STUDIUL COMPARATIV PRIVIND BILANTUL PE PLAN MONDIAL

STUDIUL COMPARATIV PRIVIND BILANTUL PE PLAN MONDIAL

Acest capitol doreste sa faca o trecere in revista a celorlalte sisteme contabile din lume .

evidentiind trasaturile comune sau diferentele dintre bilantul contabil romanesc si bilantul american , britanic, francez, german etc.

Este vorba de bilanturile din sistemul american ca rol principal de interes privind dezvoltarea contemporana a contabilitatii si sistemul britanic ca explorator de imagine fidela , sistemul francez ca inspirator de reforme contabile in lumea latina si nu numai si sistemul german cu rigurozitatea si spiritul sau analitic .

A.Prezentarea sistemelor contabile reprezentative incepe cu "STATELE UNITE "deoarece americanii au devenit "maestrii conceptualizarii " contabilitatii ei fiind primii creatori de cadre conceptuale . Principiile contabile americane au ajuns la un inalt grad de rafinament ,atit sub aspect teoretic cit si practic .Contabilitatea SUA incearca sa uniformizeze practicile si sa satisfaca toate cerintele informationale ale utilizatorilor .

Principalele sisteme financiare din contabilitatea americana sunt :

-Bilantul-Balance Sheet

-Contul de profit si pierdere -Income Statement

-Tabloul de trezorerie-Statement of Cash Flows.

Bilantul contabil se prezinta fie in formatul vertical fie in cel orizontal cu activul reprezentat de bunuri(Assets)si pasivul , de datorii(Liabilities) si capitaluri proprii (Owner's Equity) insa cea mai des utilizata este forma orizontala.

Activele sunt clasificate in ordine descrescatoare a lichiditatii , iar pasivele , in ordinea descrescatoare a exigibilitatii.Intreprinderile americane nu sunt obligate sa intocmeasca un bilant conform unei prezentari standardizate. La prezentarea orizontala ecuatia de baza a bilantului este : ACTIVE=DATORII+CAPITALURI PROPRII

Prezentarea verticala se face prin doua variante :

-prin punerea in evidenta a capitalurilor proprii :aceasta prezentare are un accentuat caracter juridic si scoate in relief partea creditorilor in activul intreprinderii(tertii au o prioritate legala in fata proprietarilor).

-prin punerea in evidenta a fondului de rulment spre deosebire de conceptia franceza , in lumea anglo-saxona fonndul de rulment este calculat atat prin diferenta dintre activul circulant si datoriile pe termen scurt precum si prin diferenta dintre capitalurile permanente si totalul imobilizarilor.

Contul de profit si pierdere (Income Statement) se prezinta in format vertical si in structura sa sunt cuprinse veniturile si cheltuielile.Daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile , exercitiul se soldeaza printr-un beneficiu(net income)iar in caz contrar activitatea se termina prin pierdere (net loss). Clasificarea cheltuielilor se face dupa destinatia acestora sau functiile intreprinderii.Contul de profit si pierdere american distinge urmatoarele functii :

-functia de productie prin costul bunurilor vandute

-funtia de vanzare pri cheltuielile de vanzare

-functia administrativa prin cheltuielile generale si administrative

-functia financiara prin cheltuielile cu dobanzile.

Marimea impozitului de platit este divizata in doua structuri :

-impozitul asupra beneficiului curent

-impozitul asupra elementelor extraordinare

In cazul societatilor pe actiuni in partea de jos a contului se mentioneaza « beneficiul pe actiune ».

Spre deosebire de conceptia multor tari din Europa Continentala contul de profit si pierdere american nu releva valoarea adaugata si nici productia exercitiului . Notiunea fundamentala este aceea de cost al bunurilor vandute (fara a se face distinctia  intre marfurile vandute si productia vanduta).

Din punct de vedere procedural in timp ce contabilii francezi fac apel la informatiile contabilitatii financiare pentru a intocmii un cont de profit si pierdere , cei americani se servesc de informatii generate de cantabilitatea analitica adica de modul de identificare si calcul al cheltuielilor directe si indirecte care permit calculul costului bunurilor vandute .

Metoda contului de profit si pierdere permite determinarea marimii pierderilor din creante dubioase pe baza unui procentaj aplicat la vanzarile nete pe credit ale perioadei.O astfel de metoda , punand in relatie vanzarile pe credit cu creantele nerecuperabile , va respecta cu strictete principiul conectarii cheltuielilor la venituri.

Metoda bilantiera pune in evidenta o relatie intre vechimea creantei si posibilitatea de incasare . Ea se bazeaza pe o analiza a creantelor fata de clienti la inchiderea conturilor. Datele istorice sunt analizate pentru a analiza procentajul de aplicat pe clase de vechime.

B . Sistemul contabil britanic

Daca ar fi sa prezentam primele doua caracteristici ale contabilitatii in Regatul Unit atunci acestea ar fi : simplitate si specificitate . Contabilitatea britanica propune doua modele de bilant si patru pentru contul de profit si pierdere , societatea avand libertatea de alegere a modelului care este adaptat conditiilor lor . O data ales un model , nu are posibilitatea de a-l schimba de la un exercitiu la altul decat in anumite situatii specifice care trebuie justificate .

Reglementarea contabila britanica lasa posibilitatea transferarii in Anexa a anumitor informatii prevazute in bilant si contul de profit si pierdere ceea ce constituie o originalitate fata de alte sisteme contabile .Cele doua modele de bilant sunt : -lista-vertical si sub forma de - cont - orizontal . Modelul lista este mult mai utilizat , criteriul fundamental de analiza a datoriilor fiind distinctia intre datorii scadente sub un an si peste mai mari de un an . Modelul al doilea pe langa forma lui orizontala prezinta unele particularitati majore : -sub termenul de datorii include intregul pasiv inclusiv capitalurile proprii conceptie ce este corecta deoarece capitalurile proprii pot fi interpretate ca datorii pe termen lung ale intreprinderii fata de proprietarii sai.

-datoriile propriu zise nu sunt diferentiate in datorii scadente sub un an si datorii scadente peste mai mult de un an .

-acest format nu este orientat spre calculul activului sau pasivului net curent sau nici al activului sau pasivului net .

-aceasta structura (orizontala)se apropie mult de cea utilizata in tarile Europei Continentale (inclusiv Romania).

-din cele patru modele de cont de profit si pierdere doua structureaza cheltuielile pe functii iar celelalte doua dupa natura , doua avand prezantare in forma de lista iar doua in forma de cont .

-in cele patru modele este evidenta clasificarea cheltuielilor si veniturilor in : cheltuieli si venituri din activitati ordinare (curente)si cheltuieli si venituri din activitati extraordinare .O particularitate este aceea ca nu se determina un profit sau o pierdere distinct la nivelul operatiilor de exploatare respectiv financiare.Impozitarea profitului activitatilor ordinare se face si se identifica distinct de impozitarea profitului din operatii extraordinare.Din cele patru modele de cont de profit si pierdere cel cu afectarea cheltuielilor pe functii si prezentare in lista are cea mai mare audienta si utilizare in sistemul economic britanic.

Anexa ca instrument de baza in comunicarea financiara si in calitatea de complement de informatii este structurata in functie de modele de bilant si de cont de profit si pierdere retinute de intreprinderi. Structura generala a anexei in intreprinderile britanice urmeaza linia generala si cuprinde : prezentarea politicii contabile, analiza anumitor posturi din bilant si contul de rezultate , informatii complementare.

Avand in vedere ca economia britanica este una de tip bursier exista o veche traditie ca anexei sa i se acorde un rol important in informarea financiara.Obligatiile intreprinderilor in materie de comunicare financiara prin anexa sunt fixate prin legislatie.

Marea deosebire intre conceptia anglo-saxona dintre anexa si cerintele noului sistem contabil romanesc dincolo de sistemele economice si financiare total diferite este data de existenta neformalizata a unei piete a informatilor contabile in tarile dezvoltate .

C.Sistemul contabil francez este unul din cele patru sisteme contabile ale lumii cu incarcatura pragmatica pentru tara noastra de oarece se stie ca noul sistem contabil romanesc este inspirat dupa sistemul francez .Conform reglementarilor particulare franceze de prezentare a bilantului acesta are o forma tabelara (de cont ) este reprezentat inaintea repartizari rezultatului ,elementele de activ sunt clasificate conform destinatiilor iar elementele de pasiv conform provenientei lor.

Contul de rezultate se poate prezenta fie sub forma tabelara fie sub forma de lista , insa odata aleasa forma de prezentare ea trebuie mentinuta de la un exercitiu la altul pt a putea asigura comparabilitatea datelor. Categoriile de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere sunt : din exploatare, financiare, extraordinare iar in interiorul fiecarei categorii se indica diferitele naturi de venituri si cheltuieli.In cazul formei tabelare a contului de rezultate se releva rezultatul curent si cel exceptional iar in cazul formei lista acesta permite sa se degajeze succesiv rezultatul exploatarii financiar rezultatul curent inaintea impozitarii si rezultatul exceptional.Contul de rezultate permite sa se calculeze in mod direct productia exercitiului valoarea adaugata bruta excedentul brut din exploatare respectiv capacitatea de autofinantare .

Potrivit regulilor particulare franceze de prezentare a anexei , functiile de baza ale acesteia sunt : de a completa si de a comenta informatiile structurate in cele doua situatii financiare anuale precum si de a prezenta numai informatiile care cad sub incidenta aplicarii principiului importantei relative . Spe deosebire de alte tari in Franta nu se poate modula informatia din documentul de sinteza prin jocul anexei deci bilantul si contul de rezultate sunt documente prioritate.

Anexa nu repeta informatiile deja prezentate prin primele doua conturi anuale . Ea prezinta numai informatiile semnificative capabile sa influenteze judecata utilizatorilor conturilor. Principiile contabile se aplica numai informatiilor numerice din anexa. Prezentarea anexei se organizeaza in patru mari categorii de informatii si anume: -reguli si metode contabile

-informatii complementare referitoare la bilant

-informatii complementare referitoare la contul de rezultate

-alte elemente informationale

Prezenta primei categorii de informatii in ultima piesa a anexei noului sistem contabil romanesc denota importanta mica acordata functiei de comunicare a contabilitatii financiare.

D.Sistemul economic german este fondat pe modelul economiei sociale de piata a carei functionare completa se bazeaza pe grupuri industriale importante si pe sindicate puternice. In cadrul sistemului contabil german societatile sunt obligate sa prezinte bilantul lor conform schemei prevazute de lege ; totusi micile societati pot intocmi un bilant simplificat care sa contina numai marile posturi precedate de o litera majuscula si de o cifra romana. Conform acestei situatii contabile bilantul poate avea numai forma tabelara (de cont) .Societatile mari adesea integrate in grupuri sunt obligate sa prezinte un bilant complet care sa degajeze influenta relatiilor societatii cu intreprinderile legate precum si cu cele in care detine o participatie.

Contul de profit si pierdere este publicat sub forma unei liste codul de comert acceptand ambele logici de prezentare : cea care rezulta din analiza dupa natura a cheltuielilor si veniturilor si cea care procedeaza la o analiza a lor pe functii.

Contul de rezultate este intocmit in general dupa repartizarea exercitiului iar analiza lui poate fi prelungita pana la rezultatul bilantier cu explicatia trecerii de la rezultatul exercitiului la acest rezultat. Anexa in sistemul german indeplineste urmatoarele functii: de a explica, de a completa, de a corija, dea inlocui bilantul sau contul de profit si pierdere.

In Germania spre deosebire de alte tari , cele anglo-saxone exista o limita legala a trasparentei privind informatiile contabile : informatii care prejudiciaza interesele statului landurilor nu sunt divulgate . Chiar mai mult insasi interesele intreprinderii pot fi protejate : analiza cifrei de afaceri pe activitati sau sectoare geografice poate sa lipseasca atunci cand o astfel de divulgare contravine intereselor intreprinderii in cauza .

B. CONCLUZII SI PROPUNERI

Continuarea dezvoltarii sistemului contabil in tara noastra se realizeaza in stransa corelare cu tendintele ce se manifesta pe plan european si international, urmarindu-se permanent eliminarea elementelor de originalitate in tratamentul contabil al operatiunilor economice.

In cadrul acestui proces, un obiectiv prioritar il reprezinta asigurarea acuratetei informatiei contabile, ceea ce presupune nu numai dezvoltarea reglementarilor contabile ci si aplicarea corespunzatoare in practica a acestora, precum si exercitarea unui audit financiar care sa dea semnalele necesare in sprijinirea si protejarea investitiei interne si internationale de capital.

Principalele elemente care privesc dezvoltarea sistemului de contabilitate se refera la asimilarea in intregime a prevederilor Directivei a IV-a a Comunitatii Economice Europene si a Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale printr-o serie de actiuni menite sa duca la realizarea dezideratelor nationale.

Din necesitati practice, dar si prin contributia a numerosi reprezentanti ai gandirii contabile, contabilitatea si-a creat o serie de posibilitati de sistematizare si generalizare a informatiei sale, dintre care cea mai importanta lucrare a primit numele de bilant.

Bilantul este un procedeu metodic specific numai contabilitatii, intocmit pe baza principiului dublei reprezentari a patrimoniului, care sistematizeaza si generalizeaza informatia contabila. El este o ampla lucrare de sinteza, de fapt o oglinda a patrimoniului existent la un moment dat. Datorita faptului ca este o lucrare care necesita un mare volum de munca, bilantul nu se poate intocmi prea des. In bilant, patrimoniul unitatii este prezentat sistematic pe trei trepte.

Abordarile contemporane privind bilantul contabil au in vedere conceptul de patrimoniu privit sub aspect juridic, economic si economico-juridic. Aceasta din urma acceptie a patrimoniului ( economico-juridica ) il defineste ca ansamblul bunurilor ( corporale si necorporale ) al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat. 

Din punct de vedere economic, bilantul dezvaluie capitalurile titularului de patrimoniu. Abordarea juridica a bilantului are ca rezultat evidentierea in activ a drepturilor de proprietate si de creanta, iar in pasiv a datoriilor intreprinderii fata de terti si datoriile acesteia fata de aportorii de capitaluri.

Bilantul nu cuprinde numai situatia patrimoniala la un moment dat, ci el are si importanta de a oglindi rezultatele financiare finale prin prezenta in bilant, ca post bilantier distinct, elementul patrimonial 'Profit si pierdere'. Acest post bilantier se gaseste totdeauna in pasivul bilantului.

Potrivit prevederilor art. 27 (3) din Legea Contabilitatii nr. 82/1991 si Legii nr. 310 / 22 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61 / 2001 pentru modificarea si completarea Legii Contabilitatii nr. 82/1991, bilantul contabil se compune din:

bilant;

contul de profit si pierdere;

anexe;

raportul de gestiune.

Acestea constituie componente ale bilantului contabil, care urmeaza a se intocmi in mod obligatoriu la finele exercitiului financiar. Denumirea acestor componente au fost stabilite in raport cu latura patrimoniului reprezentata sau cu cerintele informationale formulate cu privire la administrarea patrimoniului.

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil dee sinteza care masoara performantele activitatii intreprinderii in cursul perioadei analizate. El sintetizeaza si explica intr-o forma analitica fluxurile economice aferente perioadei de gestiune, prin prisma raporturilor de echilibru dintre venituri si cheltuieli.

Anexa la bilant constituie un document contabil de sinteza care contribuie la obtinerea unei imagini fidele asupra conturilor anuale. In mod concret, aceasta se prezinta sub forma unui set de situatii financiare cuprinzand informatii complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de rezultate, precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile utilizate.

Raportul de gestiune este documentul bilantier utilizat pentru interpretarea analitica a situatiei patrimoniului, respectiv a evolutiei financiare si a rezultatului.

Legislatia Romaniei s-a pus astfel in concordanta cu prevederile Directivei a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele Internationale de Contabilitate. S-au asigurat, totodata, posibilitati superioare de reflectare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare specifice economiei de piata.

Am optat pentru analiza bilantului contabil la S.C. Policolor S.A. deoarece intreprinderea, avand o experienta de peste 35 de ani pe piata lacurilor si vopselelor din Romania, este in prezent cel mai mare producator roman de profil. Intre anii 1965 si 1990 Intreprinderea de Lacuri si Vopsele Bucuresti, asa cum a fost numita initial, a fost unul dintre cei mai importanti furnizori ai industriilor nationale de autovehicule, mobila si electronica.

Intocmirea balantei de verificare inaintea inventarierii s-a facut pa baza operatiilor contabile din luna decembrie si a balantei de verificare din luna noiembrie 2002.

Inventarierea facuta la S.C. Policolor S.A. s-a efectuat conform normelor legale in vigoare, aplicand principii proprii inventarierii specifice fiecarui element al activului sau pasivului. In aceste conditii, rezultatele inventarierii au fost, in mare parte, cele asteptate, in sensul ca nu au scos la iveala diferente majore intre scriptic si faptic.

Bilantul a fost intocmit pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice la 31.12.2003, puse de acord cu soldurile din balanta conturilor analitice, incheiata dupa inregistrarea tuturor documentelor in care au fost consemnate operatiile financiar-contabile aferente perioadei raportate. Soldurile conturilor din balanta de verificare se grupeaza si se inscriu in formular, potrivit mentiunilor din cadrul fiecarui rand.

Intreprinderea apartine sferei productive, desfasura­ndu-si activitatea intr-un sector care necesita o dotare tehnica deosebita, fapt reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate in total active, atat in 2002 ( 68,28%), cat si in 2003 ( 65,56%). Rata imobilizarilor corporale este aproape egala cu cea a activelor imobilizate, ceea ce demonstreaza preponderenta acestui element in totalul activelor ( 68% in 2002, 63% in 2003 ).

Valoarea redusa a ratelor imobilizarilor necorporale ( 0,0003% in 2002 si 0,03% in 2003 ) duce la concluzia ca desfasoara o activitate de investitii financiare foarte redusa.

Activele circulante detin o pondere de 31,09% in anul 2002, pondere care creste in 2003 la 34,29%. Aceasta majorare a ratei activelor circulante s-a realizat in mare masura pe seama creantelor care in anul 2003 inregistreaza o crestere de aproape 5%. Aceasta situatie poate fi pusa pe seama acordarii unor termene de plata pentru clienti mai lungi sau a aparitiei unor creante incerte.

In ceea ce priveste ratele de structura ale pasivului, se observa ca intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata si in crestere ( 83,47% in 2002, 84,79% in 2003). De asemenea, intreprinderea dispune de autonomie financiara ridicata .

Ponderea capitalului propriu in capitalul permanent este de 69,81% in anul 2002 si de 84,75% in 2003 ( mai mare cu 15% ), situatie la care s-a ajuns ca urmare a reducerii cu 54% a datoriilor pe termen mediu si lung. Rata datoriilor totale a scazut de la un an la altul, ceea ce a redus si gradul de indatorare al intreprinderii.

Deci, intreprinderea dispune de stabilitate si autonomie financiara, ceea ce impune continuarea politicii financiare si in perioada urmatoare. Pe viitor firma va trebui sa-si mentina pozitia fata de capitalurile proprii prin cresterea constanta a acestora, nivelul acestora asigurandu-i calitatea de agent economic solvabil. Valoarea pozitiva a fondului de rulment reflecta excedentul capitalurilor permenente in raport cu imobilizarile pe care le finanteaza, execedent ce va fi folosit pentru finantarea activelor circulante.

In cazul S.C. Policolor S.A. , nevoia de fond rulment evidentiaza un decalaj favorabil intre lichiditatea stocurilor si creantele pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

De asemenea, se observa ca firma nu se confrunta cu riscul de a-si pierde credibilitatea fata de terti deoarece indicatorul solvabilitatii este mare, depasind fara probleme pragul critic de 1,5. La aceasta situatie s-a ajuns datorita faptului ca firma a stiut sa-si reduca datoriile prin atragerea de capital de pe piata financiara, prin emisiune de actiuni si prin atragerea unor investitori strategici care au asigurat lichiditati si astfel a crescut gradul de solvabilitate al firmei care va duce la o buna desfasurare a activitatii si in viitor.

Pe ansamblu, firma este putin indatorata ajungand ca in anul 2003 ponderea datoriilor totale in total pasiv sa nu depaseasca 30% ,ceea ce indica faptul ca intreprinderea nu este dependenta decat in aceasta proportie de creantierii sai. S-a ajuns la acest rezultat ca urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii in total pasiv prin atragerea unei infuzii de capital, majorarea capitalului social si reevaluarea patrimoniului in concordanta cu reducerea datoriilor.

Dat fiind faptul ca activele totale se reinnoiesc greoi, se impune ca firma sa procedeze la urmatoarele aspecte :

reducerea costurilor prin reevaluarea acestora;

analiza pietei si a concurentilor traditionali;

reducerea preturilor;

o atentie sporita din partea echipei manageriale la posibilitatile de reducere a pierderilor in productie.

Veniturile din activitati comerciale au avut o evolutie ascendenta. Intr-o asemenea situatie, precizam cauzele care au determinat cresterea veniturilor din activitatea comerciala, chiar daca intr-o masura mica:

evaluarea corecta a cererii;

dimensionarea corespunzatoare a stocurilor;

majorarea cererii potentialilor cumparatori.

Evolutia cifrei de afaceri se inscrie pe o linie usor descendenta, cu modificari de la an la an, insa nu substantiale, firma dispunand de un potential care ii permite ascensiunea la un trend crescator, trend career face posibil ca firma sa-si consolideze pozitia pe piata.

Se constata ca, in anul 2003 fata de2002, a avut loc o descrestere a valorii adaugate, fapt ce se apreciaza ca o situatie nefavorabila, asta datorita cresterii volumului de marfuri si reducerii preturilor.

Din punct de vedere structural, diminuarea valorii adaugate in perioada se explica astfel :

marja comerciala s-a redus;

serviciile externe se mentin relativ la acelasi nivel.