Revizia si reparatia caldarii navei

REVIZIA SI REPARATIA CALDARII

1 Generalitati

In normele societatilor de clasificare sunt prevazute cerintele referitoare la revizia periodica a caldarii. Aceste revizii se extind si la supraancalzitoare, economizoare si incalzitoare, care se examineaza la exterior, iar atunci cand se considera necesar acestea vor fi testate hidraulic, pentru determinarea corecta a presiunii de lucru in siguranta a acestora.

Cu ocazia reviziilor, principalele armaturi ale caldarilor, supraancalzitoarelor si economizoarelor se demonteaza, se inspecteaza, verifica si daca este cazul se rectifica, iar inainte de remontare se testeaza hidraulic.

In timpul inspectiei va fi examinata starea de fapt a caldarii, conditiile sale de lucru si vor fi facute aprecieri asupra conditiilor in care vor functiona in viitor, pana la urmatoarea inspectie. Tot cu ocazia inspectiilor se vor testa si reface, daca este cazul, reglajele supapelor de siguranta, tinandu-se cont ca testarea acestora, in conditii de lucru, se va face la o presiune cu 3% mai mare decat presiunea de regim.

2 Revizia instalatiilor de caldare

In acest sens caldarea este supusa urmatoarelor revizii:

a)          revizia zilnica - executata pentru a verifica starea tehnica in care se afla caldarea, mecanismele si aparatele auxiliare si pentru remedierea eventualelor defectiuni.

In cadrul acestei operatiuni se verifica: armaturile caldarii, starea filtrelor si pulverizatoarelor de combustibil, conurile de flacara, starea exterioara a tuburilor, preancalzitoarelor si economizoarelor.

b)          revizia saptamanala - are ca scop examinarea exterioara, curatirea, reglarea si punerea la punct a mecanismelor si aparatelor auxiliare care deservesc caldarea.

Cu aceasta ocazie se vor verifica: starea colectoarelor, a zidariei focarului, etanseitatea tubulaturilor si armaturilor, starea partilor glisante ale caldarii.

c)          revizia lunara - se executa pentru a asigura mentinerea instalatiei de caldari in buna si continua stare de functionare.

Vor fi verificate urmatoarele:

starea focarului, a pulverizatoarelor si a suprafetelor interioare a caldarii, analizandu-se starea depunerilor si metodele de indepartare a acestora;

starea accesoriilor interne si gradul de corodare interioara;

starea armaturilor si gradul de etansare;

starea zidariei si a izolatiei termice;

functionarea supapelor de siguranta a instalatiei de automatizare, masura si control, etc.

Rezultatele reviziilor se inscriu in jurnalul de masini si fisa tehnica a caldarii.

3 Examinarea caldarii

Pe timpul exploatarii caldarea va fi supusa urmätoarelor examinari tehnice:

a)          examinarea exterioara - consta in verificarea acelor parti din caldare care sunt supuse actiunii focului si a gazelor, precum si a partilor care pot fi examinate din exterior.

Cu aceasta ocazie se examineaza:

anvelopa caldarii si gradul ei de etanseitate - avand in vedere faptul ca, orice orificiu aparut in aceasta duce la racirea caldarii pe timpul functionari, la reducerea tirajulul si la cresterea pierderilor termice;

partile neizolate - cusaturile, niturile si peretii colectoarelor;

suprafata exterioara a tuburilor, curbura lor, starea capetelor si gradul de curatire;

starea zidariei;

fixarea caldarii pe postament, siguranta consolidarii, gradul de ruginire si starea de curatenie;

accesoriile caldarii, starea tehnica si integritatea fizica a acestora;

sistemul de automatizare si aparatele de masura si control.

b)          examinarea interioara - are ca scop examinarea acelor parti ale caldarii care sunt supuse actiunii apei si aburului.

Se vor examina atent urmatoarele:

colectoarele, supraancalzitoarele si tuburile fierbatoare;

accesoriile interne ale caldarii, daca corespund planurilor si starea lor fizica.

c)          examinarea totala a caldarii - se executa atunci cand izolatia termica a caldarii se demonteaza complet si are loc examinarea amanuntita a anvelopei, la interior si exterior, dupa care se executa testarea hidraulica a acesteia.

Scopul examinarii este acela de a verifica starea tuturor componentelor caldarii si de a constata daca:

starea tehnica in care se afla caldarea corespunde parerii si determinarilor anterioare;

caldarea are rezistenta fizica necesara pentru a continua sa functioneze;

aparatele, mecanismele si instalatiile auxiliare se afla in stare buna de functionare.

d)         proba hidraulica a caldarii - se face in scopul stabilirii rezistentei totale a caldarii, etanseitatea imbinarilor si absenta deformatiilor permanente.

Proba hidraulica a caldarii se face in urmatoarele cazuri:

dupa ce a fost inlocuit cel putin un tub de intoarcere a apei;

cand au fost inlocuite mai mult de 15% din numarul tuburilor fierbatoare fixate intr-o singura placa tubulara, situate intr-un singur snop, sau mai mult de patru tuburi alaturate;

cand au fost inlocuite peste 25% din numarul total de tuburi fierbatoare sau mai mult de un rand de astfel de tuburi pe toata lungimea caldarii;

cand a fost inlocuita o portiune de tabla din colector, au fost indreptate anumite deformatii sau au fost sudate unele fisuri;

dupa remandrinare a 50% din numarul total de tuburi;

caldarea noua, dupa constructie se probeaza hidraulic la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim.

La probarea hidraulica a caldarii se vor avea in vedere urmatoarele:

umplerea caldarii cu apa se face complet, pana la nivelul maxim, cu ajutorul pompelor de alimentatie si numai dupa aceea cu presa hidraulica;

presarea caldarii trebuie sa inceapa si sa se desfasoare lent. Cand se atinge valoarea presiunii de regim se opreste presarea si se executa o inspectie amanuntita a intregii caldari. In cazul in care se observa scapari de apa se lasa presiunea sa scada la zero, se remediaza defectiunile constatate si numai dupa aceea se reia presarea hidraulica;

atunci cand presiunea din caldare atinge valoarea presiunii sale de regim si nu se constata nici un fel de nereguli, se poate trece la cresterea presiunii pana la atingerea valorii finale;

caldarea se mentine la presiunea de proba timp de cinci minute dupa care, presiunea se lasa sa scada pana la valoarea presiunii de regim cand se incepe inspectia amanuntita a cadlarii.

Pentru determinarea deformatiilor care ar putea apare pe timpul presarii hidraulice a caldarii, se fac urmatoarele masuratori:

distanta dintre centrele colectoarelor;

lungimea colectoarelor.

Masuratorile se fac dupa umplerea caldarii cu apa, pe timpul presiunii de proba si dupa terminarea probarii.

Rezultatul probei hidraulice si concluzii care s-au desprins se trec in fisa tehnica a caldarii si in jurnalul de masini.

4 Reparatia caldarii

Reparatiile care se executa la caldare pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

a)          reparatii curente - care se executa anual, pentru inlaturarea unor defecte ce nu au putut fi remediate cu ocazia reviziilor lunare. Cu aceasta ocazie se fac reparatii la armaturile caldarii sau inlocuiri partiale ale acestora, inlocuirea partiala a zidariei si a izolatiei termice, etc;

b)          reparatii medii - sunt planificate la un interval de cativa ani si au rolul de a repune caldarea antr-o stare tehnica acceptabila, prin inlocuirea partiala a tuburilor, tablelor uzate, etc.

c)          reparatii capitale - cu aceasta ocazie se face curatire interioara si exterioara a caldarii, inlocuirea izolatiei termice si a zidariei, diverse reparatii, proba hidraulica a caldarii si reglarea supapelor de siguranta;

d)         reparatii de avarie - se executa atunci cand la caldare apar, in mod neasteptat avarii de orice natura.

Reparatiile care se executa la principalele componente ale caldarilor navale se executa dupa cum urmeaza:

a)          la colectoarele caldarii - se executa in general prin sudura, pentru eliminarea crapaturilor aparute si asigurarea rezistentei necesare pentru functionarea in siguranta a acestora.

Pentru executarea sudurilor se vor avea in vedere urmatoarele:

lucrarea va fi executata numai de catre un sudor autorizat;

zona care se sudeaza va fi preancalzita la o temperatura de minim 100°C;

inainte de inceperea sudarii se va face determinarea pozitiei tuturor crapaturilor si prelucrarea acestora;

dupa sudare, zona va fi acoperita cu panza de azbest pentru a se asigura o racire lenta a cordonului de sudura.

In cazul in care placa tubulara a colectorului superior este deformata, ca urmare a supraancalzirii, aceasta poate fi lasata in aceasta stare daca sageata maxima a deformatiei nu depaseste 1% din diametrul exterior al sectiunii in care se masoara si daca devierea generatoarei, a partii cilindrice a colectorului, fata de axa geometrica nu depaseste valoarea de 0,5 mm.

Nu se admite ca ovalizarea gaurilor din placa tubulara sa depaseasca valoarea de 0,5 mm si nici incarcarea cu sudura a muchiilor pentru micsorarea deformatiilor gaurilor.

b)          la tuburile fierbatoare, la cele de intoarcere a apei si la tuburile supraancalzitorului

La o exploatare normala a caldarii, cu o intretinere si o deservire corecta, durata de serviciu a tuburilor depinde in mare masura de calitatea apei de alimentatie si de tensiunea termica specifica a suprafetei de incalzire. Uzual tuburile situate in randurile inferioare, din fata focului, precum si tuburile supraancalzitorului au o durata sigura de functionare de circa 5000-6000 ore, iar restul tuburilor de circa 8000 ore. Pe masura ce tuburile ating numarul orelor de functionare in interiorul si exteriorul lor se formeaza coroziuni sub forma unor cruste compacte care duc la aparitia gaurilor, crapaturilor sau chiar a spargerii tuburilor.

Pentru inlocuirea unui tub avariat, care se gaseste in interiorul snopului de tuburi, trebuie sa se taie si sa se degajeze un sir intreg de tuburi ca sa se ajunga la el. Din acest motiv, uzual, tuburile avariate situate in interiorul snopului se tamponeaza si se inlocuiesc atunci cand numarul lor depaseste 10% din numarul total al tuburilor din snop. Atunci cand se tamponeaza un tub, in peretele sau se va practica o gaura prin care sa poata fi evacuat aerul si umezeala din interiorul sau. In caz contrar, o data cu cresterea temperaturii, in interiorul tubului se creeaza o presiune suficient de ridicata pentru a arunca dopurile obturatoare.

Tuburile care prezinta scapari de apa la nivelul placii tubulare se remandrineaza daca grosimea peretilor a ramas cel putin egala cu 60% din grosimea initiala, in caz contrar tubul se tamponeaza.

c)          La focarul caldarii

Pe timpul exploatarii caldarii trebuie sa se acorde o atentie deosebita intretinerii focarului intrucat randamentul caldarii depinde de modul in care se realizeaza arderea. O defectiune a focarului poate sa duca la incendii in compartimentul caldarilor.

Zidaria focarului este supusa actiunii unor temperaturi ridicate pe suprafete mari, dar atunci cand caldarea este bine intretinuta refacerea totala a zidariei se impune dupa 2-3 ani de folosire.

Starea buna a zidariei refractare depinde de calitatea caramizilor, de temperatura din focar, de schimbarile bruste de temperatura, de vibratiile si trepidatiile caldarii si de reactiunea mecanica a gazelor din focar asupra materialului din zidarie. Cu cat temperatura din focar va fi mai mare cu atat zidaria dureaza mai putin.

La repararea zidariei, caramizile se aseaza neted si drept cu incheieturile departate cu un spatiu de 5-6 mm, care se acopera cu pamant refractar de aceeasi calitate. Dupa acoperirea spatiilor pe intreaga vatra de caramida se depune un strat subtire de pamant refractar. Acelasi tratament se aplica si caramizilor montate pe peretele focarului.

d)         la armaturile caldarilor

Armaturile caldarilor au o importanta deosebita in buna functionare si    exploatare a acestora astfel ca, mentinerea lor in orice moment in buna stare de functionare este o conditie esentiala. Pe timpul reparatiilor capitale armaturile se demonteaza complet, se reconditioneaza, si se inlocuiesc partile defecte, pentru asigurarea unei bune functionari viitoare. Daca armaturile sunt supuse reparatiei inainte de remontare vor fi testate hidraulic la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de regim.

Dintre armaturile caldarii supapele de siguranta ocupa un loc deosebit in ce priveste importanta. Atunci cand supapele functioneaza normal ajustarea si reglarea acestora nu este necesara, tinand cont de faptul ca, o ajustare repetata are rezultate negative.

Pentru a se evita deranjarea functionarii supapelor se interzice cu desavarsire folosirea acestora pentru executarea extractiilor de suprafata sau pentru umplerea caldarii cu apa.

Reglarea supapelor de siguranta se face astfel incat, scaparea vaporilor sa inceapa imediat ce presiunea aburului din caldare a trecut cu 5% de presiunea de regim a caldarii, iar inchiderea supapei sa se faca, precis si etans cand presiunea din caldare este cu 5% mai mica decat presiunea de regim. Verificarea bunei functionari a supapelor se face manual, la fiecare ridicare a presiunii, iar in timpul functionarii caldarii cel putin odata la 24 ore. Supapele de siguranta vor fi prevazute cu plumb de sigilare.

Tot in categoria armaturilor importante ale caldarii intra si valvulele principale de vapori, care au rolul de a pune si de a scoate caldarea din functiune. Reparatiile care se fac la aceste valvule sunt absolut similare cu cele executate la orice alte valvule si au rolul de a le mentine intr-o stare tehnica cat mai buna, pentru a asigura o inchidere cat mai etansa si o deschidere cat mai sigura.