portcutit S₂ si S₃.

Cinematica masinii permite realizarea urmatoarelor miscari:

- v - miscarea principala de aschiere, o miscare rectilinie alternativa;

- w_v1.w_v4 - miscari de avans vertical;

- w_t1.w_t4 - miscari de avans transversal;

- w_p1.w_p4 - miscari de pozitionare unghiulara;

- w_p5 - miscarea de pozitionare verticala a traversei mobile 6.

Toate miscarile de avans sunt miscari intermitente (pas cu pas) realizate sincron cu ajutorul unor mecanisme cu clichet, executate la sfarsitul cursei de intoarcere a miscarii v.

Miscarile de pozitionare unghiulara permit reglarea directiilor de deplasare ale saniilor portcutit, astfel incat miscarile de avans ale acestora pot fi realizate pe directie orizontala, verticala sau inclinata.

Prelucrarile realizate pe masinile de rabotat longitudinal permit obtinerea acelorasi tipuri de suprafete ca pe sepinguri, adica plane orizontale, verticale sau inclinate, canale de diferite forme; suprafetele profilate se pot prelucra cu scule profilate (pentru lungimi mici ale profilului), prin descompunerea profilelor complexe in suprafete simple, sau prin utilizarea unor dispozitive speciale, cum sunt cele pentru prelucrarea suprafetelor circulare (cilindrice) cu raza mare sau mica.

Masini de mortezat.

Mortezarea este prelucrarea prin aschiere la care miscarea principala (rectilinie alternativa) este executata de scula intr-un plan vertical, iar miscarile de avans sunt efectuate de piesa.

Principiul prelucrarii prin mortezare rezulta din figura 5.51. La prelucrarea unui canal de pana (fig.5.51,a) scula S, avand latimea canalului, executa miscarea principala v, iar piesa miscarea intermitenta de avans transversal w_t. La prelucrarea unui butuc canelat (fig.5.51,b), dupa prelucrarea unui canal, piesa executa miscarea de divizare w_d, in vederea prelucrarii canalului urmator.

	Fig.5.51 Fig.5.51

Clasificarea masinilor de mortezat se poate face dupa marime (in functie de lungimea cursei berbecului ), dupa constructia si posibilitatile de reglare ale capului de mortezat, acesta putand fi: fix, inclinabil si reglabil vertical, si dupa natu-

ra mecanismelor de actionare, care pot fi: mecanice sau hidraulice.

Cele mai raspandite sunt masinile de mortezat mecanice cu cap inclinabil, avand principiul constructiv si functional reprezentat in figura 5.52, in care s-au notat: 1-batiu; 2-montant; 3 - suport rotativ; 4 - berbec; 5 - suport portcutit; 6 - masa rotativa; 7 - sanie longitudinala; 8 - sanie transversala.

Capul de mortezat este format din suportul rotativ 3 si berbecul 4.

Cinematica masinii realizeaza urmatoarele miscari:

-v - miscarea principala, executata de berbecul 4;

- w_c - miscarea de avans circular, executata de masa rotativa 6;

- w_l - miscarea de avans longitudinal, efectuata de sania longitudinala 7;

- w_t - miscarea de avans transversal, executata de sania transversala 8;

- w_p1 - miscarea de pozitionare a berbecului;

Fig.5.52 Fig.5.52

- w_p2 - miscarea de pozitionare de inclinare a capului de mortezat, executata de suportul rotativ 3.

Reglajele necesare miscarii principale v sunt aceleasi ca la sepinguri.

Miscarile de avans sunt miscari intermitente realizate sincron cu miscarea principala v. Ele pot fi utilizate si ca miscari de pozitionare, in acest caz fiind executate ca miscari continue.

La unele masini masa 6 este de tip masa divizoare, permitand si realizarea de miscari de divizare de precizie ridicata.

Miscarea de pozitionare w_p2 per-mite reglarea directiei miscarii prin-cipale intr-un plan vertical, fiind utila la prelucrarea suprafetelor inclinate.

Avand o cinematica mai complexa, masinile de mortezat ofera posibilitati de prelucrare mai largi decat sepingurile sau rabotezele, datorita miscarilor suplimentare w_c si w_p2.