Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
CONTABILITATEA FINANTARILOR BUGETARE
1. Finantarea institutiilor publice
1.1. Creditele bugetare si destinatia acestora
Resursele financiare publice cuprinse in bugetul de stat, se repartizeaza regiilor autonome sau societarilor comerciale prin acordarea de subventii, iar institutiilor publice, sub forma creditelor bugetare. Creditele bugetare aprobate pentru anumite destinatii reprezinta limite maxime de cheltuieli ce nu pot fi depasite. De asemenea, folosirea creditelor bugetare cu alta destinatie decat cea aprobata este interzisa.
Creditele bugetare puse la dispozitia institutiilor publice au o singura sursa: veniturile bugetare. Aceste credite sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi si sunt utilizate in interesul general al statului.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat si bugetele locale sunt repartizate pe trimestre si pot fi utilizate de ordonatorii de credite numai dupa deschiderea de credite prin dispozitie bugetara.
Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului in raza caruia isi au sediul si au deschise conturile.
In baza bugetului anual, Ministerul Finantelor Publice repartizeaza creditele bugetare catre ministere si celelalte organe centrale, si sub forma transferurilor catre directiile generate ale finantelor publice judetene si municipiului Bucuresti pentru bugetele locale.
Institutiile publice finantate integral sau partial din bugetul statului sau bugetele locale, primesc fondurile bugetare sub forma creditelor bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Deschiderea finantarii la nivelul ordonatorilor de credite se face pe baza unui document numit cerere pentru deschiderea de credite prezentata in anexa nr. 4. In respectivul document sunt precizate valoarea creditului, destinatiile acestuia prin defalcarea pe structura clasificatiei bugetare (parti, capitole, titluri, articole, aliniate). Cererile de credite pot fi intocmite trimestrial in doua transe (prima transa pentru primele doua luni din trimestru, cea de-a doua pentru ultima luna din trimestru), sau lunar.
Pentru alimentarea conturilor ordonatorilor secundari si tertiari de credite, ordonatorul principal intocmeste dispozitia bugetara in care precizeaza destinatia creditului, contul de disponibil precum si data din care poate fi utilizat creditul bugetar.
Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetara anuala, nu pot fi utilizate de catre alt ordonator de credite pentru finantarea cheltuielilor sale. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor la alt capitol. In mod exceptional, creditele bugetare aprobate pot fi modificate intre capitole, pe baza unor justificari corespunzatoare, incepand cu trimestru III numai cu acordul scris al ministrului finantelor publice, inainte de imitarea cheltuielilor.
La creditele acordate din bugetul de stat, aprobarea deschiderii de credite se da de Directia Generala a Trezoreriei si Datoriei Publice, pe baza cererii de deschidere de credite bugetare. Cererea va fi insotita de o nota de fundamentare prin care se justifica cuantumul sumelor solicitate.
Bugetul asigurarilor sociale de stat este gestionat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, care are calitatea de ordonator principal de credite. Conducatorii institutiilor subordonate exercita atributiile ordonatorilor secundari si tertiari. Cheltuielile aprobate se asigura din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat.
Bugetele locale sunt administrate de catre primari, acestia fiind cei care indeplinesc atributiile ordonatorilor principali de credite. Cheltuielile trebuie sa se incadreze in prevederile bugetului-local, fiind repartizate pe trimestre, si se acopera din veniturile proprii si din transferuri din bugetul statului pentru echilibrarea bugetului local respectiv.
Intrucat pe parcursul desfasurarii exercitiului bugetar pot apare situatii imprevizibile ce trebuiesc inlaturate sau solutionate, ordonatorii principali de credite pot opera unele modificari in prevederile initiale, impuse de necesitatea efectuarii unor cheltuieli neprevazute sau insuficient fundamentate in faza de aprobare a bugetului.
De asemenea, avand in vedere caracterul inflationist al economiei din tara noastra, creditele bugetare pot fi majorate prin hotarari ale guvernului ce urmeaza sa fie cuprinse intr-o lege rectificativa, pe baza unui proiect care trebuie prezentat si aprobat de Parlament.
Virarile de credite bugetare reprezinta operatiunea prin care se realizeaza o diminuare absoluta a creditelor bugetare de la un articol sau aliniat bugetar si o majorare corespunzatoare la alt articol sau aliniat bugetar, insa aceasta operatiune poate fi efectuata doar in trimestrele III si IV. Acest fapt reprezinta o renuntare la efectuarea unor cheltuieli si angajarea altor cheltuieli neprevazute in bugetul initial.
Spre deosebire de virarile de credite, prin modificarea de alocatii bugetare, creditele anuale nu se modifica, ci doar se schimba repartizarea pe trimestre in sensul ca la un articol se duc credite din trimestrul IV in II, in timp ce la alt articol se face operatiunea invers.
O finantare speciala este finantarea pe baza de programe. Aceasta se diferentiaza de finantarea traditionala, bazata pe categorii de venituri si cheltuieli, in ceea ce priveste pregatirea, analizarea si prezentarea bugetului. O finantare pe baza de programe se axeaza in principal pe rezultatele ce se asteapta a se obtine in urma desfasurarii activitatilor si serviciilor. Intr-un buget de programe, veniturile si cheltuielile se leaga de obiectivele stabilite pe o perioada mai mare de timp (mai multi ani).
Ordonatorii de credite intocmesc programele in cadrul fiecarui capitol si subcapitol de cheltuieli, pe obiective, proiecte, acestea urmand a fi analizate pe parcursul executiei bugetare.
Contul de executie bugetara al primariei Cacica este prezentat in anexa nr. 5.
Contabilitatea finantarilor
Contul – mijloc de inregistrare a evenimentelor si tranzactiilor
Bilantul, ca procedeu specific contabilitatii, permite cunoasterea situatiei economico-financiare a unui perimetru contabil la un moment dat. Activitatea unei unitati presupune operatiuni economice si financiare care influenteaza diferit situatia redata prin bilant. Refacerea bilantului dupa fiecare operatiune necesita un volum mare de munca si, in plus, nu asigura informatii privind modificarile suferite de fiecare element de activ sau de pasiv in cursul unei perioade. De aici decurge necesitatea unui alt procedeu specific metodei contabilitatii, si anume contul.
1.1. Definitia, structura si regulile de functionare a conturilor
Termenul de contabilitate isi are originea in notiunea de cont. Intreaga istorie a contabilitatii exprima dezvoltarea functiilor si dimensiunilor cognitive ale contului.
Contul este un procedeu specific cunoasterii contabile prin care se stabilesc existentul initial, modificarile ulterioare si situatia finala a unei substante patrimoniale determinate.
Principalele elemente structurale ale unui cont sunt:
- denumirea sau titlul contului;
- data operatiunii:
- felul, numarul si data documentului;
- explicatia;
- debit;
- credit;
- sold.
In vederea identificarii elementului de activ sau de pasiv a carui evolutie formeaza obiectul reflectarii, fiecare cont are o denumire. De regula, denumirea elementului la care se refera contul este si denumirea contului. In afara de denumire, contul are si un simbol. Pentru a se asigura o unitate in ceea ce priveste denumirea si simbolul conturilor, acestea se stabilesc prin planurile generale de conturi. Noul plan de conturi pentru institutiile publice ste prezentat in anexa nr. 14.,
Exista planuri generale de conturi distincte pentru unitatile economice (societati comerciale si regii autonome), pentru institutiile publice, pentru persoane juridice fara scop lucrativ, precum si pentru banci, institutiile de credit, unitatile de asigurare-reasigurare.
Daca pentru banci, institutiile de credit si unitatile de asigurare-reasigurare, planurile de conturi se elaboreaza de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, pentru toate celelalte categorii de unitati patrimoniale planurile generale de conturi si Normele metodologice de utilizare a acestora sunt elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
In contabilitate sunt operationale numai conturile sintetice.
Clasele 1-8 sunt utilizate in cadrul contabilitatii financiare fiind grupate in:
a. conturi de bilant (clasele 1-5):
clasa l - conturi de capitaluri;
clasa 2 - conturi de imobilizari;
clasa 3 - conturi de stocuri si productie in curs de executie;
clasa 4 - conturi de terti;
clasa 5 - conturi de trezorerie.
b. conturi de rezultate:
clasa 6 - conturi de cheltuieli;
clasa 7 - conturi de venituri;
c. clasa 8 - conturi speciale.
In tabelul de mai jos se prezinta sintetic continutul conturilor utilizate in cadrul contabilitatii financiare.
Clasa 1 – Conturi de capitaluri |
Conturile din aceasta clasa sunt destinate sa reflecte operatii privind finantarea intreprinderii respectiv capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen lung. |
Clasa 2 - Conturi de imobilizari |
Conturile de imobilizari se refera la bunuri si valori destinate sa serveasca durabil (pe o perioada mai mare de un an) activitatea unitatii. Operatiunile de investitii se refera la crearea de imobilizari. |
Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie |
Conturile din aceasta clasa reflecta stocurile, adica ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in ciclul de expluatare al inteprinderii. |
Clasa 4 - Conturi de terti |
Aceste conturi sunt destinate, in principal, sa reflecte creantele si datoriile generate de operatiunile de expluatare dar si cele inafara expluatarii. |
Clasa 5 - Conturi de trezorerie |
Prin intermediul conturilor din aceasta clasa sunt inregistrate operatiunile legate de . |
Clasa 6 - Conturi de cheltuieli |
Aceasta clasa grupeaza conturi destinate sa reflecte cheltuielile care dupa natura lor sunt: de exploatare, financiare, extraordinare si cele cu impozitul pe venit/profit. |
Clasa 7 - Conturi de venituri |
In mod simetric, conturile din aceasta clasa reflecta veniturile care se grupeaza dupa natura lor in: venituri de exploatare, financiare si extraordinare. |
Clasa 8 - Conturi speciale |
Aceste conturi reflecta valori in posesie, creante si angajamente eventuale si alte aspecte complementare celor reflectate prin conturile de bilant. |
Clasa 9 cuprinde conturi utilizate in cadrul contabilitatii de gestiune.
Debitul si creditul sunt cele doua parti opuse ale contului care permit reflectarea separata a celor doua tipuri de modificari, sporire si reducere. Originea termenului debet se afla in expresia latina debit care semnifica „datoreaza'. Ea era utilizata de contabilii italieni inca din secolul al XV-lea pentru a desemna coloana din stanga contului in care era inregistrat ceea ce tertii datorau intreprinderii. Termenul credit isi are originea in latinescul credere, fiind utilizat pentru a desemna cealalta coloana (din dreapta) a contului.
Principalele marimi semnificative ale contului sunt: soldul initial, rulajul, total sume si soldul final. Existentul initial dintr-un element se reflecta in cont sub denumirea de sold initial.
A debita un cont inseamna a trece o suma de bani in debitul lui, iar a credita un cont inseamna a trece o suma de bani in creditul lui. Debitarea unui cont se face prin creditarea unuia sau a mai multor conturi. Un cont se crediteaza prin debitul unui cont sau a mai multor conturi. Sumele inregistrate in debit se numesc sume debitoare, iar cele inregistrate in credit se numesc sume creditoare.
Rulajul unui cont inseamna totalul debitului sau totalul creditului fara sold initial. Prin insumarea rulajului debitor cu soldul initial debitor, daca exista, se obtine total sume debitoare, iar prin insumarea rulajului creditor cu soldul initial creditor, daca exista, se obtine total sume creditoare. Atunci cand totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, contul respectiv are sold zero si de aceea se spune ca s-a soldat.
Diferenta intre totalul debitului si totalul creditului se numeste sold final.
Soldul final se trece pe partea cea mai mica a contului. Un cont se soldeaza sau este soldat atunci cand cele doua parti ale sale sunt in echilibru, adica totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare.
Avand in vedere conceptul de cont si functiile pe care acesta urmeaza sa le indeplineasca in procesul de cunoastere, sunt posibile doua reguli de functionare a conturilor.
Potrivit uneia dintre ele, marimile de aceeasi natura, respectiv soldul initial si sporirile sunt inscrise in debit, iar reducerile si soldul final in credit.
Potrivit celei de-a doua reguli, soldul initial si sporirile sunt inscrise in credit, iar reducerile si soldul final in debit. Prima regula este rezervata conturilor de activ, iar cea de-a doua, conturilor de pasiv. Regula de functionare a conturilor de activ este aplicabila si conturilor de cheltuieli, (asimilate conturilor de mijloace), iar regula de functionare a conturilor de pasiv este aplicabila si conturilor de venituri (asimilate conturilor de resurse).
Avand determinate cele trei marimi caracteristice ale contului: sold initial, rulaj debitor si rulaj creditor putem sa stabilim soldul final. Situandu-ne in cadrul primei reguli de functionare a conturilor avem relatia:
Soldul final debitor = Soldul initial debitor + Rulajul
debitor - Rulajul creditor
(Sfd) (Sid) (Rd) (Rc)
Daca avem in vedere cea de-a doua regula de functionare a conturilor, atunci:
Soldul
final creditor = Soldul initial creditor + Rulaj creditor - Rulaj debitor
(Sfc) (Sic) (Rc) (Rd)
Contabilitatea analitica a creditelor bugetare
Contabilitatea analitica[2] a creditelor bugetare la institutiile publice, se conduce in cadrul conturilor in afara bilantului (conturi de ordine si evidenta) si anume:
8060 - „Credite bugetare aprobate'
8061 - „Credite deschise de repartizat'
8062 - „Credite deschise pentru cheltuieli proprii'.
Contul 8060 „Credite bugetare aprobate' - contabilitatea analitica se conduce cu ajutorul fisei de evidenta a operatiunilor bugetare deschise pentru fiecare subcapitol al clasificatiei functionale, pe articole si aliniate ale clasificatiei economice bugetare.
Fisa are coloane pentru creditele bugetare aprobate, plati nete de casa (Ct. 700) si cheltuieli efective (Ct. 400 sau 410).
La institutiile publice finantate din bugetul de stat, deschiderea de credite se face de ordonatorul principal de credite prin dispozitie bugetara, formular specific finantarii institutiilor publice, in care, pe versoul formularului se desfasoara pe articole si aliniate sau numai pe titluri suma repartizata din bugetul de stat.
In debitul contului 8060 se inregistreaza la inceputul fiecarui trimestru, alocarile de credite efectuate in cursul trimestrului respectiv. Soldul contului 8060 la finele trimestrului sau anului reprezinta totalul creditelor aprobate pana la finele perioadei respective.
Contul 8061 „Credite deschise de repartizat', se foloseste de catre ordonatorii principali si secundari si cu ajutorul lui se evidentiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate institutiilor subordonate.
Contabilitatea analitica a acestui cont se tine pe subcapitole si capitole ale clasificatiei bugetare.
In debitul contului 8061 „Credite deschise de repartizat' se inregistreaza credite deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonati precum si credite retrase de la acestia, iar in credit, creditele repartizate precum si credite retrase de Ministerul Finantelor Publice, ordonatorului principal de credite.
Contul 8062 „Credite pentru cheltuieli proprii' tine evidenta creditelor deschise de la buget.
In debitul contului 8067 'Credite deschise pentru cheltuieli proprii', ordonatorii principali inregistreaza creditele deschise de Ministerul Finantelor Publice, pentru cheltuielile proprii, iar in credit fondurile retrase in cursul anului.
Ordonatorii secundari si tertiari inregistreaza in debit creditele primite prin repartizarea de la ordonatorul superior, pentru cheltuieli proprii, iar in credit sumele retrase.
3. Deschiderea finantarii exercitiului
Pentru a exemplifica cu operatiuni economice inregistrate in contabilitatea patrimoniului unitatilor administrativ - teritoriale si celorlalte institutii publice, privind deschiderea finantarii activitatii exercitiului, avem in vedere urmatoarele:
- sursa principala de finantare a activitatii curente a primariei conform prevederilor Legii Finantelor Publice; Legii Finantelor Publice Locale, Legii 215/2001 - privind administratia publica locala; bugetul local; bugetul de venituri si cheltuieli proprii;
cine face repartizarea sumelor;
- continutul economic, juridic si contabil al operatiunilor privind alocarea fondurilor bugetare necesare activitatii unitatilor administrativ-teritoriale;
- functiunea contabila a conturilor in care se vor inregistra operatiunile economice reprezentand alimentarea cu sume a conturilor deschise la Trezoreria Statului;
- documentele justificative folosite pentru deschiderea finantarii si inregistrarea operatiunilor economice in contabilitate.
Luand in considerare cele mai sus prezentate, sursele de finantare a activitatii unitatilor administrativ-teritoriale; calitatea de persoane juridice iar primarii ordonatori de credite in conditiile legii, exemplificam inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economice privind deschiderea finantarii activitatii primariei ca unitate administrativ-teritoriala.
Pentru inregistrarea in contabilitate a deschiderii finantarii se folosesc conturi extrapatrimoniale din clasa 8 „CONTURI SPECIALE', astfel:
„Credite bugetare aprobate' 8061 „Credite deschise de repartizat'
„Credite pentru cheltuieli proprii'
Exemple de operatiuni economice
1. Potrivit documentului „Dispozitia
Bugetara' se deschide Institutiei Primariei Cacica
finantarea pentru
trimestrul II al anului 2006, suma de 27.000 lei, din care 2000
lei activitati
curente si 5.000 lei nevoi proprii:
8 „Credite bugetare 27.000 lei
aprobate'
– inregistrat finantarea aprobata de consiliul local, in
conditiile legii
potrivit bugetului local.
„Credite deschise de = 2000
lei
repartizat'
– inregistrat finantarea aprobata si repartizata in suma de 2000 lei pentru trim. II/2006 privind activitatea curenta, conform Dispozitiei Bugetare si Notei Contabile.
8062 „Credite pentru cheltuieli = 5.000 lei
proprii”
– inregistrat finantarea aprobata si repartizata pentru cheltuieli (nevoi) proprii in suma de 5.000 lei potrivit legii, conform Notei Contabile.
Din motive legal justificate, se retrage in
cursul trimestrului II/2005, suma
de 750 lei in conditiile legii,
conform documentelor „Referatul de retragere”,
„Dispozitia Bugetara', „Nota Contabila'.
750 lei = 8060 „Credite bugetare
aprobate'
– inregistrat retragerea finantarii in suma de 750 lei, aprobata initial si retrasa in cursul trim. II/2006 in conditiile legii conform Notei Contabile la care se anexeaza Referatul de retragere si Dispozitia Bugetara.
3. In cursul lunii aprilie 2006, s-au efectuat cheltuieli curente in suma de 10.000 lei.
10.000 lei 691 „Cheltuieli curente = 770.02 „ Finantare de 10.000 lei - 770.02 „Finantare
ale bugetului local' la bugetul local'
– inregistrat cheltuieli curente ale bugetului local insumand 10.000 lei.
4. La finale perioadei de operare (luna, trimestru, an) cand are loc inchiderea exercitiului, in contabilitate au loc inregistrarile:
27.000 lei = 8060 „Credite bugetare
Aprobate”
2000 lei = 8061 „Credite deschise de
repartizat'
5.000 lei = 8062 „Credite pentru
cheltuieli proprii'
26.250 770.02
„Finantare de la = 691
„ Cheltuieli curente 26.250.000
bugetul local' ale bugetului
local'
– inregistrat inchiderea finantarii activitatii pentru trim. II/2006 cu surna de lei 26.250, reprezentand credite aprobate, mai putin creditele retrase.
Contul 8060„Credite bugetare aprobate'
Cu ajutorul acestui cont institutiile indiferent de subordonare si de modul de finantare tin evidenta creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitica a creditelor aprobate se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. In debitul contului 8060 „Credite bugetare aprobate' se inregistreaza, la inceputul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate cu defalcare pe trimestre precum si suplimentarile efectuate in cursul exercitiului bugetar care majoreaza creditele bugetare aprobate. In creditul contului se inregistreaza diminuarile de credite efectuate in cursul exercitiului bugetar care micsoreaza creditele bugetare aprobate. Soldul contului reprezinta creditele bugetare aprobate neconsumate la finele trimestrului sau anului.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. Inregistrat suma de 5.750 lei reprezentand credite bugetare aprobate la inceputul exercitiului, cu defalcare pe trimestre:
„Credite bugetare 5.750 lei =
aprobate'
– credite bugetare aprobate pentru intreg exercitiul anului 2006.
In cursul exercitiului s-a inregistrat
suplimentarea cu inca a 500 lei a creditelor bugetare: 8060 „Credite bugetare = 500 lei
aprobate'
– suplimentarea creditelor bugetare in cursul
exercitiului.
3. S-a inregistrat o diminuare a creditelor bugetare cu suma de 700 lei:
700 lei = 8060 „Credite bugetare aprobate'
– diminuarea creditelor bugetare aprobate.
Contul 8061 „Credite deschise de repartizat'
Cu ajutorul acestui cont ordonatorii principali si secundari finantati din bugetul de Stat evidentiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate institutiilor subordonate. In debitul contului 8061 „Credite deschise de repartizat' ordonatorii principali de credite inregistreaza creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine, precum si creditele retrase de la acestia, iar in credit creditele repartizate precum si cele retrase acestora. La ordonatorii secundari, in debit se inregistreaza creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a fi repartizate ordonatorilor tertiari, iar in credit creditele repartizate ordonatorilor tertiari precum si creditele retrase de ordonatorul principal. Soldul contului reprezinta totalul creditelor repartizate.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
l. Ordonatorul de credite principal repartizeaza credite in suma de 5.000 lei ordonatorului de credite subordonat, iar in cursul perioadei retrage credite in suma de 500 lei:
8061 „Credite deschise de = 5.000 lei
repartizat'
– inregistrat creditele deschise de repartizat ordonatorului subordonat, in suma de 5.000 lei de catre ordonatorul superior.
500 lei = 8061 „Credite deschise de repartizat'
– retragerea creditelor de la ordonatorul subordonat, de catre ordonatorul ierarhic superior, in suma de 500 lei.
Ordonatorul de credite subordonat, inregistreaza suma de 5.000 lei, reprezentand creditele bugetare deschise de ordonatorul superior, si creditele retrase, in suma de 500 lei:
„Credite deschise de 5.000 lei repartizat'
– creditele deschise.
500 lei = 8061 „Credite deschise de
repartizat' .
– creditele retrase ordonatorului subordonat.
Contul 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii'
Cu
ajutorul acestui cont ordonatorii de credite tin evidenta creditelor
deschise de la buget, in debitul contului ordonatorii de credite
inregistreaza creditele
deschise
Ministerului Finantelor Publice pentru cheltuieli proprii, iar in credit creditele
retrase in cursul anului. Ordonatorii secundari si tertiari, inregistreaza in debit
creditele
primite prin
repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii, iar in credit,
creditele
retrase.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. Inregistrat suma de 15.000 lei, reprezentand credite deschise de catre ordonatorii de credite pentru cheltuieli proprii:
8062 „Credite deschise pentru = 15.000
lei 15.000.000
cheltuieli
proprii'
Se retrag in cursul anului, credite deschise
pentru nevoi proprii, in suma
de 7.000 lei:
7.000 lei = 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii'
3. S-a inregistrat suma de 5.000 lei, reprezentand creditele primite prin repartizare, de catre ordonatorii de credite secundari si tertiari, de la ordonatorii superiori pentru cheltuieli proprii:
8062 Credite deschise pentru = 5.000 lei
cheltuieli proprii'
– ordonatorii secundari si tertiari cu creditele primite, lei 5.000 lei
4. Unui ordonator de credite tertiar/secundar i s-a retras suma de 5.000 lei, reprezentand credite pentru cheltuieli proprii:
5.000 lei = 8062 „Credite deschise pentru
cheltuieli proprii'
Contul 8063 „Fonduri de primit de la bugetul de Stat'
Cu ajutorul acestui cont Agentia Sapard inregistreaza in partida dubla partea de cofinantare de 25%pentru programul Sapard ce urmeaza sa fie suportata de bugetul Statului. In creditul acestui cont se inregistreaza sumele prevazute in acordurile financiare care urmeaza sa se suporte de la bugetul Statului iar in debit se inregistreaza angajamentele bugetare reprezentand contravaloarea contractelor incheiate cu beneficiarii de proiecte.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. S-a inregistrat suma de 50.000 Euro, respectiv 175.000 lei, suma prevazuta in acordul financiar cu bugetul Statului, reprezentand partea de cofinantare de 25% pentru programul SAPARD, din partea Statului Roman:
50.000 € = 8063 „Fonduri de primit de la
bugetul de Stat'
Inregistrat suma de 000 Euro, respectiv 7.000 lei, reprezentand contravaloarea contractelor cu beneficiarii de proiecte din programul SAPARD:
8063 „Fonduri de primit de la = 000 €
bugetul de Stat' 7.000 lei
Contul 8064 „Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana'
Cu ajutorul acestui cont Agentia Sapard inregistreaza in partida dubla partea de 75% din finantarea programului Sapard ce urmeaza sa fie suportata de Comunitatea Europeana. In creditul acestui cont se inregistreaza sumele prevazute in acordurile financiare care urmeaza sa se suporte de la Comunitatea Europeana, iar in debit, se inregistreaza angajamentele bugetare reprezentand contravaloarea contractelor incheiate cu beneficiarii de proiecte.
Exemple de operatiuni economice- extrapatrinioniale
1. Inregistrat suma de 10.000 Euro, respectiv 35.000 lei, reprezentand 75% din finantarea programului SAPARD ce urmeaza a fi suportata de Comunitatea Europeana:
10.000 € = 8064 „Fonduri de
primit de la
35.000 lei Comunitatea Europeana'
Inregistrat suma de 125.000 Euro, respectiv 437.500 lei, reprezentand valoarea contractelor incheiate cu beneficiarii de proiecte:
„ Fonduri de primit de la 125.000€
Comunitatea Europeana' 437.500 lei
Contul 8065 „Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana - PHARE'
Nota: Contul 8065 functioneaza pe aceleasi principii ca si contul 8064
Contul 8066 „Angajamente bugetare'[4]
Cu ajutorul acestui cont institutiile publice indiferent de subordonare si modul de finantare a cheltuielilor tin evidenta angajamentelor bugetare, respectiv a sumelor rezervate in vederea efectuarii unor cheltuieli bugetare, in limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitica a angajamentelor bugetare se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. In debitul contului se inregistreaza angajamentele bugetare, precum si suplimentarile efectuate in cursul exercitiului bugetar care majoreaza angajamentele bugetare initiale. In creditul contului se inregistreaza diminuarile de angajamente bugetare efectuate in cursul exercitiului care micsoreaza angajamentele bugetare initiale. Soldul contului reprezinta totalul angajamentelor bugetare la un moment dat, nefolosite.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. Inregistrat suma de 2000 lei, reprezentand angajamente bugetare potrivit titlului, articolelor si alineatelor, subcapitol, al capitalului bugetului aprobat:
„Angajamente bugetare' =
Inregistrat suplimentarea cu suma de 500 lei, a angajamentelor bugetare in cursul exercitiului:
„Angajamente bugetare' =
3. Inregistrat suma de 2300 lei, reprezentand diminuarea angajamentelor bugetare efectuate in cursul exercitiului:
2300 = 8066 „Angajamente bugetare'
4. inregistrat suma de 200 lei, reprezentand angajamente bugetare nefolosite (la un moment dat) la 31 decembrie:
8066 „Angajamente bugetare'
Contul 8067 „Angajamente legale'
Cu ajutorul acestui cont institutiile publice indiferent de subordonare si de finantare a cheltuielilor tin evidenta angajamentelor legale, aprobate de ordonatorul de credite in limita creditelor bugetare aprobate. Contabilitatea analitica a angajamentelor legale se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat. In debitul contului se inregistreaza angajamentele legale si suplimentarile efectuate in cursul exercitiului bugetar care majoreaza angajamentele legale initiale. In creditul contului se inregistreaza diminuarile de angajamente legale care micsoreaza angajamentele legale initiale, iar la finele anului totalul platilor efectuate in contul angajamentelor legale. Soldul contului la finele perioadei reprezinta totalul angajamentelor legale, iar la finele anului totalul angajamentelor ramase neachitate.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. Inregistrat angajamente legale la inceputul exercitiului in suma de 3000 lei, aprobate de ordonatorul de credite in creditelor aprobate:
„Angajamente legale' = 3000
In cursul exercitiului s-a inregistrat suma de 800 lei, reprezentand suplimentari de angajamente legale:
„Angajamente legale' 800
3. In cursul anului s-a inregistrat suma de 3400 lei, reprezentand diminuari (valorificarea angajamentelor) de angajamente (platile efectuate):
3400 = 8067 „Angajamente legale'
4. La
finele anului s-a inregistrat suma de 400 lei, reprezentand angajamente
neachitate:
8067 „Angajamente legale''
Contul 8068 „Angajamente legale - SAPARD -'
Nota: Contul 8068 functioneaza pe aceleasi principii ca si contul 8064
Contul 8069 „Angajamente de plata” Contul 8069 „Angajamente de plata'
Cu ajutorul acestui cont Agentia Sapard inregistreaza in partida dubla angajamente ce urmeaza a fi platite in baza contractelor incheiate cu beneficiarii. In credit se inregistreaza crearea obligatiei de ordonantare (autorizarea platii). In debit se inregistreaza ordonantarea si plata angajamentelor.
Exemple de operatiuni economice-extrapatrimoniale
1. Inregistrat obligatia de ordonantare (autorizarea platii) in suma de 5.000 Euro , respectiv 19.000 reprezentand angajamentele ce urmeaza a fi platite beneficiarilor in baza contractelor incheiate intre Agentia SAPARD si beneficiarii (Primaria Cacica), potrivit legii:
„Angajamente de plata'
19.000
S-a inregistrat suma de 5.000 Euro respectiv 19.000 lei, reprezentand autorizarea platii, adica crearea obligatiei de ordonantare:
5.000 € = 8069 „Angajamente de plata'
19.000
4. Contabilitatea operatiunilor economice patrimoniale in cursul exercitiului financiar privind GRUPA 77 „FINANTARI, SUBVENTII TRANSFERURI, ALOCATII BUGETARE CU DESTINA TIE SPECIALA, FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA'
Potrivit prevederilor Legii Finantelor Publice nr. 500/2002, Legii Finantelor Publice Locale nr.273/2006, a altor acte normative in materie, finantarea institutiilor publice se asigura din surse precum: Potrivit prevederilor Legii Finantelor Publice nr. 500/2002, Legii Finantelor Publice Locale nr. 273/2006, a altor acte normative in materie, finantarea institutiilor publice se asigura din surse precum:
– integral din bugetul de Stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de Stat, bugetul fondurilor speciale, dupa caz;
– din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de Stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul asigurarilor sociale de Stat, dupa caz;
integral din venituri proprii;
– din donatii, sponsorizari, subscriptii libere etc.
Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite finantate din bugetul de Stat si bugetele locale se evidentiaza in conturile de clasa a 8-a Conturi Speciale (in afara bilantului). Contabilitatea creditelor[5] deschise si a celor repartizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru finantarea cheltuielilor din bugetul asigurarilor sociale de Stat, se tine cu ajutorul conturilor din afara bilantului.
Contabilitatea cheltuielilor finantate din buget si din venituri proprii, asigura atat evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe structura clasificatiei functionale si economice. Platile efectuate din conturile de finantare bugetara sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se include si platile efectuate prin casieria proprie, in conformitate cu regulamentele legale in vigoare.
Pe langa sursele de
finantare a institutiilor publice precizate prin legea mai
sus mentionata, institutiile publice pot
avea si surse atrase de finantare, cum sunt:
- imprumuturi contractate direct de catre Stat;
imprumuturi externe garantate direct de Stat;
- contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene prin Agentia SAPARD, PHARE, ISPA;
- compensari legale.
Organizarea, tinerea si conducerea contabilitatii „Finantarilor, subventiilor si alocatiilor bugetare cu destinatie speciala' in cursul exercitiului, are loc prin intermediul grupei de conturi 77 „Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala'
Grupa 77 „Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala' cuprinde urmatoarele conturi: 770 „Finantarea de la buget', „Finantarea in baza unor acte normative speciale' , 772 „Venituri din subventii', 773 „Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala', 774 „Finantarea din fonduri externe nerambursabile', 776 „Fonduri cu destinatie speciala' si 779 „ Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit'
Contul 770 „ Finantarea de la buget”
Cu ajutorul acestui cont, ordonatorii principali, tertiari sau secundari de credite finantati din bugetul de Stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de Stat, tin evidenta platilor efectuate prin creditele bancare deschise pentru realizarea sarcinilor prevazute in buget. Contul 770 „Finantarea de la buget' este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se inregistreaza sumele platite in cursul anului, iar in debit se inregistreaza sumele recuperate din finantarea anului curent, reprezentand reconstituirea creditelor bugetare (avansuri sau sume neutilizate in totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri din plati eronat executate, sume recuperate din imputatii ce privesc exercitiul bugetar curent etc.). In debit se inregistreaza, la sfarsitul anului, totalitatea platilor efectuate pentru inchiderea contului prin creditul contului de rezultate. Soldul creditor al contului, inaintea operatiunilor de inchidere reprezinta totalul platilor efectuate in cursul anului. La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea operatiunilor de inchidere, contul nu prezinta sold.
Aplicatie
La primaria comunei Cacica in perioada 1-01-2007 / 31-03-2007, conform notelor contabile intocmite pentru luna 31-03-2007, si prezentazte in anexele nr.6, au loc urmatoarele tiputi de operatiuni:
- stabilirea debitelor pentru anul 2007 trim. I in suma de 29.698 lei;
2968 lei 464 734.07.001.01 29698 lei
„Debitori” „Impozit pe cladiri persoaane fizice”
- incasarea debitelor in cursul trimestrului I 29.698 lei;
29.698 lei 521 464
„Disponibil la treyoreria statului” „Debitori”
- incasari fara debit in trimestrul I, in suma de 966 lei;
966 lei 521 7311 966 lei
„Disponibil la trezoreria statului” „Impozit pe venit”
- stabilirea drepturilor salariale la activitatea PSI, pe trimestrul I, 3120 lei;
641 421 3120 lei
„Cheltuieli cu salariile de personal” „Personal salarii datorate”
- ridicari cu numerar pentru activitatea PSI, 3022 lei;
581 3022 lei
„Viramente interne” „Finantare de la bugetul local”
plati prin casa a salariilor ridicate 3022 lei;
531 581 3022 lei
„Casa in lei” „Viramente interne”
- obligatii CAS 19,75 , 765 lei;
6451 4311 765 lei
„Cheltuieli privind contributia „Contributii angajator pentru
unitatii la asigurari sociaale” asigurari sociale”
- plata obligatiilor CAS 19.75 765 lei;
4311 7702 765 lei
„Contributii angajator pentru „Finantarea de la buget local”
asigurari sociale”
- primirea conform facturilor a furniturilor de birou 1984,03 lei,
401 1984,03 lei
„Materiale consumabile” „Furnizori'
- plata facturilor catre furnizori 1984,03 lei,
401 7702 1984,03 lei
„Furnizorii” „Finantare de la bugetul local”
- darea in consum a furniturilor de birou conform bonurilor de consum 1984,03 lei,
6028 1984,03 lei
“Cheltuieli privind alte “Materiale consumabile”
materiale consumabile”
- inchiderea contului de cheltuieli;
5869.03 lei 121
„Rezultatul patrimonial” 641 „Cheltuieli cu salarii de
personal”
6451 „Cheltuieli privind contri.
la asigurari sociale”
6028 „ Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
inchiderea contului de venituri;
= 30664 lei
“Rezultatul patrimonial”
“Impozit cladiri persoane fizice”
7311
“Impozit pe venit”
Conform normelor de inchidere elaborate de Ministerul finantelor publice contul 770 se inchide la finele perioadei prin contul 521 reprezentand „Disponibilul aflat la trezoreria statului”.
Asociatia directorilor economici din cadrul consiliilor judetene din Romania, Seminar „ Program de instruire in domeniul contabilitatii in partida dubla - Abordare integrata a nevoilor de instruire la nivelul comunelor”. Suceava, 4-8 mai 2005.
Cornelia Dascalu, Ileana Nisulescu, Aurelia Stefanescu, Noua contabilitate publica Editura Info Mega, Bucuresti 2005.
Botea M, Dascalu C, Serbanoiu C, Contabilitatea institutiilor publice, fundamente teoretice si aplicatii practice, Editura ASE, Bucuresti 2000.
Constantin I. Jitaru Noua contabilitate a institutiilor publice si unitatilor administrativ-teritoriale (comune, orase, municipii, judete), Editura „Danubius”- Braila, 2006.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate