Sudarea metalelor feroase

Sudarea metalelor feroase

Sudarea cu electrod de carbune este folosita la sudarea tablelor subtiri de otel cu margini rasfrante sau pe muchie fara material de adaos (figura a).

Sudarea se executa cu rostul in pozitie orizontala si cu electrodul inclinat la circa 80°C, in sensul de inaintare. Tinand seama ca detasarea unor mici cantitati de carbon din electrod produce local carburari, cu puncte dure, sudura devine relativ sensibila la raciri intense, ceea ce influenteaza negativ calitatea sudurii. In cazul tablelor mai groase, sau cand nu este posibila rasfrangerea marginilor, sudarea se executa prin asezarea materialului de adaos sub forma de sarma sau fasii de-a lungul rostului (figura b).

Procedeul se aplica cu succes la imbinarea fundurilor drepte la butoaie, unde pe marginea rasfrangerilor se aseaza si un profil de intarire, iar sudura se executa pe muchie (figura c).

Procedeul se aplica si la sudarea la cald a fontei, arcul fiind folosit la topirea marginilor piesei de imbinat, la topirea metalului de adaos, precum si la mentinerea baii lichide de metal.

In timpul operatiei de sudare, se va tine seama ca, dupa topirea metalului de baza si dupa desprinderea picaturii de metal din sarma de adaos, picatura desprinsa sa fie fluidizata pana la completa realizare a patrunderii, dupa care se desprinde picatura urmatoare. Procedeul de sudare la cald a fontei cu electrod de carbune este folosit pe scara redusa , deoarece are o productivitate mica . In locul vergelelor de adaos din fonta, pot fi folosite si aliaje de cupru, in care caz culoarea sudurii difera, obtinandu-se o lipaituira tare (brazura).