Consiliul local si primarul

CONSILIUL LOCAL SI PRIMARUL

&1. Sfera autoritatilor

Constitutia din 1991 este aceea ca administratia publica inceteaza sa mai fie in exclusivitate o administratie de stat. Ea se divizeaza in administratie publica de stat, si administratie publica locala. de stat, poate fi centrala (ministerele, alte autoritati centrale subordonate sau autonome) sau teritoriala (serviciile publice deconcentrate), publica locala, poate fi numai teritoriala sau locala .

Potrivit art. 121 (1), "autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii".

prin aceasta dispozitie constitutionala, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ.

la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, din punct de vedere al structurii, un organ colegial, reprezentat de consiliul local, si un organ unipersonal, reprezentat de primar. a delibera este atributul mai multor persoane, pe cand a executa este misiunea unei singure persoane. consiliul local este calificat ca fiind una din autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ, o autoritate colegiala a administratiei publice locale, aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local .

&2. Drept comparat

in statele membre ale Uniunii Europene existentei unei autoritati deliberative, de regula un organ colegial, si a unui organ executiv, de regula cu caracter unipersonal. In Belgia, stat federal prin Constitutia din 1994, comuna este unitatea administrativ teritoriala de baza, care are personalitate juridica de drept public si competenta materiala generala in ceea ce priveste solutionarea problemelor de interes local. Autoritatile administrative sunt consiliul comunal, Colegiul si Primarul. Consiliul comunal este organul deliberativ, ales prin vot direct pentru un mandat de 6 ani, iar primarul nu este ales, ci numit de Rege, pentru a conduce administratia comunala si a raspunde de executarea actelor normative adoptate la nivel superior. Organul executiv este Colegiul, format din primar si adjunctii sai. Danemarca are ca unitati administrative consiliul comunal, ca organ deliberativ ales in mod direct pentru un mandat de 4 ani si primarul care este ales de consiliul comunal. Unitatea administrativ teritoriala de baza in Finlanda este comuna, dispune de competenta materiala generala in realizarea administratiei publice la nivel local, care se exercita prin intermediul consiliului comunal si comitetului executiv. Consiliul comunal este organul deliberativ ales prin vot universal si direct, pentru un mandat de 4 ani. El alege dintre membrii sai comitetul executiv, care are misiunea sa puna in executare actele administrative pe care le adopta si celelalte acte juridice obligatorii. De remarcat ca in aceasta tara nu regasim o institutie echivalenta primarului din celelalte state . Franta modul de organizare administrativa la nivel local, ca si sistemul de drept in ansamblul sau a influentat puternic sistemul romanesc de drept, inca de la aparitia primelor legi adoptate de Cuza in 1864. la nivelul comunelor functioneaza doua organe reprezentative, Consiliul municipal si Primarul. Consiliul municipal, acesta este organul deliberativ, un veritabil "parlament al comunei", ales prin vot universal si direct pentru un mandat de 6 ani. Primarul nu este ales in mod direct, ca in Romania, ci in mod indirect, de catre consiliul municipal, procedura care nu-i afecteaza statutul, el fiind o autoritate puternica, reprezentantul statului in comuna, seful administratiei comunale si autoritatea executiva a comunei. ca si in sistemul romanesc, si in Franta primarul indeplineste un dublu statut, de reprezentant al statului la nivelul comunei si de reprezentant al colectivitatii teritoriale, aceasta din urma calitatea avand preeminenta asupra primeia. In calitatea sa de reprezentant al statului, primarul are datoria de a publica si de a executa, pe teritoriul comunei, legile si celelalte acte normative, este ofiter de stare, civila, gestioneaza aspectele care privesc campania electorala, politia, iar in calitate de reprezentant al colectivitatii locale si de sef al administratiei comunale, pune in executare deciziile consiliului municipal, este ordonator de credite, incheie contracte si reprezinta comuna in justitie . In Germania, termenul de comuna evoca unitatea administrativ teritoriala de baza si este utilizata atat in cazul marilor orase cat si al micilor colectivitati rurale. in aceasta tara, organizata ca si stat federal intalnim mai multe modele de organizare a comunelor , Consiliul comunal, ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani, care exercita cele mai importante atributii si primarul, ales de consiliul comunal, pentru un mandat de 5 ani, care prezideaza sedintele consiliului si reprezinta comuna in relatiile cu tertii, avand mai mult un statut formal, onorific. regasim si modelul primarului puternic, in Germania de sud. Aici primarul, ca si consiliul comunal, se aleg prin vot direct, dar au mandate diferite, primarul are un mandat de 8 ani iar consiliul comunal un mandat de 5 ani. In Olanda intalnim un singur nivel intermediar, reprezentat de cele 12 provincii, si comuna, ale carei organe administrative sunt similare celor existente in Luxemburg, respectiv: Consiliul comunal, organ deliberativ ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani; Colegiul primarilor si adjunctilor sai, care este autoritatea executiva si primarul care este numit de Guvern pentru un mandat de 6 ani.

La nivel comunitar, prezinta relevanta deosebita Carta Europeana privind exercitiul autonomiei locale, prin Carta se statueaza ca exercitarea autonomiei locale se face de organe colegiale denumite consilii sau adunari, care sunt alese prin vot liber, egal, direct si universal care pot dispune de organe executive si deliberative care raspund in fata lor. Carta, prin articolul 7, contine reglementari referitoare si la statutul alesilor locali, care trebuie sa asigure liberul exercitiu al mandatului lor si sa permita o compensatie financiara adecvata pentru cheltuielile efectuate in legatura cu exercitarea mandatului lor, precum si, daca este cazul, o compensatie adecvata pentru castigul pierdut sau remuneratii pentru munca depusa si o asigurare sociala aferenta. articolul 7 al Cartei priveste regimul functiilor si activitatilor incompatibile cu mandatul de ales local, care nu pot fi stabilite decat prin lege sau pe baza principiilor juridice fundamentale. exigente ale Cartei au fost valorificate, in legislatia romaneasca, prin adoptarea, pe langa Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, care cuprinde si ea referiri la alesii locali, si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali , cu modificarile si completarile ulterioare. Regimul incompatibilitatilor privind alesii locali este reglementat in Legea nr. 161/2003 privind asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a unor functii publice, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile ulterioare, in Cartea I titlul IV capitolul III, sectiunea a 4-a, incompatibilitati pentru alesii locali.

&.3 Raporturile consiliului local cu celelalte autoritati ale administratiei publice

Autoritatile administratiei publice locale functioneaza, in principal, pe baza principiului autonomiei caruia i se asociaza deconcetrarea si descentralizarea, dar acest lucru nu exclude anumite raporturi cu prefectul, cu Guvernul, cu consiliul judetean. Articolul 6 din Legea nr. 215/2001 prevede ca raporturile dintre administratia publica judeteana si cea locala se bazeaza pe urmatoarele principii: principiul autonomiei; principiul legalitatii; principiul responsabilitatii; principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. in alineatul al doilea, vine cu precizarea ca intre administratia publica locala si cea judeteana nu exista raporturi de subordonare. Raporturi de subordonare nu exista nici intre consiliul judetean si prefect, consiliul local si prefect, consiliul judetean si local si Guvern. Guvernul, potrivit articolului 102 alin. (1) din Constitutie exercita conducerea generala a administratiei publice, norma care nu poate fi interpretata in sensul ca el subordoneaza intreaga administratie publica. Exista autoritati publice care ii sunt subordonate, cum ar fi ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau prefectul, dar si organe care nu se afla in raporturi de subordonare fata de Guvern, situatie in care se gasesc autoritatile autonome centrale si locale.

Guvernul, potrivit articolului 102 (1), are misiunea de a exercita conducerea generala a administratiei publice, ceea ce nu inseamna ca Guvernul subordoneaza intreaga administratie publica. Guvernul intra in raporturi de subordonare numai fata de ministere si alte organe centrale de specialitate, care ii sunt subordonate, precum si fata de prefect. Fata de celelalte autoritati ale administratiei publice, Guvernul exercita raporturi de coordonare, in ceea ce priveste autoritatile administratiei centrale autonome si raporturi de tutela administrativa, exercitata prin reprezentantul Guvernului, prefectul, fata de autoritatile autonome locale si judetene.

&4. Consiliul local.

art. 121 (1), "autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii". prin aceasta dispozitie constitutionala, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ. legea mai foloseste si conceptul de consiliu comunal si consiliu orasenesc, prin articolul 122(1), care consacra rolul consiliului judetean de a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti. Statutul consiliilor locale (comunale, orasenesti si municipale) este acela de autoritati administrative autonome cu caracter reprezentativ .

Componenta. Articolul 121 (1) atat consiliile locale cat si primarii sunt alesi in conditiile legii. Consiliile locale sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial, formate din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Prefectul este cel care stabileste, prin ordin, numarul consilierilor, potrivit articolului 29 din Legea nr. 215/2001.

&5. Constituirea.

Procedura de constituire, atat la consiliile locale, cat si la cele judetene, a fost modificata prin Legea nr. 286/2006. validarea consilierilor se facea de catre o comisie de validare formata din consilieri, in prezent validarea se face de catre judecatoria in a carei raza se afla unitatea administrativ-teritoriala, de un judecator desemnat de presedintele instantei. validarea alegerii consilierilor locali, la fel ca si a primarului, este in prezent in competenta instantelor judecatoresti, iar sub aspect procedural, legiuitorul a statuat o procedura necontencioasa .

Constituirea se realizeaza in termen de 25 de zile de la data cand au avut loc alegerile. Prefectul este cel care, potrivit articolului 31 (1), face convocarea consiliului nou-ales in sedinta de constituire. Pentru ca sedinta de constituire sa aiba caracter legal, se impune participarea majoritatii consilierilor alesi si validati. Daca aceasta majoritate nu este realizata, in termen de 3 zile se intruneste din nou sedinta. Daca nici in aceasta situatie consiliul nu este intrunit legal, se va proceda la o noua convocare, in alte trei zile. Daca consiliul nu se poate intruni nici la a treia convocare, datorita absentei nemotivate, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat la oricare din cele trei convocari. Sesizarea instantei se face de catre prefect, in termen de 3 zile de la data sedintei. In cazul in care locurile declarate vacante nu pot fi ocupate cu supleanti de pe listele respective, se vor organiza alegeri partiale, in termen de 90 de zile. Conducerea lucrarilor de constituire se realizeaza de catre consilierul cel mai in varsta, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri (art.32).

&6. Statutul consilierului local.

Articolul 4 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale , impune, urmatoarele conditii: implinirea varstei de 23 de ani inclusiv pana in ziua alegerilor; persoanelor respective sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice; persoanele care candideaza sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania, potrivit articolului 16 (3) din Constitutie; persoanele respective sa aiba domiciliul in unitatile administrativ teritoriale in care urmeaza sa fie alese. In cazul candidatilor independenti, pe langa conditiile de eligibilitate enuntate se mai impune si cea a listei de sustinatori.

incompatibilitatile, Legea nr. 161/2003. functia de consilier este incompatibila cu: functia de primar sau viceprimar; functia de prefect si subprefect; calitatea de functionar public sau angajat cu contract de munca in aparatul propriu al consiliului local respectiv sau in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean ori al prefecturii din judetul respectiv; functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; calitatea de senator sau deputat; functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

a mandatului consiliului local, care este de patru ani si se exercita de la data constituirii, pana la data constituirii consiliului nou ales (art. 39). poate fi prelungit doar prin lege organica si numai pe timp de razboi sau catastrofa. Legea nr. 215/2001 consacra institutia suspendarii de drept a mandatului de consilier local, care intervine in situatia in care consilierul a fost arestat preventiv. se constata prin ordin al prefectului, urmare a sesizarii facuta catre acesta, de catre instanta de judecata. De esenta institutiei suspendarii, indiferent de situatia in care ea intervine, este caracterul ei vremelnic, in sensul ca masura dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei care a atras suspendarea. In cazul in care a fost gasit nevinovat, consilierul are dreptul la despagubiri, potrivit legii. De precizat si faptul ca in exercitarea functiei, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale.

&7. Atributiile consiliului local

Din punctul de vedere al competentei sale materiale (rationae materiae), consiliul local dispune de competenta materiala generala in unitatea administrativ-teritoriala in care a fost ales si functioneaza. Din punctul de vedere al competentei teritoriale (rationae loci), consiliul local are competenta locala, limitata la unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Articolul 38 stabileste norma de principiu potrivit careia consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice centrale sau locale.

Legea nr. 286/2006 au fost aduse modificari atat in ceea ce priveste fondul reglementarii, cat si forma. se poate constata ca a intervenit o diminuare a atributiilor consiliului local, corespunzator cresterii atributiilor aferente primarului . Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost ea modificata prin Legea nr. 286/2006, consacra mai multe categorii de atributii:

a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local.

b) atributiile privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului.

c) atributiile privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului.

d) atributiile privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni, prin care consiliul local asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din domeniul educatiei sociale, sanatate, cultura, sport, tineret, ordine publica, situatii de urgenta, protectia mediului, a monumentelor istorice, evidenta persoanelor, cai de comunicatie, canalizare si alte servicii prevazute de lege.

e) atributiile privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.

&8. Functionarea consiliului local.

Forma de lucru a consiliului local este sedinta, care are caracter lunar, la cererea primarului. mai exista si sedinte extraordinare, care pot avea loc ori de cate ori este necesar, la cererea primarului sau a o treime din numarul membrilor consiliului. Pentru a fi legal constituite, legea impune prezenta majoritatii consilierilor in functie (art.41). Sedintele sunt conduse de un presedinte de sedinta, ales pentru o perioada de 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta. prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta consilierilor este motivata urmeaza a fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. In cazul in care un consilier absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv, este sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local. Legea consacra caracterul public al sedintelor consiliului local, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise. Practica functionarii evidentiaza, doua modalitati de vot: votul deschis, este cel care permite identificarea votantului. votul secret, este cel care asigura anonimatul votantului. Lucrarile fiecarei sedinte sunt consemnate intr-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

&9. Actele consiliului local.

consiliul local adopta, potrivit articolului 120⁷ nou introdus prin Legea nr. 286/2006, hotarari, care se comunica in mod obligatoriu primarului localitatii si prefectului judetului. Hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului se prevede o alta majoritate. Cu votul majoritatii consilierilor locali in functie se adopta acele hotarari care privesc bugetul local, contractarea de imprumuturi, impozite si taxe locale, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau transfrontaliera. Hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele de sedinta, se contrasemneaza de secretar. In situatia in care consilierul care a condus sedinta lipseste sau refuza sa semneze o anumita hotarare, aceasta va fi semnata de 3-5 consilieri. Secretarul are aptitudinea legala de a nu contrasemna hotararea, atunci cand apreciaza ca aceasta este ilegala. Intr-o atare situatie, el este obligat sa-si prezinte motivat opinia sa, care urmeaza a fi consemnata in procesul-verbal al sedintei. Secretarului ii revine si misiunea sa comunice in scris hotararea primarului si prefectului, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii. Din punctul de vedere al naturii lor juridice, hotararile consiliului local sunt acte administrative, care pot avea caracter normativ sau individual . In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna a acestora.

&10. Raspunderea consilierilor

se pot identifica urmatoarele forme ale raspunderii consilierilor :

a) o raspundere administrativ disciplinara: suspendarea de drept din functie a consilierului, in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. instanta de judecata are obligatia legala sa comunice, de indata, prefectului, situatia intervenita, pentru ca acesta, prin ordin, sa ia act de interventia suspendarii de drept. Prin Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali au fost introduse anumite sanctiuni disciplinare specifice consilierilor, cum ar fi avertismentul, chemarea la ordine, retragerea cuvantului, eliminarea din sala de sedinta, excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate si retragerea indemnizatiei de sedinta pentru o perioada de 1-2 luni.

b) o raspundere administrativ patrimoniala, in baza articolelor 52 si 126 (6) din Constitutie si a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ;

c) o raspundere penala, care poate atrage dupa sine, cum spuneam, interventia suspendarii consilierului.

&11. Dizolvarea consiliului local.

articolul 58, astfel cum a fost el modificat prin Legea nr. 286/2006, care instituie doua tipuri de dizolvare, dizolvare de drept si prin referendum . Potrivit articolului 58 (1), in trei situatii:

a) cand consiliul nu se intruneste timp de doua luni consecutive (anterior modificarii realizata prin Legea nr. 286/2006, se impuneau 3 luni);

b) cand nu a adoptat in trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarare;

c) cand numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.

&12. Primarul

Coroborand articolul 21 cu articolele cuprinse in capitolul III din Legea nr. 215/2001, desprindem concluzia ca primarul reprezinta autoritatea administratiei publice cu caracter executiv . Legea romana a administratiei publice locale, ca si legea anterioara, consacra un dublu statut al primarului: autoritatea care reprezinta colectivitatea teritoriala care 1-a ales, sau, intr-o formula consacrata in limbajul juridic francez "agent al colectivitatii teritoriale"; autoritate ce reprezinta puterea statala la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, sau, in acelasi limbaj, "agent al statului". Prin articolul 91 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale se consacra termenul de primarie, care este o structura functionala, cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al primarului. In literatura de specialitate s-a exprimat opinia conform careia ar trebui eliminata aceasta structura a primariei, pe motiv ca nu are suport constitutional . Nu putem impartasi o asemenea opinie, dat fiind faptul ca inexistenta unor prevederi exprese in Constitutie, care sa faca referire speciala la primarie nu trebuie sa atraga consecinta eliminarii, pentru ca prin Constitutie nu se epuizeaza sfera tuturor subiectelor de drept public sau de drept privat din Romania.

&13. Alegerea primarului, ca si a consiliului local, se face prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. In primul tur de scrutin este declarat ales primarul care a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Cand nu s-a realizat aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, in cel mult doua saptamani, intre candidatii aflati pe primele doua locuri. Este declarat ales cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate.

Conditii pentru alegerea primarului. sa aiba drept de vot; sa fi implinit 23 de ani pana in ziua alegerilor; sa aiba domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala in care urmeaza sa fie alesi; sa nu le fie interzisa asocierea in partide politice.

&14. Mandatul primarului. Este de 4 ani, poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. mandatul primarului trebuie exercitat cu caracter de permanenta, de catre persoane demne si care dispun de capacitate juridica, avand domiciliul in unitatea administrativ teritoriala in care au fost alese, in conditiile in care validarea in functie s-a facut cu respectarea legalitatii .

&15. Statutul primarului este format din totalitatea drepturilor, obligatiilor, atributiilor si responsabilitatilor pe care i le consacra Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, care dau identitate acestei autoritati in sistemul autoritatilor administratiei publice din Romania. a) primarul este in egala masura reprezentant al statului, dar si reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in care a fost ales si isi desfasoara activitatea; b) conduce serviciile publice locale si aparatul de specialitate al primarului, numeste, revoca din functie si sanctioneaza personalul acestui aparat. una din modificarile aduse Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006 este aceea privind titulatura aparatului de specialitate, care anterior era calificat a fi al consiliului local, iar in forma actuala, este vorba despre aparatul de lucru al primarului, in acest fel facandu-se o benefica clarificare, a carei necesitate a fost sesizata in literatura de specialitate inca de la aparitia Legii nr. 215/2001[17]; c) indeplineste o functie de autoritate publica, si se bucura, pe timpul mandatului, de o anumita protectie prevazuta de legea penala; d) se afla in serviciul colectivitatii locale care l-a ales, fiind, cum se exprima doctrina franceza, un agent al acelei colectivitati, calitate care primeaza fata de cea de agent al statului; e) reprezinta unitatea administrativ teritoriala in raporturile cu alte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice din tara sau din strainatate, precum si in justitie; f) pe perioada mandatului, raportul de munca sau de serviciu la o societate comerciala, regie autonoma, institutie publica, se suspenda, iar dupa incetarea mandatului isi reia activitatea, durata mandatului constituind vechime in munca; g) se bucura de anumite drepturi si indatoriri specifice cum ar fi: dreptul de a-si pastra postul reluat dupa incetarea mandatului timp de 2 ani, perioada in care nu poate interveni nici o modificare sau incetare a raportului de munca sau de serviciu; dreptul la decontul cheltuielilor de transport si plata cursurilor de formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate in decursul unui an; dreptul de a primi o indemnizatie, despre care legea prevede ca e singura forma de retribuire, in acest fel eliminandu-se situatiile create inclusiv la nivel de jurisprudenta privind dreptul primarilor si viceprimarilor de a primi diferite sporuri; indatorirea de a exercita functia cu buna credinta si fidelitate fata de colectivitatea care l-a ales si fata de tara.

&16. Atributiile primarului. prin Legea nr. 286/2006 s-a urmarit o consolidare a statutului primarului in raporturile sale cu consiliul local, lucru realizat si prin preluarea unor atributii de la consiliul local si transferarea lor catre primari[18]. Articolul 68 din Legea nr. 215/2001 enumera urmatoarele categorii de atributii:

a)      atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii.

b)      A doua categorie include atributiile referitoare la relatia cu consiliul local.

c)      O a treia categorie o reprezinta atributiile referitoare la bugetul local.

d)     A patra categorie o reprezinta atributiile privind serviciile publice asigurate cetatenilor.

&17. Actele primarului. potrivit articolului 71 din lege, adopta dispozitii, care se comunica in mod obligatoriu prefectului, in cel mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor si devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. dispozitiile primarului pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual, insa precizam ca majoritatea dispozitiilor emise de primar au caracter individual, ele vizand situatia unor subiecte de drept determinate, precum numiri in functie, aplicarea unor sanctiuni. Actele primarului, sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti in baza articolelor 52 si 126 alin. (6) din Constitutie si prevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

&18. Raspunderea primarului. Regimul juridic al raspunderii primarului este guvernat de principiul conform caruia in exercitarea atributiilor sale, primarul este ocrotit de lege, ceea ce nu exclude interventia unor forme de raspundere. Articolul 66(1)
din Legea nr. 215/2001 prevede ca primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Prin articolul 154 se instituie o raspundere administrativa, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, pentru primar, viceprimar, consilieri, prefecti, subprefecti, secretari generali, precum si pentru personalul din aparatul propriu pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor care le revin, potrivit legii. Sunt consacrate doua sanctiuni suspendarea din functie si demiterea. atributiile sale sunt indeplinite de viceprimar, pana la data validarii primarului nou ales.

Suspendarea din functie a primarului este reglementata de lege numai sub forma suspendarii de drept, care intervine in cazul in care primarul a fost arestat preventiv. daca primarul este gasit nevinovat, acesta are dreptul, in conditiile legii la plata salariilor corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat[19].

&19. Incetarea mandatului primarului are loc, de regula, la data depunerii juramantului de catre primarul nou ales. Prin exceptie mandatul inceteaza inainte de termen, fiind vorba despre o incetare de drept si ca urmare a rezultatelor unui referendum local. Incetarea de drept situatii: imposibilitatea de a fi exercitat mandatul datorita unei boli grave, certificate medical, timp de 6 luni pe parcursul unui an; daca nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul, timp de 45 de zile consecutive.

mandatul primarului sa inceteze si ca urmare a rezultatului unui referendum local.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza in situatia in care primarul nesocoteste interesele generale ale colectivitatii locale sau nu-si exercita atributiile conferite de lege, inclusiv a celor in care actioneaza ca reprezentant al statului.

& 20. Viceprimarul

Viceprimarul este ales in mod indirect, respectiv de catre consiliul local, cu votul majoritatii consilierilor in functie. viceprimarului este egala cu durata mandatului consilierilor . Legea nr. 286/2006 de modificare si completare a legii administratiei publice locale a adus elemente de noutate in ceea ce priveste statutul juridic al viceprimarului, unele dintre ele discutabile, dupa cum s-a semnalat deja in literatura de specialitate . Un prim element de noutate este cel care il plaseaza pe viceprimar in subordinea primarului. O asemenea dispozitie trebuie raportata la faptul ca nu primarul este cel care il numeste si il elibereaza din functie pe viceprimar, ci consiliul local. De principiu, un functionar, un demnitar sau chiar un salariat se subordoneaza celui care il numeste si il elibereaza din functie. Un alt argument pentru care este discutabila consacrarea expresa a subordonarii viceprimarului fata de primar este acela ca ambii sunt alesi locali, reprezentanti ai cetatenilor. Primarul este ales prin vot direct, iar viceprimarul se poate spune ca este ales prin vot mixt, atat direct cat si indirect. Pe durata exercitarii mandatului de viceprimar, acesta isi pastreaza si statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut. Prin aceasta prevedere, introdusa prin Legea nr. 286/2006, legiuitorul a dorit sa puna in acord statutul juridic al viceprimarilor cu cel al vicepresedintilor de consilii judetene, pe considerentul ca si unii si ceilalti se aleg in mod indirect, de catre consilier locali si, respectiv, cei judeteni, deoarece anterior modificarilor intervenite incomaptibilitatea cu statutul de consilier era prevazuta numai pentru vicepresedintii de consilii judetene, nu si pentru viceprimari.

Un alt element de noutate, este acela ca viceprimarul este considerat inlocuitorul de drept al primarului, in acest fel urmarindu-se consolidarea statutului viceprimarului si responsabilizarea acestuia in exercitarea functiei .

O modificare pe care nu o impartasim si care reprezinta un regres in reglementarea statutului juridic al viceprimarului este cea care ii permite primarului sa delege unele atributii primarului, spre deosebire de dispozitiile anterioare, care il obligau pe primar ca, in termen de 30 de zile de la data validarii, sa delege o parte din atributiile sale viceprimarului. Cu alte cuvinte, legiuitorul lasa primarului libertatea de a-i delega viceprimarului unele atributii, solutie pe care nu o impartasim, pentru ca ea va crea reale probleme in relatia primar - viceprimar si consiliul local, mai ales acolo unde coloratura politica a celor doi alesi locali este diferita .

In ceea ce-1 priveste pe viceprimar, o treime din membrii consiliului local sau primarul putea formula propunere motivata privind schimbarea din functie a viceprimarului.

Incompatibilitatile stabilite de Legea nr. 161/2003 pentru functia de primar sunt valabile si pentru functia de viceprimar.

&21. Secretarul unitatii administrativ-teritoriale

Legea nr. 215/2001, in forma in care a fost modificata prin Legea nr. 286/2006, consacra institutiei secretarului unitatii administrativ teritoriale un nou capitol, introdus prin Legea nr. 286/2006, si anume capitolul VI⁴, articolele 120⁸-120⁹, la care se adauga restul dispozitiilor din continutul legii privind consiliul local, cel judetean, primarul, in care se fac referiri si la secretarul unitatii administrativ teritoriale. fiecare unitate administrativ teritoriala (comuna, oras, municipiu, judet) si fiecare subdiviziune a municipiilor au un secretar, salarizat din bugetul local. toti secretarii de unitate administrativ teritoriala, inclusiv cei ai judetului, sunt functionari publici de conducere. Secretarul unitatii administrativ teritoriale are astfel statut de functionar public de conducere, dupa cum urmeaza: legea impune studii superioare juridice sau administrative pentru functia de secretar; se consacra in mod expres interdictia pentru secretarii unitatilor administrativ-teritoriale de a putea fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie, precum si aceea de a fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintii consiliului judetean; recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de serviciu al functionarului public si regimul disciplinar care i se aplica este cel prevazut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare. nu are dreptul prin lege sa apartina vreunui partid sau formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie, este in primul rand acela de a asigura legalitatea, stabilitatea si coerenta in activitatea autoritatilor administrative autonome locale[24].

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste urmatoarele atributii, prevazute de articolul 120⁹ din Legea nr. 215/2001: avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului, presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local si ale celui judetean; participa la sedintele consiliului local si ale celui judetean; asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre autoritatile autonome locale si judetene si intre acestea si prefect; organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a celui judetean, a dispozitiilor primarului si presedintelui consiliului judetean; asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile si institutiile publice, persoanele interesate, a actelor cerute in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; pregateste sedintele consiliilor locale si judetene, intocmeste procesul verbal de sedinta, redacteaza hotararile. El poate sa mai indeplineasca si orice alte atributii prevazute de legi speciale ori incredintate de catre consiliul local, cel judetean, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

&22. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

Sunt reglementate in capitolul IV al Legii nr. 215/2001, al carui continut si denumire a fost modificata prin Legea nr. 286/2006, devenind "institutiile, serviciile publice de interes local si aparatul de specialitate al primarului".

Servicii publice pot fi desfasurate si de persoanele private, in aceste conditii fiind aplicabile prevederile dreptului administrativ privind concesiunea, inchirierea sau administrarea de bunuri si servicii .

Aparatul propriu de specialitate al primarului se numeste si se elibereaza din functie de catre primar, iar personalul din serviciile publice ale comunei sau orasului se numesc sau se elibereaza din functie de catre conducatorii acestor servicii, in conditiile legii. Prin articolul 91 se consacra o notiune care nu este prevazuta de Constitutie dar care este folosita in limbajul uzual, anume aceea de primarie , care reprezinta o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al primarului. Primaria are misiunea de a duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

&23. Administratorul public

Administratorul public elementele de puternica inovatie aduse prin noua lege, asupra caruia ne exprimam, si cu aceasta ocazie dezacordul. Este, vorba, in primul rand, despre o inovatie neconstitutionala, care contravine articolului 121 alin. (1) din Constitutie conform caruia autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.

afecteaza vointa legiuitorului constituant, care a incredintat misiunea de a realiza administratia publica locala in comune si orase (municipii), consiliilor locale si primarilor. Administratorului public ii pot fi delegate de catre primar atributii de coordonare a aparatului propriu de specialitate sau a serviciilor publice de interes local precum si calitatea de ordonator principal de credite. Constatam ca administratorului public nu ii sunt conferite atributii proprii, specifice, el urmand sa preia atributii exercitate de alte persoane (functionari publici sau personal contractual) cu functii de conducere .

ne intrebam, ce atributii si calitati mai pastreaza primarul. Atata vreme cat atributiile, atat ale lui, cat si ale consiliului local, se duc la indeplinire prin aparatul propriu de specialitate, cat nevoile cetatenilor se satisfac prin servicii publice, si cat cheltuirea bugetului local urmeaza sa intre in responsabilitatea administratorului public, intrebarea ce va mai fi primarul, ce responsabilitati administrative va mai avea, este pe deplin legitima. Unul din raspunsurile primite deja in dezbaterea proiectului este acela ca se va ocupa de politica. Da, dar oamenii nu l-au ales sa faca politica, ci sa faca administratie, adica sa se preocupe de problemele comunitatii locale, de dezvoltarea acesteia, de binele cetatenilor.

Administratorul public va putea exista nu doar la nivelul localitatilor, ci si al judetului, unde ii pot fi delegate aceleasi atributii, astfel ca discutiile anterioare sunt pe deplin valabile, cat si al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara.