Reglarea vitezei motoarelor hidraulice

Reglarea vitezei motoarelor hidraulice

Viteza de deplasare a ansamblului mobil al uni motor hidraulic se regleaza prin modificarea cantitatii de lichid de lucru ce trece prin motor in unitatea de timp.In practica intalnim doua modalitati de reglare a vitezei:

1.Reglarea volumica

Se face in instalatiile unde sunt transferate puteri de peste 10 kW si presupune existenta,in instalatia repectiva,a masinilor volumice (pompe,motoare) cu capacitate variabila (reglabila).

Interventia asupra capacitatii volumice se poate face in mai multe feluri:

1)manual:dispozitivele de reglare manuala sunt cele mai simple,se folosesc atunci cand nu sunt necesare reglaje rapide si frecvente.

2)electric:efortul manual este inlocuit de lucru mecanic efectuat de un motoreductor electric.Comanda se poate face la distanta,iar viteza si frecventa de reglare cresc.

3)hidraulic:dispozitivele de reglare hidraulica permit ajustarea capacitatii unei pompe sau a unui motor cu o presiune joasa de pilotare.Se folosesc atunci cand sunt necesare modificari frecvente si rapide ale capacitatii.

Daca presiunea de pilotare este functie de variatie a unei marimi electrice,dispozitivul respectiv se numeste electrohidraulic.

2.Reglare rezistiva

Consta in modificarea rezistentei hidraulice locale in conducta de alimentare sau de evacuare a motorului,la presiune constanta,utilizand o rezistenta hidraulica reglabila.

Se utilizeaza acolo unde se doreste un transfer rapid si precis al puterii,acceptandu-se un randament mic,ca o consecinta a pierderilor de presiune prin droselizare si a deversarii excesului de debit prin supapa de siguranta.

Se stie ca la modificarea sectiunii de curgere pe rezistenta apare o pierdere de presiune care se transforma in caldura ce este preluata de catre fluid;efectul este variatia vascozitatii fluidului,a jocurilor si a pierderilor de debit.Cu cat puterea controlata este mai mai mare,cu atat aceste fenomene sunt mai accentuate.Din aceste motive se limiteaza puterea hidraulica controlata in acest mod la 10kW.

Echipamentele care permit functionarea debitului prin variatia sectiunii de curgere se numesc drosele cu ac,droselul cu fanta longitudinala,droselul cu fanta longitudinala si diafragma.Acestea au fost explicate din punct de vedere constructiv si functional in paragraful depre drosele.

Indiferent de tipul constructiv al droselului,acesta isi realizeaza functia numai daca lucreaza in diferenta de presiune constanta,caderea de presiune pe drosel in domeniul 2-6bar.

Circuite de reglare rezistiva

Variatia debitului tranzitat,prin modificarea sectiunii de curgere este posibila numai daca pierderea de sarcina introdusa de drosel are drept efect devierea,pe un alt circuit,a unei parti din debitul furnizat de pompa la rezervor,atunci cand pierderea de sarcina pe drosel devina mai mare de 2-2,5bar.

Acest lucru se realizeaza in practica prin instarea droselului in derivatie cu o supapa de limitare a presiunii,care de obicei este chiar supapa de siguranta a instalatiei.

In practica,situatiile cel mai des intalnite care care necesita reglare rezistiva sunt:

. franarea motoarelor liniare (cilinidrilor) la cap de cursa,pentru evitarea (atenuarea) socurilor;

. reglarea vitezei motoarelor liniare sau rotative in conformitate cu cerintele de functionareale instalatiei din care fac parte.