Operatii de intarziere in razboaie

Operatii de intarziere

Art.450. - (1) Intarzierea este o operatie in care fortele cedeaza deliberat spatiu pentru a castiga timp, concomitent cu evitarea angajarii decisive si producerea de pierderi maxime inamicului.

(2) Batalionul primeste ordin sa se retraga independent sau ca parte a unei forte mai mari de acoperire, in situatiile in care esalonul superior urmareste economia fortelor, sau daca fortele nu sunt pregatite pentru aparare.

(3) Batalionul este cea mai mica unitate care executa operatii de intarziere.

(4) Compania executa operatii de intarziere numai in cadrul batalionului.

SECTIUNEA 1

Scopurile si fundamentele operatiilor de intarziere

Art.451. - (1) Intarzierea incorporeaza toate aspectele operatiei de aparare dar urmareste in mod deosebit conservarea fortelor si pastrarea avantajului mobilitatii.

(2) Batalionul ataca, se apara sau executa alte operatii in timpul intarzierii, precum ambuscadele sau raidurile pentru a distruge sau incetini inamicul.

Art.452. - (1) Conceptul de baza al intarzierii este pastrarea libertatii de manevra, fortand in acelasi timp inamicul sa se desfasoare repetat impotriva unor pozitii de lupta succesive.

(2) Daca inamicul foloseste artileria terestra, desfasoara unitati terestre si incepe manevra impotriva fortelor de intarziere, batalionul se deplaseaza spre urmatoarele pozitii de lupta pentru a obliga adversarul sa inceapa din nou acelasi proces care consuma timp. In acest mod batalionul cedeaza teren castigand timp.

(3) Intarzierea este imposibila daca inamicul reuseste sa preia initiativa. De aceea comandantul este obligat sa pastreze initiativa.

Art.453. - (1) Controlul centralizat si executia descentralizata. Intarzierea este executata pe un front larg cu maximul de forte in contact si minimul de forte in rezerva; din aceasta cauza rezulta o serie de actiuni independente.

(2) Pentru reusita operatiei mijloacele antiblindate, de geniu si cele antiaeriene sunt, de regula, atasate la companii sau cercetarii.

(3) In intarziere unitatile trebuie sa pastreze permanent contactul cu inamicul si sa-si asigure flancurile; aceasta ajuta la detectarea inamicului care incearca sa ocoleasca sau sa incercuiasca elementele fortei de intarziere ori sa reuseasca o patrundere care ar duce la insuccesul operatiei.

(4) Controlul este mentinut printr-o buna coordonare in timp si spatiu a tuturor fortelor.

Art.454. - (1) Este importanta folosirea terenului, caracteristicile acestuia trebuie exploatate in folosul batalionului care executa operatia de intarziere. Liniile naturale formate de creste paralele sau cursuri de apa dispuse perpendicular pe axa de inaintare a inamicului, favorizeaza actiunile batalionului si incetineste ritmul de inaintare al adversarului.

(2) Pozitiile de intarziere trebuie sa fie dispuse astfel incat sa controleze cele mai probabile rute de apropiere ale inamicului. Batalionul trebuie sa opreasca inamicul in locurile unde deplasarea acestuia este centralizata si permite realizarea unei intarzieri maxime cu un numar minim de forte; terenul trebuie sa ofere posibilitatea executarii unei bune observari, folosirea la maxim a bataii armamentului, mascarea si acoperirea drumurilor de retragere.

Art.455. - (1) Inamicul este obligat la desfasurari repetate, pentru aceasta impotriva elementelor de cercetare ale inamicului se executa ambuscade, daca este posibil, fortele principale ale inamicului sunt angajate la bataia maxima a tuturor categoriilor de armament pentru a-l obliga pe inamic sa se desfasoare si sa manevreze; folosirea repetata a acestei tehnici incetineste inamicul si ii permite comandantului sa castige timp.

(2) Se urmareste in permanenta distrugerea a cat mai multor forte ale inamicului fara a angaja decisiv lupta.

Art.456. - (1) Folosirea obstacolelor; obstacolele sunt amplasate pe caile care ofera inamicului posibilitati de deplasare rapida; ele incetinesc sau blocheaza inaintarea acestuia, il forteaza sa aleaga alte rute pentru apropiere si castiga timp pentru dezangajare.

(2) Punctele obligatorii de trecere, catre inapoi, utilizate de fortele de intarziere trebuie asigurate pentru a preveni cucerirea lor de catre fortele inamicului infiltrate in spate.

(3) Intotdeauna si in mod obligatoriu se au in vedere toate posibilitatile din zona de actiune de a se declansa avalanse, lavine, bile, crearea de abatize, colti antiblindat, arici, escarpe, contraescarpe etc., ele au o densitate maxima si alterneaza cu campurile de mine.

(4) Obstacolele mai sunt folosite pentru asigurarea flancurilor, ele se instaleaza prin alternanta cu baraje explozive si neexplozive de toate tipurile, folosindu-se pe scara larga materialele din zona; pentru a fi eficiente, obstacolele se acopera obligatoriu cu foc.

Art.457. - Mentinerea contactului cu inamicul. Fortele de intarziere executa cercetarea continua pentru a mentine contactul cu inamicul; inamicul incearca sa ocoleasca, sa invaluie flancurile sau sa patrunda intre subunitatile care executa intarzierea.

Art.458. - (1) Evitarea angajarii decisive. Pozitiile pentru intarziere sunt dispuse la distante suficient de mari pentru a obliga inamicul sa se desfasoare si sa manevreze, in acelasi timp se stabilesc reguli de dezangajare.

(2) Forta de intarziere se deplaseaza de la o pozitie la alta fara a fi angajata decisiv in lupta cu inamicul, aceasta se intampla doar in cazul in care este absolut necesara; ea trebuie sa-si pastreze libertatea de manevra.

Art.459. - Realizarea adancimii. Adancimea este obtinuta prin exploatarea caracteristicilor terenului, fortei si mobilitatii fortelor proprii, dar conforma si cu posibilitatile real estimate ale inamicului.

Art.460. - Folosirea bataii maxime a armamentului. Fortele de intarziere folosesc bataia maxima a armamentului la dispozitie pentru a opri, a crea confuzie si a fractiona inamicul cat mai departe posibil fata de pozitiile proprii.

Art.461. - Realizarea surprinderii. Surprinderea este realizata prin ocuparea pozitiilor la intervale diferite in spatiu si timp, evitandu-se sablonismul; fortele de intarziere folosesc obstacolele, contraatacurile, ambuscadele, raidurile, concentrarile rapide de foc si fum.

Art.462. - Flexibilitatea este obtinuta prin utilizarea ordinelor de misiune speciale, care sa ofere mijloacele adecvate de comunicare, regulile de dezangajare a luptei in functie de evenimentele anticipate, pastrarea mobilitatii, desfasurarea in adancime, planificarea variantelor de actiune si folosirea rezervelor.

SECTIUNEA a 2- a

Gradele de risc

Art.463. - (1) Comandantul specifica gradele de risc ce sunt acceptate pentru a ajuta la intelegerea modului in care intarzierea este executata, aceste grade sunt reduse sau majore.

(2) El stabileste daca timpul sau conservarea fortelor sunt mai importante; timpul stabilit pentru mentinerea inamicului in fata pozitiilor fortei intarzietoare sau pozitiile stabilite a fi mentinute sporesc gradul de risc.

Art.464. - (1) Riscurile reduse impun batalionului ca trebuie sa intarzie inamicul cat mai mult posibil fara a se angaja decisiv, in acelasi timp el trebuie sa ramana eficient in gruparea  de forte.

(2) Nu exista limite de timp stabilite, important fiind ca batalionul sa cedeze teren pentru a castiga timp.

Art.465. - Riscurile majore sunt atunci cand o forta de intarziere, de valoarea unui batalion, trebuie sa tina inamicul in fata pozitiilor sale sau in alt loc stabilit pentru o perioada de timp cunoscuta; batalionul ar putea fi obligat sa accepte o angajare decisiva pentru a castiga timpul stabilit.

SECTIUNEA a 3- a

Metode de intarziere

Art.466. - (1) Cele doua metode de executare a intarzierii sunt:

a)      intarzierea din pozitii succesive;

b)      intarzierea din pozitii intermediare.

(2) Ambele metode pot fi modificate in functie de situatie; forta de intarziere poate folosi o singura metoda sau o combinatie a celor doua; o companie poate fi cu plutoanele in pozitii succesive, de-a lungul unei rute de apropiere periculoase si celelalte forte ale batalionului sa execute intarzierea din pozitii intermediare.

Art.467. - (1) Intarzierea din pozitii succesive; o intarziere din pozitii succesive presupune ducerea luptei catre inapoi dintr-o pozitie in alta, pastrand cat mai mult posibil fiecare pozitie pentru un anumit timp stabilit (figura nr.45); in acest tip de intarziere toate companiile sunt angajate in fiecare pozitie de intarziere a batalionului sau de-a lungul sectorului in aceeasi faza.

Figura nr.45. Metoda intarzierii din pozitii succesive

(2) Intarzierea din pozitii succesive este folosita atunci cand sectorul este atat de larg incat nu poate fi ocupat cu fortele la dispozitie decat in pozitie liniara; dezavantajul acestei metode de intarziere consta in lipsa adancimii dispozitivului, timpul redus la dispozitie pentru pregatirea pozitiilor succesive si posibilitatea existentei intervalelor intre subunitati; cand primeste ordinul de retragere, batalionul dezangajeaza lupta, executa deplasarea si ocupa urmatoarele pozitii stabilite.

(3) O parte a unitatii este dislocata direct catre spate, cand se primeste ordinul de intarziere si ocupa urmatoarea pozitie stabilita; restul unitatii mentine contactul cu inamicul intre prima si a doua pozitie de intarziere; pe masura ce elementele trec prin a doua pozitie de intarziere, fortele din aceasta pozitie angajeaza lupta la distanta bataii maxime eficace a armamentului; comandantul batalionului, cand nu mai poate pastra pozitiile fara a se angaja decisiv, deplaseaza fortele catre urmatoarea pozitie succesiva.

(4) Daca este necesara sau devine necesara o intarziere care implica riscuri majore, batalionul pastreaza terenul pana cand aceste riscuri se reduc, dupa aceasta batalionul executa intarzierea.

Art.468. - (1) Intarzierea din pozitii intermediare; batalionul foloseste intarzierea din pozitii intermediare atunci cand are un sector ingust sau a fost intarit pentru a permite desfasurarea in adancime (figura nr.46), aceasta fiind metoda preferata de executare a intarzierii.

Figura nr.46. Metoda intarzierii din pozitii intermediare

(2) Una sau mai multe companii sunt implicate in executarea acestei metode prin ocuparea pozitiilor initiale de intarziere si angajarea inamicului, celelalte companii ocupa si pregatesc a doua pozitie de intarziere; aceste elemente alterneaza deplasarea pentru intarziere; in timp ce un element lupta, celelalte ocupa urmatoarea pozitie in adancime si se pregatesc sa preia lupta.

Art.469. - (1) Subunitatile care ocupa pozitiile initiale de intarziere executa intarzierea intre aceste pozitii si a doua pozitie.

(2) Cand subunitatile de intarziere ajung la a doua pozitie de intarziere, ele trec prin sau ocolesc aceste pozitii si ocupa a treia pozitie de intarziere.

(3) Subunitatile din a doua pozitie de intarziere preiau lupta si dupa executarea intarzierii procedura se repeta.

(4) Deplasarea prin ocolire a pozitiilor este preferata deoarece ea simplifica procedurile de trecere prin culoare.

(5) Metoda pozitiilor intermediare asigura o mai mare siguranta fortelor de intarziere si mai mult timp pentru pregatirea si dezvoltarea pozitiilor intarzietoare.

SECTIUNEA a 4- a

Analiza factorilor MIFT-TC

Art.470. - Factorii de baza care influenteaza alegerea metodei de intarziere sunt stabiliti in timpul analizei factorilor MIFT-TC (figura nr.47).

Figura nr.47. Compararea metodelor de intarziere

Art.471. - Misiunea. Comandantul batalionului cunoaste intentiile comandantului esalonului superior inainte de a decide cum sa execute intarzierea; aceste intentii sunt exprimate prin timp, teren si conservarea fortelor; ele indica gradul de risc pe care il poate accepta comandantul batalionului in timpul desfasurarii misiunii.

Art.472. - (1) Inamicul. Comandantul trebuie sa foloseasca toate sursele de detinere a informatiilor pentru a stabili puterea, dispunerea, mobilitatea si capacitatile inamicului; S2 interpreteaza inamicul, intocmeste cursul probabil si periculos al acestuia si ii determina posibilitatile in timp si spatiu.

(2) Cu cat puterea de foc a inamicului, protectia si mobilitatea acestuia depasesc pe cele ale fortelor de intarziere, cu atat mai mult este de preferat o intarziere pe pozitii intermediere.

Art.473. - (1) Terenul. Comandantul si S3 analizeaza terenul - obstacolele, drumurile de apropiere, elementele importante, sectoarele de foc si observare, acoperirile si posibilitatile de mascare - si determina cum sa il foloseasca, pentru a obtine si mentine avantajul mobilitatii asupra inamicului; ei trebuie sa ia in considerare factorii care favorizeaza intarzierea pe timpul desfasurarii operatiilor de aparare din pozitiile de lupta sau in sector.

(2) Printre conditiile care favorizeaza intarzierea, se regaseste ingustarea sectoarelor de intarziere, astfel incat sa permita sprijinul reciproc cu foc intre pozitiile de lupta ale batalionului; de asemenea, se include stabilirea exacta a rutelor de apropiere pentru a analiza inamicul pe acestea; invers, conditiile care defavorizeaza intarzierea sunt sectoarele largi, care nu asigura sprijinul reciproc intre pozitii, neanticiparea rutelor de apropiere sau necunoasterea detaliilor de teren care pot impiedica apropierea.

(3) Comandantul batalionului ia in considerare cat mai multe pozitii intarzietoare dispuse in adancime si timpul obtinut prin folosirea fiecarei pozitii; conditiile rele de vreme sau conditiile de vizibilitate redusa pot impune ingustarea sectoarelor; conditiile de vizibilitate redusa si existenta unui teren usor de aparat in adancime, pot favoriza intarzierea din pozitii succesive si sprijina comanda si controlul.

(4) Pozitiile importante din teren includ pozitiile usor de aparat, punctele obligatorii de trecere, nodurile orografice si drumurile de retragere.

Art.474. - (1) Fortele proprii si timpul la dispozitie. Comandantul batalionului trebuie sa cunoasca ce forte si mijloace are la dispozitie si bugetul de timp de care dispune.

(2) Daca batalionul este intarit cu tancuri, intarzierea din pozitii intermediare poate fi folosita prin utilizarea tancurilor impreuna cu infanteria in fata, ceea ce permite infanteriei ramase sa pregateasca pozitiile in adancime.

(3) Tancurile utilizeaza mobilitatea, puterea de foc si protectia blindajului pentru a se deplasa repede in urmatoarea pozitie.

(4) Elicopterele de atac sunt folosite pentru a asigura protectia impotriva blindatelor, a flancurilor si pentru observarea sau dezangajarea infanteriei.

(5) Daca este ordonata o intarziere cu riscuri majore, fortele pot fi concentrate in fata, aceasta ducand la folosirea pozitiilor succesive.

SECTIUNEA a 5- a

Planificarea

Art.475. - (1) Pozitia initiala de intarziere este specificata in ordin sau trecuta pe suportul transparent.

(2) In ordin sau pe suportul transparent sunt incluse si instructiunile referitoare la sectorul de intarziere si la timpul intarzierii.

(3) Planul trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a putea raspunde atacului inamicului oriunde si oricand se intampla.

(4) Brigada sau alte esaloane superioare pot sa specifice metoda de intarziere, fazele si pozitiile succesive sau intermediare de intarziere.

(5) Comandantul batalionului, in acest cadru, dezvolta planul sau de intentie de manevra si sprijin prin foc, el ofera statului major liniile directoare pentru planificare.

Art.476. - Gruparea de forte. Comandantul batalionului, bazandu-se pe analiza factorilor MIFT-TC, organizeaza pentru lupta toate fortele si mijloacele.

Art.477. - (1) Comanda si controlul trebuie sa asigure ordinea si simplitatea, ele sunt ajutate de masurile de control, mijloacele de comunicatii, locul si organizarea punctului de comanda de baza si a grupei de comanda, de modul de delegare a autoritatii catre comandantii subordonati.

(2) Intentiile comandantului se fac mai bine intelese prin intocmirea meticuloasa si respectarea intocmai a graficelor de control.

Art.478. - (1) Planul manevrei. Planul manevrei comandantului, descrie modul in care acesta vizualizeaza desfasurarea intarzierii.

(2) Comandantul dispune executarea, in cadrul operatiunilor de intarziere, ambuscadelor, cauta in permanenta sa angajeze inamicul pentru a-l mentine in alerta, a-l incetini, hartui, a-i reduce fortele si a-i produce uzura continua a acestora.

(3) Conceptia sa include folosirea artileriei, loviturilor de devansare sau contraatacurilor.

(4) Comandantul alege metoda succesiva sau intermediara sau o combinatie a acestora; el trebuie sa acorde atentie intervalelor din dispozitivul sau si obligatoriu sa le asigure, sa intrebuinteze la capacitatea maxima fortele si mijloacele de care dispune si sa acorde atentie deosebita artileriei, senzorilor, patrulelor de siguranta si obstacolelor.

Art.479. - Cursurile de actiune. Pentru indeplinirea misiunii de intarziere se au in vedere urmatoarele lucruri, pentru dezvoltarea cursurilor de actiune:

a)fortele de intarziere incerca sa mentina avantajul mobilitatii asupra atacatorului; rata de incetinire a inamicului, in functie de teren, trebuie calculata in timpul jocurilor de razboi si trebuie comparata cu rata de deplasare a fortelor proprii intre pozitii; factorul timp-distanta stabileste cat timp poate fi dusa lupta si cat timp este necesar deplasarii intre pozitii, inainte ca subunitatile batalionului sa fie angajate decisiv; acest timp trebuie calculat pentru fiecare ruta de apropiere si adus la cunostinta luptatorilor din pozitiile aflate de-a lungul acestor rute;

b)      cursurile probabile si periculoase ale inamicului, arata comandantului cum poate acesta sa se desfasoare si sa actioneze in functie de constrangerile impuse de vreme si teren; ele il ajuta pe comandant sa identifice activitatile si punctele vulnerabile ale inamicului, sa stabileasca dispunerea obstacolelor si unde sunt posibile angajarile decisive; obstacolele trebuie sa opreasca sau incetineasca inamicul atata timp cat pentru a permite batalionului sa degajeze si sa se dispuna in urmatoarele pozitii;

c)comandantul stabileste sectoarele de responsabilitate pentru fiecare companie in timpul planificarii intarzierii; el stabileste limitele astfel incat elementele de teren care faciliteaza observarea si executarea focului sa fie incluse in cadrul sectorului subunitatii responsabile de acel sector; el stabileste, de asemenea, punctele/ aliniamentele de contact si coordonare; in aceste sectoare se construiesc obstacole, iar cele existente sunt dezvoltate in limita timpului, materialelor si resurselor umane avute la dispozitie; pentru a fi eficiente, obstacolele sunt acoperite, intotdeauna si obligatoriu, cu foc; nu se creeaza nejustificat rezerve de munitie sau alte provizii;

d)     comandantul intareste cercetarea in afara pozitiilor de lupta, pregateste drumurile de dezangajare si coordoneaza trecerea prin culoare; subunitatile cunosc drumurile de la pozitiile initiale catre cele intermediare; pentru sprijinul cercetarii comandantul acorda atentie focului de baraj, si instalarii barajelor din sarma.

Art.480. - (1) Recunoasterile si alegerea pozitiilor intarzietoare este realizata cat mai timpuriu posibil; rutele probabile de apropiere sunt localizate si sunt realizate planurile de interzicere a folosirii lor de catre inamic.

(2) Comandantul, in alegerea pozitiilor ia in considerare aceiasi factori ca si pentru alegerea oricarei pozitii de aparare. El alege pozitiile care sa-i ofere sectoare de foc cat mai mari, cu drumuri practicabile si care pot asigura deplasarea acoperita catre inapoi si lateral pe care stabileste, pentru fortele de sub comanda sa, prioritatile de deplasare pe aceste drumuri, care au obstacolelor la front si la flancuri.

(3) Comandantul stabileste sectoarele companiilor in vecinatatea celor mai probabile rute de apropiere. Daca este posibil, o companie va acoperi o ruta de apropiere importanta si terenul care o domina; fiecare sector al companiei trebuie sa includa cel putin un drum accesibil pentru deplasarea catre inapoi; rezerva este dispusa intr-o zona de unde poate contraataca sau se poate deplasa repede pentru a intari o subunitate; punctul de comanda al batalionului si formatiunile logistice sunt dispuse cat mai in spate si dincolo de pozitia urmatoare de intarziere; grupa de comanda ramane cat mai in fata, in pozitia care ofera cel mai bun control al operatiei.

Art.481. - Sprijinul de lupta. Comandantul batalionului planifica sprijinul de lupta proiectand modul de folosire a fortelor si mijloacelor de sprijin, astfel:

a)      aruncatoarele; aruncatoarele batalionului asigura cel mai eficient sprijin prin foc, una din proprietatile focului este flexibilitatea; o subunitate care poate executa observarea pe distanta mai mare poate avea la inceput, prioritati in executarea focului, mai tarziu prioritatile pot fi schimbate catre subunitatile care sunt mai puternic amenintate; aruncatoarele actioneaza pe piese pentru a acoperi un sector mai larg sau pentru a asigura un foc continuu in adancime; planificarea folosirii fumului, pentru acoperirea deplasarii, poate micsora consumul de bombe explozive;

b)      mijloacele antiblindate; mijloacele antiblindate raman sub controlul batalionului, ele sunt angajate in adancime; comandantul ordona angajarea sistemelor de rachete cat mai in fata pentru a lovi inamicul cat mai departe posibil,  sistemele de rachete sunt deplasate apoi in pozitiile urmatoare pentru a asigura focul in adancime si focul de supraveghere in vederea intarzieri; in executarea intarzierii unei forte de infanterie sistemele de rachete pot fi folosite pentru supraveghere, prin folosirea aparatelor de vedere pentru observare sau daca dispun de armament automat, sa mareasca mobilitatea si puterea de foc a fortei de intarziere;

c)      cercetarea; cercetarea batalionului indeplineste diferite sarcini in timpul intarzierii, suprasolicitarea cu sarcini trebuie evitata; cercetarea este angajata in fata pozitiilor initiale intarzietoare pentru a asigura avertizarea timpurie, pentru a procura informatii si daca este posibil cercetarea fractioneaza fortele inamicului prin coordonarea focului indirect; ea mai este folosita pentru a observa flancurile, a cerceta drumurile din sector si poate sa asigure legatura cu unitatile vecine sau sa observe intervalele din pozitiile intarzietoare raspandite in intreg sectorul;

d)     artileria; sprijinul prin foc al intarzierii trebuie planificat in adancime pe intregul sector; concentrarea focului de-a lungul celor mai probabile rute de apropiere ale inamicului il neutralizeaza, fragmenteaza in elemente debarcate si il aduce in zona unde poate fi nimicit si distrus; comandantul planifica focul, in mod deosebit focul de baraj, in planificarea focului se include fumul si dispunerea, imprastierea minelor pentru a ajuta subunitatile sa dezangajeze lupta; prin folosirea observarii in lupta si a echipelor specifice intareste controlul focului; imprastierea minelor cu ajutorul artileriei este folosita pentru asigurarea intervalelor existente intre obstacole dar necesita mult timp pentru executie;

e)      sprijinul aerian apropiat; atunci cand batalionul de infanterie beneficiaza de sprijinul aerian apropiat al unor forte prietene cu care opereaza, planificarea misiunilor de sprijin aerian apropiat se executa in functie de resursa alocata si este un mijloc excelent de ajutor al dezangajarii; comandantii subordonati folosesc procedurile standard pentru cererile imediate; un alt fel de sprijin al aviatiei este acela de a executa obstacole antipersonal, fiind mai eficiente decat cu ajutorul artileriei;

f)       elicopterele de atac; acestea se afla sub controlul operativ al brigazii sau batalionului; ele au abilitati antiblindate excelente si pot raspunde rapid pentru protectia flancurilor sau acoperirea intervalelor; elicopterele de atac asigura un sprijin rapid si eficient batalionului pentru dezangajarea luptei putand sa ajunga cu usurinta in pozitii favorabile de observare si executare a focului, in apropierea inamicului;

g)      elicopterele utilitare pot spori mobilitatea fortelor de intarziere, ele ajuta in evacuarea medicala, aprovizionare, cercetare, comanda si control;

h)      apararea antiaeriana; batalionul trebuie sa organizeze apararea antiaeriana pentru protectia fortelor, punctelor obligate de trecere si grupelor de comanda; trebuie identificate caile de apropiere aeriana iar apararea antiaeriana sa fie dispusa in functie de aceasta, in locurile care faciliteaza observarea si executarea focului;

i)        genistii sunt atasati la companii sau pot ramane sub comanda  batalionului; comandantul batalionului stabileste modul de folosire al plutonului pentru efortul principal sau pentru o anumita companie, pentru sarcini specifice intr-o anumita zona, ori sa execute misiunile specifice un anumit timp pentru amenajarea zonelor de angajare sau pozitiilor de lupta; executarea obstacolelor si a pozitiilor defensive trebuie sa se execute pe urgente, comandantul foloseste obstacolele existente in teren si le dezvolta pentru a spori durata intarzierii si a conserva fortele.

j)        comunicatiile; mijloacele de comunicatii sunt diverse si abundente; fortele reduc traficul radio pentru a evita localizarea fortelor proprii, sunt folosite alte mijloace de comunicare, precum cele mobile sau fir; mijloacele de razboi electronic, daca sunt la dispozitia brigazii, sunt folosite pentru inducerea in oroare a inamicului, pentru a-i intrerupe comanda si controlul;

k)      siguranta si supravegherea; senzorii terestri si dispozitivele de supraveghere ofera securitatea zonelor neobservate - flancuri, spatii nevazute, intervale sau in conditii de vizibilitate redusa.

Art.482. - (1) Sprijinul logistic. Deplasarea subunitatilor de logistica si a celorlalte elemente logistice trebuie incadrata in timp; acestea ofera servicii eficiente fara afectarea deplasarii celorlalte subunitati luptatoare; proviziile si echipamentele care nu pot fi folosite sau evacuate trebuie distruse; distrugerea proviziilor medicale constituie o violare a Conventiei de la Geneva; munitia este consumata in cantitati mari in special de aruncatoare, lansatoare de rachete, mitraliere; planul pentru intarziere poate include stocuri pentru aprovizionare.

(2) Dispunerea munitiei se face in locuri prestabilite.

(3) Evacuarea medicala. Organizarea fara greseala a evacuarii si acordarii primului ajutor a luptatorilor raniti, duce la intarirea moralului acestora; comandantul planifica activitatile prognozand rata mare a ranitilor; el trebuie sa foloseasca toate mijloacele de transport disponibile pentru evacuarea ranitilor ce nu se pot deplasa singuri; cand este posibil, evacuarea ranitilor se face cat mai repede pentru a nu impiedica desfasurarea operatiei; daca ranitii sunt lasati in urma ei sunt adunati impreuna si un doctor ramane cu ei.

Art.483. - Pericolul NBC. Comandantul batalionului trebuie sa pregateasca operatiile in mod obisnuit in conditiile pericolului NBC; in cazul amenintarii chimice, comandantul trebuie sa aleaga metode alternative de intarziere pentru a dispersa fortele sale si a asigura timp pentru decontaminare; elementele inaintate folosesc deprinderile de baza de protectie sau decontaminarea individuala si operationala, inainte de a se deplasa catre pozitiile unde alte elemente duc lupta; pe pozitiile din spate, cand situatia permite si cu aprobarea esalonului superior, militarii pot executa decontaminarea totala sau finala si isi pot schimba echipamentul de protectie.

Art.484. - Trecerea raurilor. In timpul analizei terenului, comandantul acorda atentie nu numai obstacolelor care se inlatura, dar si celor care sunt trecute in timpul intarzierii, cum sunt raurile; in cazul trecerii unui rau toate locurile favorabile trecerii sunt protejate, in special, printr-o buna aparare antiaeriana; daca acestea nu exista, genistii amenajeaza locuri de trecere, cercetarea de geniu are o importanta deosebita in stabilirea locurilor de amenajare; in functie de situatia concreta, de rezultatele cercetarii, se instaleaza estacade contra minelor; prin planificare, comandantul stabileste masurile ce se iau pentru trecerea obstacolele formate de apa, acestea nu trebuie sa primejduiasca derularea operatiei de intarziere.

Art.485. - Operatiile militare in zone urbane. Operatiile militare in zone urbane nu sunt considerate ca operatii speciale, dar trebuie analizate mai bine din punct de vedere al factorilor MIFT-TC; zonele urbane ofera atat obstacole foarte bune cat si terenuri usor de aparat.

Art.486. - (1) In conditii de vizibilitate redusa, dezangajarea poate fi mai usoara.

(2) Vizibilitatea redusa poate fi naturala sau artificiala, generata de actiuni umane.

(3) Sistemele care permit vederea sau executarea focului in conditii de fum trebuie sa fie concentrate de-a lungul celor mai periculoase rute de apropiere.

(4) Conditiile de vizibilitate redusa maresc numarul masurilor de siguranta ce trebuie adoptate de fortele intarzietoare.

Art.487. - (1) Planificarea variantelor de actiune in diferite situatii, in special planificarea contraatacului pentru operatiile de intarziere, este necesara pentru a castiga timp si pentru a valorifica situatiile avantajoase.

(2) Contraatacurile confera dinamism operatiei si duc la mentinerea initiativei, toate variantele planificate au in vedere mentinerea cu orice pret a initiativei.

SECTIUNEA a 6- a

Executarea intarzierii

Art.488. - (1) Pozitia initiala, de pe care se duc actiuni de intarziere, este ocupata in acelasi mod cu ocuparea pozitiilor defensive; aceleasi tehnici de siguranta si prioritati de lucru se aplica si in operatiile de intarziere.

(2) Inducerea in eroare, face inamicul sa creada ca intalneste o aparare ferma, aceasta ducand la marirea efectelor intarzierii.

Art.489. - Batalionul angajeaza inamicul la bataia maxima a armamentului sau; fiecare efort este destinat producerii de pierderi importante inamicului, dezorganizarii si opririi acestuia pentru a se reorganiza; daca inamicul se concentreaza, el devine vulnerabil la focul batalionului.

Art.490. - Angajarea decisiva este evitata atata timp cat nu este impusa prin misiune; fiecare pozitie avansata, ocupata de subunitatile inaintate este folosita pana cand inamicul ameninta cu angajarea decisiva sau cu invaluirea acestei pozitii.

Art.491. - (1) Brigada aproba conditiile de dezangajare ale batalionului; la randul sau batalionul aproba conditiile de dezangajare ale companiei.

(2) Aceste conditii permit deplasarea unitatilor si subunitatilor in concordanta cu planurile stabilite, de exemplu cand inamicul a ajuns la linia fazei urmatoare sau la ordinul comandantului esalonului superior.

(3) Atata timp cat batalionul este mai vulnerabil pe timpul deplasarii, deplasarea se executata numai dupa analiza urmatoarelor intrebari:

a)"care este puterea, compunerea si dispunerea aruncatoarelor inamicului?"

b)      "sunt amenintate elementele companiilor cu angajarea decisiva sau cu ocolirea?"

c)"care este situatia unitatilor vecine si cum afecteaza aceasta capacitatile batalionului de a continua intarzierea?"

d)     "care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca forta de intarziere referitoare la pierderile de personal, echipamente sau armament?"

e)"cat de puternice sunt pozitiile actuale in comparatie cu cele care urmeaza sa fie ocupate?"; daca eforturile batalionului au fost concentrate pe pozitiile actuale, sau acestea sunt ultimele pozitii disponibile, comandantul batalionului poate fi obligat sa ramana pe aceste pozitii in continuare;

f) "care este cheia misiunii, supravietuirea unitatii sau timpul?"; daca este o intarziere cu riscuri majore si o companie nu a reusit sa intarzie lupta decat o data din cele cinci pozitii care au fost planificate pentru intarziere, este necesar un efort mai mare pentru mentinerea pozitiei; aceasta presupune in mod evident si pierderi mai mari; totusi, pe timpul operatiei, modalitatile de castigare a timpului pot fi schimbate sau revizuite daca este necesar;

g)      "pot fi folosite alte mijloace in afara deplasarilor pentru continuarea intarzierii, de exemplu mijloacele NBC sau focul conventional, loviturile de devansare, intaririle?"

Art.492. - (1) Deplasarea catre urmatoarea pozitie intarzietoare incepe atunci cand au fost indeplinite cerintele intarzierii.

(2) Pe timpul deplasarii este important de asigurat coordonarea focului intre elementele care se deplaseaza, cele de sprijin si cele de observare; semnalele de gen parola-raspuns pentru localizarea elementelor inaintate principale sau de flanc trebuie planificate in toate conditiile de vizibilitate pentru folosirea la maxim a puterii de lupta si evitarea fratricidului.

Art.493. - (1) Comandantul are cateva optiuni de dezangajare, de ajutor al subunitatilor sau al altor elemente ale batalionului care sunt amenintate cu angajarea decisiva sau au fost angajate decisiv.

(2) In functie de prioritati, comandantul are urmatoarele optiuni:

a)      aloca prioritar focul indirect si cel antiaerian subunitatii amenintate; aceasta este cea mai rapida si eficienta metoda de marire a puterii de lupta a subunitatii;

b)      ordona subunitatilor vecine, subunitatii amenintate angajarea inamicului din fata acestuia;

c)      redispune elementele de sprijin si logistice astfel incat sa sprijine mai bine subunitatea amenintata;

d)     contraataca pentru a dezangaja; comandantul batalionului trebuie sa evalueze rapid si precaut potentialul de a castiga sau pierde in acest contraatac; contraatacul trebuie executat de forte cu o mobilitate mai mare decat a atacatorului; in situatia in care este sprijinit de elicopterele de atac, acestea sunt cele mai potrivite pentru aceasta misiune de dezangajare.

Art.494. - (1) Toate fortele sunt desfasurate in timpul intarzierii; daca intrebuinteaza rezerva, comandantul batalionului trebuie sa stabileasca forta cea mai putin angajata pentru a reconstitui in cel mai scurt timp rezerva; aceasta este realizata pe timpul intarzierii din pozitii succesive.

(2) Cand se folosesc metodele alternative, rezerva poate fi constituita ca un element in adancime; cand participa la indeplinirea mai multor misiuni se stabilesc prioritatile acestor misiuni.

(3) Sarcinile rezervei pot include: intarirea; asigurarea dezangajarii; asigurarea observarii; blocarea; distrugerea desantului aerian; distrugerea elementelor de cercetare-diversiune; asigurarea unui flanc descoperit sau interval; acoperirea unei brese; distrugerea inamicului patruns; executarea de contraatacuri; preluarea misiunilor altor subunitati.

Art.495. - (1) Reorganizarea fortelor se poate face in conformitate cu procedurile standard de operare, care impun o atentiei deosebita acordata detaliilor.

(2) Comandantii cu functii importante trebuie completati, munitia redistribuita si elementele reorganizate; luptatorii, grupele sau plutoanele, sunt incadrate in alte subunitati pentru a mentine puterea de lupta.

(3) Lantul comenzii trebuie sa fie asigurat la mai mult de doua niveluri in jos pentru a permite reorganizarea si a evita confuziile.

(4) Echipele care deservesc armamentul de baza sunt incadrate prioritar, iar egalarea munitiilor, intre subunitatile batalionului, este facuta in asa fel incat sa poata fi folosite toate sistemele de armament.

(5) Statiile radio sunt redistribuite pentru a asigura legaturile prioritare, cum sunt cele de comanda si control, de dirijare si control a focului, de sprijin.

Art.496. - (1) Comanda si controlul intarzierii necesita o coordonare buna.

(2) Tehnicile prin care se executa comanda si controlul intarzierii sunt succesive sau alternative.

(3) Tehnicile succesive prin care comandantul batalionului executa controlul de la inceperea operatiunilor inaintate, sunt mai usoare decat cele alternative.

(4) Prin tehnicile alternative comandantul batalionului controleaza actiunile desfasurate in fata, in timp ce seful de stat major le controleaza pe cele din adancime.

(5) Comandantul batalionului preia conducerea fortelor din adancime odata ce a fost inceputa deplasarea celor inaintate, iar seful de stat major primeste sarcina cu reorganizarea fortelor care se retrag si cu supravegherea pregatirilor pozitiei urmatoare.

(6) Pentru desfasurarea cu precizie a intarzierii se realizeaza un plan de comanda si control.

(7) Fiecare operatie de intarziere se finalizeaza printr-o aparare, o retragere sau un atac.