Administratie

Index » legal » Administratie
» Alegerea, componenta si constituirea consiliilor locale

Alegerea, componenta si constituirea consiliilor locale

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA" FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

Alegerea, componenta si constituirea consiliilor locale

I. Principiul alegerii consiliului local, comparatie cu solutii din dreptul comparat

Reluand firul reglementarilor din perioada interbelica, indeosebi ale legii din 1929, printr-o prima reglementare datand din anul 1991 s-a revenit la denumirea de consilier. Asadar, in prima versiune a legii nr. 70/1991 numai consiliile locale au fost alese prin vot direct, pentru ca leagea nr. 25/1996, de modificare si completare a legii nr. 70/1991, sa generalizeze principiul si pentru consiliile judetene, solutie mentinuta si de legea nr. 215/2001 .[art.3 alin. 2]

Actuala reglementare in vigoare in acest domeniu, legea nr. 67 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, intareste aceasta solutie, stipuland in articolul 2 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind statutul alesilor locali.

Este de mentionat, insa, ca aceasta solutie de alegere a consiliilor locale nu este singura posibila conform Constitutiei. Legiuitorul constituant in aliniatul (10 al art. 121, cum s-a vazut, vorbeste despre alegerea consiliilor locale, si respectiv a primarilor, "in conditiile legii', subantelegandu-se ca aceasta lege trebuie sa fie conforma Constitutiei. Legiuitorul constituant s-a ferit sa consacre si pentru alegerea consiliilor locale, principiile retinute, in art. 62, alin. (1), pentru alegerea Camerelor parlamentului. Legea privind alegerile consiliilor locale preia, adevarat aceste principii, dar nimeni nu opreste ca, intr-o viitoare reglementare, legiuitorul organic sa vina si cu alta solutie, cum ar fi alegerea indirecta, o alegere cu protectia anumitor grupuri etnice si un vot obligatoriu. Nu trebuie uitat ca votul liber exprimat este prevazut expres in Constitutie numai pentru alegerea Camerelor Parlamentului si a Presedintelui Romaniei, ea a fost consacrata si prin Decretul-lege nr. 92/1990, dar prematura pentru societatea romaneasca, tinuta in genunchi, sub aspectul exercitiului electoral real democrat, mai bine de jumatate de secol.

Cat priveste numarul consilierilor, Legea nr. 69/1991, republicata, preciza ca acesta se stabileste in raport cu populatia existenta la 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile, dupa o norma expres indicata.

Legea nr. 215/2001 vine cu precizari de orin procedural pe fondul reducerii numarului consilierilor, dand in competenta prefectului dreptul de a stabili numarul membrilor fiecarui consiliu local, in functie de datele raportate de Institutul National de Statistica si Studii Economice la date de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile [art. 29 alin.(1)].

Se poate spune ca aceasta "formula" a alegerii unui organism colectiv, ca organ de conducere administrativa la nivelul comunei (orasului), se practica, intr-o forma sau alta, in toata lumea democratica.

Articolul 29 din lege cuprinde urmatorul tabel:

Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului

Numarul consilierilor

Pana la 1500

Intre 1501 si 3000

Intre 3001 si 5000

Intre 5001 si 10000

Intre10001 si 20000

Intre 20001 si 50000

Intre 50001 si 100000

Intre 100001 si 200000

Intre 200001 si 400000

Peste 400013

II. Conditiile de eligibilitate si incompatibilitati

Pentru a fi ales consilier, potrivit Constitutiei noastre si Legii nr. 67/2004 persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii de eligibilitate:

calitatea de alegator
varsta de cel putin 23 de ani;
domiciliul in respectiva comuna sau in respectivul oras;
sa nu aiba functia de magistrat (judecator sau procuror) sa nu fie militar activ (inclusiv, deci, ofiter sau general) ori alt functionar caruia ii este interzisa, potrivit art. 40, alin. (3) din Constitutie, asocierea in partide politice.

In cazul candidatilor independenti mai apare si conditia listei sustinatorilor. In urma revizuirii Constitutiei din anul 2003, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc conditiile legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei piblice locale [art. 16 alin. (4)].

Functia de consilier, in sistemul nostru, este incompatibila in raport cu alte functii publice sau private. Inca de la prima reglementare, functia de consilier era declarata incompatibila cu functia de prefect, subprefect sau primar. Se interzicea, de asemenea, ca o persoana sa fie, concomitent membru in doua consilii locale, fiind posibil, insa, ca acesta sa candideze atat pentru functia de consilier cat si pentru cea de primar. La aceste incompatibilitati, prevazute in articolul 6 din Legea nr. 70/1991 (adoptata inaintea Constitutiei), trebuie sa adaugam si pe cea prevazuta de art. 71 alin (2) din Constitutie, adica incompatibilitatea dintre calitatea de senator sau de deputat si cea de consilier, care este retinuta expres de art. 15 lit. d) din Legea nr. 70/1991 in noua redactare.

In redactarea initiala Legea 215/2001 reglementa, suplimentar si mai detaliat, o serie de incompatibilitati pentru consilierii locali, dupa cum urmeaza: cu functionarii publici din:

aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritai ale administratiei publice centrale (art. 30). De asemenea, calitatea de consilier, potrivit acestei legi, este incompatibila si cu calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv, precum si cu functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene.

Legea 215 a fost, la relativ scurt timp, modificata esential in ceia ce priveste regimul incompatibilitatilor persoanelor care ocupa functia de consilieri. Prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice, a functiilor publice si in mediul de faceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei a fost abrogat art. 30, care reglementa initial incompatibilitaile consilierului, si inlocuit cu o reglementare mult mai ampla fiind vorba de sectiunea a 4-a (Incompatibilitati privind alesii locali) din capitolul III (Incompatibilitati) al titlului IV (Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice) din Cartea I (Reglementari generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei) din legea nr. 161/2003. La deja cunoscutele functii incompatibile cu calitatea de consilieri se adauga, intr-o formulare mai riguroasa, si cele de "presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ teritoriala respectiva". [art. 88 alin (1), lit. d)]. De asemenea, sunt declarate incompatibile cu calitatea de consilier si functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau a asociatilor de la o societate comerciala de interes local ori la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine in unitatea administrativ teritoriala respectiva [art.88 alin. (1), lit. e) precum si functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva [art.88, alin (1), lit. f)].

In acelasi registru conceptual se prevede si faptul ca persoana in calitate de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean, existand incompatibilitate si in situatia in care sotia sau rudele de garadul I ale alesului local detin calitatea de actionar seminificativ la unul din agentii economici prevazuti mai sus. Norma legala merge pana acolo incat arata ce se intelege prin notiunea de functionar semnificativ, respectiv persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala. De asemenea, se prevede in mod imperativ ca o persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

In literatura de specialitate s-a sustinut, in baza vechii reglementari, ca persoana care a obtinut, in alegeri, calitatea de consilier si se afla intr-o situatie de incompatibilitate, poate opta intre functia de consilier sau functia careil face incompatibil cu mandatul de consilier, iar daca nu renunta la functia care il face incompatibil, "el isi poate pierde aceasta calitate in urma hotararii luate de majoritatea consilierilor". Aceasta solutie s-a impus, in tacerea legii, mai ales din considerente practice. Cum s-ar fi putut sustine ca un parlamentar, de pilada, nu putea candida pentru un consiliu local, mai ales daca se afla in ultimul an al mandatului parlamentar? Evident, o data ales si validat, parlamentarul in cauza, trebuia sa-si dea demisia din functia de senator sau deputat. Legea nr. 215/2001 transeaza aceasta problema, precizand ca incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze, in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare, presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia, de pe lista partidului, aliantei politice sau aliantei electoarale respective. Legea 161/2003, mentinand unele solutii deja consacrate prin Legea nr. 215/2001, vine insa cu un plus de reglementari fixand termene si proceduri clare de urmat.

III Depunerea candidaturilor

Propunerea de candidati pentru consilieri locali, ca si pentru primari, se face pe circumscriptii electorale, de catre partidele politice sau aliantele politice, organizte potrivit legii partidelor politice, care participa la alegeri, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor, cu respectarea anumitor conditii de forma, prevazuta expres de lege. Se pot depune si candidaturi independente sau de catre aliante electoarale, in conditiile Legii pentru alegerea autoritatilor publice locale. Candidatul independent este obligat sa faca dovada numarului de sustinatori in alegeri prin depunerea listei cu semnaturi si sa ateste veridicitatea semnaturilor din lista printr-o declaratie pe propria raspundere, legea facand mentiunea ca lista sustinatorilor constituie act public, cu toate consecintele ce deriva din acesta.

Propunerile de candidaturi sunt insotite de declaratiile celor in cauza de acceptare a candidaturii, o persoana neputand accepta candidatura decat pentru o singura circumscriptie electorala. La fel, partidele (formatiunile) nu pot depune decat o singura lista pentru fiecare circumscriptie electorala.

Biroul electoral de circumscriptie examineaza intrunirea conditiilor prevazute de lege, atat pentru de candidaturi, cat si pentru candidati independenti, inregistrandu-le pe cele care sunt estimate a fi legale; incepand, de la aceasta data, curge termenul de 48 de ore de contestare a candidaturilor.

Daca biroul electoral de circumscriptie respinge o candidatura, respingerea poate fi contestata in termen de trei zile de candidat, de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale care au propus candidatura respectiva.

Contestatia trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

a) numele si prenumele contestatorului

b) adresa si calitatea contestatorului

c) numele si prenumele candidatului respins

d) expunerea temeiurilor contestatiei

e) data si semnatura contestatorului, cu indicarea, daca este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.

Contestatia si cererea de recurs se depun la instanta competenta, sub sanctiunea nulitatii.

Contestatia privind admiterea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza in termen de 48 de ore de la inregistrare, de judecatoria, respectiv tribunalul in a caror raza teritoariala se afla circumscriptia electorala, iar hotararea nu se comunica.

Impotriva hotararii date in contestatie se poate face recurs in 24 de ore de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara, iar recursul se solutioneaza in termen de 24 de ore de la inregistrare, cu precizarea ca hotararea este definitiva si irevocabila [art. 48 alin. (6), (7) din Legea nr. 67/2004].

Mai este de retinut ca la expirarea termenului de depunere a candidaturilor si de efectuarea contestatiilor se incheie un proces-verbal, semnat de membrii biroului de circumscriptie, care are si obligatia de a face publice candidaturile definitive.

IV. Circumscriptiile electorale si sectiile de votare

Alegerile pe plan local sau la nivel national, traditional, se desfasoara in anumite cadre teritoriale, care devin, prin populatia pe care o cuprind, elemente centrale ale intregului sistem de organizare si desfasurarea alegerilor. Aceasta delimitare teritoriala a numarului de cetateni care au dreptul sa participe la alegerea unui deputat, a unui senator sau, dupa caz, a primarului sau a consilierilor locali sau judeteni poarta denumirea de circumscripie electorala.

Pentru alegearea consiliilor locale si a primarilor, la noi, legea nr. 67/2004 stabileste princiipiile dupa care fiecare comuna si fiecare oras se constituie intr-o circumscriptie electorala.

Sectiile de votare sunt anumite portiuni din teritoriul circumscriptiei electorale care grupeaza, in principal, in functie de domiciliu, alegatorii sprea se putea organiza si desfasura, in mod ordonat si civilizat, alegerile.

In legislatia actuala sunt mentionate regulile de organizare a sectiilor de votare, astfel:

-a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

-b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori, in fiecare sat. La aceiasi sectie de votare alegatorii voteaza pentru consiliul local, consiliul judetean si pentru primar.

Delimitarea si numerotarea sectiilor de votare intra in atributia primarilor. Aceasta se face prin dispozitie, in termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

V. Birourile electorale de circumscriptie

Conform articolului 25 din leagea 67/2004 birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii:

a. urmaresc aplicarea dispozitiilor legale privitoare la alegeri in circumscriptia electorala in care functioneaza;
b. verifica daca listele electorale permanente au fost actualizate si vegheaza la intocmirea copiilor de pe listele electorale permanente si la organizarea sectiilor de votare;
c. inregistreaza listele de candidati si candidaturile independente pentru consiliile locale, precum si candidaturile pentru primar si constata ramanerea definitiva a acestora;
d. comunica biroului electoral de circumscriptie judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumirea partidelor, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au depus liste complete de candidati;
e. fac publicatiile si afisarile necesare cu privire la listele de candidati si candidaturile independente pentru consilieri si la candidaturile pentru functia de primar;
f. stabilesc, pe baza numarului de alegatori inscrisi in listele electorale permanente, comunicat conform dispozitiilor art.22, numarul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
g. distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea 'votat';
h. rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;
i. biroul electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca, municipala si de sector al municipiului Bucuresti totalizeaza voturile exprimate si stabileste rezultatul alegerilor pentru circumscriptiile electorale in care functioneaza; elibereaza consilierilor si primarului alesi, certificatul doveditor al alegerii;
j. biroul electoral de circumscriptie judeteana si a municipiului Bucuresti totalizeaza voturile exprimate pentru consiliul judetean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti si pentru primarul general, si stabileste rezultatul alegerilor; elibereaza consilierilor, respectiv primarului general certificatul doveditor al alegerii, dupa care transmite consiliului judetean, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti procesele-verbale si celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevazute la art.95 alin.(5), in vederea validarii mandatelor;
k. organizeaza, daca este cazul, desfasurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari;
l. comunica date cu privire la alegeri si rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscriptie judeteana, respectiv de circumscriptie a municipiului Bucuresti, Biroului Electoral Central si Guvernului si aduc la cunostinta populatiei din cuprinsul circumscriptiei electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
m. primesc de la birourile electorale ale sectiilor de votare si predau judecatoriilor, in a caror raza teritoriala functioneaza, buletinele de vot intrebuintate si necontestate, precum si pe cele anulate, listele electorale utilizate, stampilele si celelalte materiale necesare votarii.

VI. Biroul electoral central

Conform articolului 33 din legea 67/2004 Biroul electoral central are urmatoarele atributii:

a. urmareste intocmirea de catre primari a copiilor de pe listele electorale permanente;
b. asigura publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a denumirii si a semnelor electorale ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, legal constituite, care au dreptul sa participe la alegerea autoritatilor administratiei publice locale si comunica lista tuturor birourilor electorale de circumscriptie, imediat dupa constituirea acestora;
c. urmareste si asigura respectarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale privitoare la alegeri pe intreg teritoriul tarii; asigura interpretarea unitara a prevederilor acestora;
d. rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate si contestatiile cu privire la modul de constituire, componenta si activitatea birourilor electorale de circumscriptie judeteana si a municipiului Bucuresti;
e. primeste si solutioneaza orice contestatie cu privire la organizarea si desfasurarea alegerii autoritatilor administratiei publice locale, altele decat cele care, prin prezenta lege, sunt date in competenta birourilor electorale de circumscriptie sau a instantelor judecatoresti;
f. centralizeaza, pe baza comunicarilor primite de la birourile electorale de circumscriptie judeteana si a municipiului Bucuresti, numarul de liste complete depuse de catre partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si comunica Societatii Romane de Televiziune si Societatii Romane de Radiodifuziune situatia centralizata, in 24 de ore de la intocmire.
g. primeste procesele-verbale intocmite de birourile electorale de circumscriptie judeteana si a municipiului Bucuresti impreuna cu procesele-verbale continand rezultatul alegerilor intocmite de birourile electorale ale circumscriptiilor comunale, orasenesti, municipale si de sector al municipiului Bucuresti; totalizeaza rezultatele la nivel national, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale si candidati independenti, separat pentru consiliile locale, consiliile judetene si primari si asigura publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I si in presa;
h. solutioneaza sesizarile privitoare la frauda electorala, putand dispune anularea alegerilor dintr-o circumscriptie electorala, in cazul in care constata, pe baza probelor administrate, ca votarea si stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor in circumscriptia electorala respectiva; in astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc in termen de cel mult doua saptamani de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc in aceleasi conditii, folosindu-se aceleasi liste electorale si aceleasi liste de candidati si candidaturi independente, cu exceptia cazurilor in care s-a dispus de catre birou anularea unei liste de candidati sau a unor propuneri de candidaturi independente, in sarcina carora s-a retinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existenta fraudei electorale se stabileste de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;
i. indeplineste orice alte atributii ce-i sunt stabilite prin lege.

VII. Listele electorale

Listele electorle permanente sunt instrumente tehnico-juridice strict necesare procesului de organizare si desfasurare a alegerilor, ele cuprinzand pe toti cetatenii cu drept de vot, cu domiciliul in localitatea respectiva si au urmatoarele rubrici:

a) numele si prenumele;

b) varsta;

c) domiciliul;

d) numarul circumscriptiei alectorale;

e) semnatura.

Primarii au datoria de a face copii la listele electorale permanente, separat pentru fiecare sectie de votare, la comune, pe sate, iar la orase, pe strazi, inscrierea cetatenilor facandu-se in ordine alfabetica; ele se vor inainta in doua exemplare birourilor sectiilor, in termen de 24 de ore de la constituirea acestora, iar un exemplar este pus la dispozitia cetatenilor, spe consultare.

VIII. Campania electorala

In campania electorala candidatii, formatiunile politice, aliantele, toate organizatiile sociale si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizand televiziunea, radioul presa si celelalte mijloace de informare in masa. In lege sunt prevazute toate detaliile ce tin de modalitatile de afisajul electoral.

IX. Buletinul de vot

Buletinul de vot este instrumentul tehnic prin intermediul caruia se exercita optiunea cetateanului si pe baza caruia se stabileste rezultatul alegerii. Tocmai de aceea, regimul buletinelor de vot este un reim cu totul special, falsificarea buletinelor de vot este infractiune si pedepseste conform legii. Toate detaliile ce tin de dimensiunea buletinelor de vot, de culoarea hartiei de tipul de hartie utilizat sunt mentionate expres in lege.

X. Desfasurarea a legerilor si votarea

Legea reglementeaza anumite obligatii anterioare zilei alegerilor, cat si in ziua alegerilor, pentru biroul de sectie, precum si operatiunile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca alegatorii.

Votarea are loc intr-o singura zi, ea incepe la ora sapte dimineata si se termina la ora 21. Alegatorii vor vota numai la sectia unde au fost inscrisi in listele electoarale, accesul acestora in sala de vot "are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor, fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al sectiei de votare, dupa verificarea inscrierii in lista electorala, ii va incrediinta buletinele de vot si stampila de votare. Alegatorii vor vota separate in cabine inchise, aplicand stampila cu mentiunea <votat>

XI. Stabilirea rezultatealor votarii

Dupa incheierea votarii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare procedeaza la anularea buletinelor de vot neintrebuintate si, dupa verificarea integritatii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neintrebuintate se face prin inscrierea pe acestea a cuvantului 'ANULAT' sau prin aplicarea unei stampile continand acest cuvant. Deschiderea urnelor se face numai in prezenta membrilor biroului si, dupa caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare. La numararea voturilor pot participa, ca delegati, reprezentantii tuturor partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care au participat la alegeri si nu au reprezentanti in biroul electoral al sectiei de votare si sunt mandatati de catre conducatorii organizatiilor judetene ale acestora.

Rezultatul votului se consemneaza in tabele separate, pentru consiliul local, pentru consiliul judetean, respectiv pentru primar. Tabelele se intocmesc de un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de presedinte. Daca la consemnarea rezultatelor sunt prezenti si candidati, acestia au dreptul sa intocmeasca si ei un tabel. La municipiul Bucuresti, se intocmeste si un tabel distinct pentru Consiliul General si unul pentru primarul general.

Dupa numararea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare incheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul judetean, precum si pentru primar cate un proces-verbal, in doua exemplare.
In municipiul Bucuresti, presedintele biroului electoral al sectiei de votare incheie, dupa acelasi model si cate un proces-verbal pentru Consiliul General si cate unul pentru primarul general.
Procesul-verbal cuprinde:
a. numarul total al alegatorilor prevazut in copia de pe lista electorala permanenta, in listele electorale suplimentare si in extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale din care:
· numarul total al alegatorilor potrivit copiei de pe lista electorala permanenta;
· numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
· numarul total al alegatorilor in cazul carora s-a folosit urna speciala;
b. numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale existente la sectie, care s-au prezentat la urne,
din care:
· numarul total al alegatorilor inscrisi in copia de pe lista electorala permanenta;
· numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare;
· numarul total al alegatorilor in cazul carora s-a folosit urna speciala;
c. numarul total al voturilor valabil exprimate;
d. numarul voturilor nule;
e. numarul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati sau de fiecare candidat independent;
f. numarul voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare candidat la functia de primar;
g. expunerea, pe scurt, a intampinarilor formulate si a modului de solutionare a acestora, precum si a contestatiilor inaintate biroului electoral de circumscriptie;
h. starea sigiliilor de pe urne, la incheierea votarii;
i. numarul buletinelor de vot neintrebuintate si anulate.
Procesele-verbale se semneaza de presedinte si de membrii biroului electoral al sectiei de votare si poarta stampila de control. Semnaturile se pun in dreptul numelui si prenumelui si, dupa caz, a apartenentei politice, respectiv dupa indicarea denumirii abreviate a partidului pe care il reprezinta.
Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu are nici o influenta asupra valabilitatii procesului-verbal si a alegerilor. Presedintele mentioneaza motivele care au impiedicat semnarea.
Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare li se elibereaza, la cerere, de catre presedintele biroului electoral, o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulata in scris inainte de intocmirea procesului-verbal.

XII. Constatarea rezultatelor alegerii

Dupa primirea dosarelor continand procesele-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor formulate, biroul electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucuresti si judeteana, respectiv biroul electoral de circumscriptie a municipiului Bucuresti, procedeaza la totalizarea voturilor exprimate si la atribuirea mandatelor, in conditiile prezentei legi.
In acest scop, biroul electoral de circumscriptie consemneaza, pe intreaga circumscriptie, separat pentru fiecare lista de candidati sau candidati independenti, numarul de voturi obtinute.
Biroul electoral de circumscriptie comunala, oraseneasca, municipala, de sector al municipiului Bucuresti, respectiv biroul electoral de circumscriptie a municipiului Bucuresti, insumeaza numarul de voturi obtinute de fiecare candidat la functia de primar, respectiv la functia de primar general.
La lucrarile efectuate de biroul electoral de circumscriptie pot asista candidatii si persoanele acreditate in acest scop, precum si persoanele prevazute la art.85 alin 1).

Biroul electoral de circumscruptie incheie separate cate un process-verbal pentru consiliul local si pentru primar, respective pentru consiliul judetean, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor si atribuirea mandatului.

Procesul-verbal cuprinde:
a. numarul total al alegatorilor prevazuti in copiile de pe listele electorale permanente din circumscriptia electorala, in listele electorale suplimentare si in extrasul folosit la exprimarea votului prin urna speciala din care:
· numarul total al alegatorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;
· numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale suplimentare;
· numarul total al alegatorilor in cazul carora s-a folosit urna speciala;
b. numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale din circumscriptia electorala, care s-au prezentat la urne, din care:
· numarul total al alegatorilor inscrisi in copiile de pe listele electorale permanente;
· numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale suplimentare;
· numarul total al alegatorilor in cazul carora s-a folosit urna speciala;
c. numarul total al voturilor valabil exprimate;
d. numarul total al voturilor nule;
e. numarul total al voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare lista de candidati pentru functia de consilieri sau de fiecare candidat independent;
f. numarul total al voturilor valabil exprimate, obtinute de fiecare candidat pentru functia de primar, respectiv primar general;
g. numele si prenumele candidatilor alesi pentru consiliul local, respectiv consiliul judetean si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, partidul politic, alianta politica sau alianta electorala care i-a propus, respectiv mentiunea de candidat independent;
h. numele si prenumele primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucuresti, ales si partidul politic, alianta politica sau alianta electorala care i-a propus sau mentiunea de candidat independent;
i. expunerea pe scurt a intampinarilor si contestatiilor formulate si a hotararilor pronuntate de biroul electoral de circumscriptie. Hotararile pronuntate de birourile electorale de circumscriptie sunt definitive;
j. numarul buletinelor de vot neintrebuintate si anulate.

XIII. Constituirea consiliului local

Constituirea consiliului local se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor, iar convocarea consilierilor se face de catre prefect. Legea nr. 215/2001 precizeaza ca sedinta este legal constituita daca consilierii sunt prezenti in proportie de cel putin 2/3. Daca aceasta prezenta nu este asigurata, se va tine sedinta planificata de drept peste 3 zile, in aceleasi conditii. Daca nici la a doua convocare sedinta nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste trei zile, cand este suficienta prezenta majoritatii consilierilor alesi. Daca nici aceasta majoritate nu se realizeaza, atunci intervine solutia declararii vacantei.