CAPITOLUL I

1.ARIA DE APLICABILITATE.

Conform OMF 1752 prezentele reglementari contabile conforme cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene se aplica de catre urmatoarele categorii de personae (denumite in continuare entitati): societatile comerciale (SNC, SCS, SA, SCA, SRL); societatile/companiile nationale; regiile autonome; institutiile nationale de cercetare-dezvoltare; societatile cooperative si celelalte personae juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale; subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din Romania care apartin unor personae juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.

IAS 1 trebuie aplicat la prezentarea tuturor situatiilor financiare generale intocmite si prezentate in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS-uri).

Situatiile financiare generale sunt acelea menite sa satisfaca nevoile utilizatorilor care nu sunt in situatia de a cere raportare adaptate nevoilor lor specifice de informatii.

Situatiile financiare generale sunt acelea care sunt prezentate separate sau in cadrul altui document public, cum ar fi raportul anual sau prospectul de emisiune.Acest Standard nu se aplica structurii si continutului situatiilor financiare interimare condensate elaborate in conformitate cu IAS 34 Raportarea financiara interimara.Acest Standard se aplica in egala masura tuturor entitatilor, chiar daca au nevoie sa pregateasca sau nu situatiile financiare consolidate sau situatiile financiare individuale dupa cum se defineste in IAS 27 Situatii finaciare consolidate si individuale.

IAS 1 utilizeaza o terminologie corespunzatoare entitatilor cu scop lucrativ, inclusiv entitatilor din sectorul public. Entitatile non-profit din sectorul privat, public sau guvernamental care urmaresc aplicarea acestui Standard ar putea fi nevoite sa modifice descrierile utilizate pentru anumite elemente -randuri din situatiile financiare si pentru situatiile financiare ca atare.

In mod asemanator, entitatile care nu au capital propriu dupa cum este acesta definit in IAS 32 Instrumentele financiare: prezentare si descriere si entitatile al caror capital pe actiuni nu este capital propriu ar putea fi nevoite descrierea in situatiile financiare a intereselor membrilor sau ale detinatorilor de unitati.

2. REFERENTIALUL CONTABIL.

STANDARDE SI REGLEMENTARI CONTABILE

Conform OMF 1752 persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii de marime:

total active : 3 650 000 euro,

cifra de afaceri neta : 7 300 000 euro,

numer mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50,

intocmesc situatii financiare anuale care cuprind bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, note explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime amintite mai sus intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind : bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional ele pot intocmi situatia modificarilor capitalurilor proprii si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Potrivit legii contabile, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanelor juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conform cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene.

Situatiile financiare anuale intocmite de persoane juridice care depasesc limitele a doua din criteriile prezentate mai sus sunt auditate potrivit legii.

Fac obiectul auditului financiar si situatiile financiare anuale intocmite de entitatile de interes public, asa cum sunt definite potrivit legii.

Personale juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua din criteriile prevazute, din prezentele reglementari nu se aplica de catre entitatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, asa cum aceasta este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital.

Atunci cand la data bilantului, o entitate depaseste sau inceteaza sa mai depaseasca limitele a doua dintre criteriile prevazute, acest fapt afecteaza aplicarea derogarii prevazute la acel punct , numai daca acest lucru are loc in doua exercitii financiare consecutive.

O entitate care a intocmit situatiile financiare anuale simplificate, doar daca in doua exercitii financiare consecutive depaseste limitele a doua dintre criteriile prevazute, va intocmi situatiile financiare anuale corespunzatoare acestor criterii si viceversa.

Situatiile financiare anuale se intocmesc in mod clar si in concordanta cu prevederile prezentelor reglementari.

Situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profit sau pierdere entitatii. Daca acestea nu sunt suficiente pentru a oferi o imagine fidela, atunci trebuie prezentate informatii suplimentare. Daca in cazuri exceptionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementari se dovedeste contrara obligatiei prevazute, trebuie sa se faca abatere la acea prevedere , in vederea oferirii unei imagini fidele. Orice astfel de abatere trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor acesteia si o situatie privind efectele abaterii asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.

Autoritatile de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.

Formatul bilantului si al contului de profit si pierdere, in special in ceea ce priveste forma adoptata pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificata de la un exercitiu finanaciar la altul. In cazuri exceptionale, sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel de abatere trebuie mentionata in notele explicative, impreuna cu o explicatie a motivelor care au determinat-o.

Conform IAS 1 situatiile financiare trebuie sa prezinte fidel pozitia financiara, perfomanta financiara si fluxurile de trezorerie ale unei entitati. Prezentarea fidela solicita reprezentarea fidela privind efectele tranzactiilor, ale altor evenimente si conditii, in conformitate cu diferenta si criteriile de recunoastere pentru active si datorii, venituri si cheltuieli stabilite in Cadrul general. Aplicarea IFRS-urilor, cu informatii suplimentare prezentate atunci cand este necesar, se presupune ca are ca rezultat, in aproape toate cazurile, situatii financiare care realizeaza o prezentare fidela.

O entitate ale carei situatii financiare sunt conforme cu IFRS-urile va prezenta o declaratie explicita si fara rezerve privind aceasta conformitate, in note. Situatiile financiare nu trebuie descrise ca fiind conforme cu IFRS-urlie decat daca satisfac toate cerintele IFRS-urilor.

In aproape toate situatiile financiare o prezentare fidela este obtinuta prin respectarea IFRS-urilor aplicabile. O prezentare fidela de asemenea cere unei entitati :

sa selecteze si sa aplice politicile contabile in conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificari in estimarile contabile si erori.

Sa prezinte informatii incluzand politicile contabile intr-o maniera care sa ofere informatii relevante, credibile, comparabile si inteligibile.

Sa ofere prezentari aditionale atunci cand respectarea unei anumite cerinte din IFRS-uri este insuficienta, pentru a permite utilizatorilor sa inteleaga impactul anumitor tranzactii, evenimente si conditii asupra pozitiei financiare si performantei financiare a entitatii.

Politicile contabile neadecvate nu sunt rectificate nici prin evidentierea politicilor contabile utilizate, nici prin note sau material explicativ.

In cazurile extrem de rare in care conducerea ajunge la concluzia ca respectarea unei cerinte dintr-un Standar s-au dintr-o interpretare ar induce atat de mult in eroare incat ar intra in conflict cu obiectivele situatiilor financiare stabilite in Cadrul general, entitatea se va abate de la acea cerinta daca acel cadru relevant de reglementare cere acest lucru sau nu interzice o astfel de abatere.

Atunci cand o entitate nu respecta o cerinta a unui Standard sau a unei Interpretari in conformitate cu cazul de mai sus, ea va prezenta :

concluzia conducerii ca situatiile financiare prezinta fidel pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie ale entitatii.

Conformitatea, sub toate aspectele semnificative, cu Standardele si Interpretarile aplicabile, cu exceptia abaterii de la o anumita cerinta pentru realizarea unei prezentari fidele.

Titlul Standardului sau al unei Interpretari de la care s-a abatut entitatea , natura abaterii, inclusiv tratamentul cerut de Standard sau Interpretare, motivul pentru care tratamentul ar induce intr-atat in eroare in circumstantele respective incat ar intra in conflict cu obiectivul situatiei financiare stabilit in Cadrul general si tratamentul adoptat.

Pentru fiecare perioada prezentata, impactul financiar al abaterii asupra fiecarui element din situatiile financiare care ar fi fost raportat daca s-ar fir espectat cerinta.

Atunci cand o entitate nu a respectat o cerinta a unui Standard sau Interpretare intr-o perioada anterioara , iar acea abatere afecteaza sumele recunoscute in situatiile financiare pentru perioada actuala, entitatea va face prezentarile prevazute mai sus.

In situatiile extrem de rare in care conducerea concluzioneaza ca respectarea unei cerinte dintr-un Standard sau Interpretare ar induce intr-atat in eroare incat ar intra in conflict cu obiectivul situatiei financiare stabilit in Cadrul general , din cadrulde reglementare relevant interzice abaterea de la acea cerinta, entitatea va incerca pe cat posibil sa reduca aspectele conformitatii care sunt percepute ca inducand in eroare, prezentand:

titlul Standardului sau Interpretarii respective, natura cerintei si motivul pe care conducerea a concluzionat ca respectarea acelei cerinte induce intr-atat in eroare incat intra in conflict cu obiectivul situatiilor financiare stabilit in Cadrul general

pentru fiecare perioada prezentata, ajustarile fiecarui element din situatiile financiare pe care conducerea le considera necesare pentru obtinerea unei prezentari fidele.

3. PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

3.1.Bilantul contabil

3.1.1.Definitii

Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul contabil. Este un document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. Pe baza lui se asigura o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiilor financiare cat si a rezultatului obtinut.

In bilant elementele de active si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.

Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil.

O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

3.1.2.Bilantul contabil intocmit conform OMFP 1752 / 2005

Directiva a - 4 - a europeana revizuita in 2003 prin Directiva 51 recomanda statelor member un model de bilant in doua formate predefinite.

In art.9 este recomandat un format de bilant construit pe baza ecuatiei :

Active = Capitaluri proprii + Datorii

In art.10 se recomanda un format de bilant construit pe baza ecuatiei :

Active - Datorii = Capitaluri proprii

Directiva prezinta o serie de optiuni privind prezentarea in bilant a unor elemente precum : cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare, actiunile proprii, veniturile in avans, creanta privind capitalul social subscris si nevarsat, etc.

Este prevazuta posibilitatea ca statele member sa impuna sau sa permita intreprinderii sau anumitor categorii de intreprindere sa prezinte elementele in bilant pe baza delimitarii Curente / Necurente cu conditia ca o astfel de prezentare sa obtina informatii cel putin echivalente cu cele solicitate la articolul 9 si 10 din Directiva.

Organizatia nationala de normalizare contabila a optat pentru modelul de bilant din articolul 10 al Directivei.

Intreprinderile mari sunt obligate sa intocmeasca intregul set de situatii financiare. O intreprindere este considerata mare daca depaseste limita a doua dintre urmatoarele trei criterii de marime stabilite in Directiva a 4 a :

- total Activ bilantier : 3 650 000 euro

- Cifra de afaceri neta : 7 300 000 euro

- numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50

Intreprinderile mici si mijlocii sunt obligate sa publice : bilantul prescurtat, contul de profit si pierdere, note la situatiile financiare anuale.

Bilantul contabil are format predefinit, intreprinderile neputand sa extinda / restranga posturile bilantiere.

Cheltuielile de constituire sunt recunoscute in Activul bilantului chiar daca nu indeplinesc criteriile de recunoastere definite in cadrul conceptual international.

Cheltuielile in avans, veniturile in avans si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli nu se impart in functie de scadenta.

Actiunile proprii nu sunt recunoscute in Activul bilantului ci se deduce din rezerve. Intreprinderea poate rascumpara actiuni proprii cu scopul de a diminua sau de a achita anumite datorii. Actiunile rascumparate nu se vor mai afla in circulatie, iar rascumpararea lor va afecta averea proprietarilor intreprinderii, de aceea in loc sa fie prezentate in Activul bilantului, ele se scad din capitaluri proprii (rezerve).

Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni sunt prezentate in bilant la valoarea neta (valoare dupa deducerea primeid e rambursare a obligatiunilor).

In acest model de bilant sunt prezentati doi indicatori de analiza financiari, considerati relevanti in aprecierea modului in care intreprinderea isi asigura continuitatea activitatii.

Continuitatea activitatii se apreciaza pe baza mai multor factori: unul dintre acestia este modul in care intreprinderea isi asigura echilibru financiar pe termen scurt / sau termen lung.

O intreprindere se afla in echilibru financiar fie daca-si finanteaza active pe termen lung din surse pe termen lung si respective ative pe termen scurt din surse pe termen scurt.

In masa activului pe termen scurt exista unele elemente (precum stocurile si creantele) care se reinnoiesc in permanenta si care din punct de vedere financiar se comporta asemenea activului pe termen lung. De aceea din prudenta, se recomanda ca aceasta sa fie finantat din surse pe termen lung.

Fondul de rulment este exdentul de surse pe termen lung (capitaluri permanente) ce rezulta din finantarea integrala a activelor imobilizate si care este destinat sa finanteze activele pe termen scurt (activele circulante si cheltuielile in avans).

Relatia de calcul a fondului de rulment trebuie apreciata cu prudenta pentru ca ea are la baza urmatoarele ipoteze: cheltuielile in avans sunt considerate active pe termen scurt, veniturile in avans sunt considerate datorii, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt considerate datorii pe termen lung, indicatorul se calculeaza tinand cont si de activul bilantier care include si cheltuielile de constituire (considerate si active fictive).

Fondul de rulment este un indicator principal care se apreciaza modul prin care intreprinderea isi asigura echilibrul financiar (continuitatea activitatii) pe termen scurt.

3.1.3. Bilantul contabil intocmit conform normei IAS 1.

Referentialul contabil international analizeaza bilantul in contextual cadrului conceptual si al standardului IAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare”, in forma lui revizuita.

Norma IAS 1 recomanda intreprinderilor unele modificari flexibile de bilant. Aceasta se poate dezvolta: - fie pe baza ecuatiei : Active - Datorii = Capitaluri proprii

- fie pe baza ecuatiei : Active = Capitaluri proprii + Datorii.

Intreprinderile in functie de natura activitatii trebuie sa procedeze la delimitarea activelor di datoriilor in Necurente si Curente in vederea prezentarii lor in bilant.

Cel mai utilizat criteriu in realizarea acestor delimitari este cel al raportarii duratei de realizare a Activului si respectiv de decontare a datoriilor la durata exercitiului financiar.

Un activ va fi considerat necurent daca va realiza prin utilizare si/sau prin vanzare intr-o perioada mai mare de un an ; altfel va fi activ curent.

O datorie va fi considerate necurenta, daca se va deconta intr-o perioada mai mare de un an, altfel va fi considerate datorie curenta.

Creantele si datoriile comerciale, salariale si altele aferente ciclului normal de exploatare al intreprinderii pot fi considerate elemente curente chiar daca au scadenta mai mare de un an cu conditia ca intreprinderea sa ofere o informatie in note cu privire la acestea.

Daca intreprinderea detine o datorie curenta pentru care s-a incheiat un accord de refinantare sau de amanare a scadentelor pe o baza de termen lung, iar acordul a fost incheiat inainte de data inchiderii exercitiului financiar, datoria va fi reclasificata in categoria datorii necurente. Daca acordul este incheiat intre data de raportare si data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru prezentare, atunci datoria va fi prezentata in categoria elementelor curente.

Daca intreprinderea detine o datorie necurenta pentru care creditorul are dreptul neconditionat de a cere plata ca urmare a incalcarii acordului va fi clasificata in categoria datorii curente chiar daca creditorul nu si-a exercitat acest drept pana la data la care situatiile financiare sunt autorizate pentru prezentare.

IAS 1 lasa intreprinderilor o marja larga de libertate in prezentarea posturilor bilantiere.

Vor fi prezentate in posturi distincte acele elemente considerate semnificative prin natura si/sau functia si/sau marimea lor.

IAS 1 prezinta o lista de elemente considerate relevante si pe care intreprinderea ar trebui sa le prezinte fie in corpul situatiilor financiare principale fie in note.

Anexa normei IAS 1 prezinta: un exemplu ilustrativ contabil intocmit pentru un grup de societati.

3.1.4. Bilantul contabil intocmit in alte tari.

Modelul inspirit si dezvoltat din schema articolului 10 al directivei a IV a a fost utilizat cu success de intreprinderile britanice. Prin consilierea expertilor scotieni, in urma aplicarii Ordinului Ministrului finantelor publice 94, din 2001, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, tara noastra adopta bilantul lista pentru intreprinderile cre au parcurs in acesti ani (2001-2005) a doua etapa a reformei contabile.

Majoritatea firmelor nord americane intocmesc si publica un bilant compus din trei mase patrimoniale, activele (assets), datoriile (liabilities) si capitalurile proprii (shareholders equity sau owners equity), prezentate fie in formatul orizontal (cont), fie in cel vertical (lista).

Spre deosebire de multe tari europene, in care activul bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatii lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor, in Statele Unite si in Canada, firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare a lichiditatii, respective a exigibilitatii lor.Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip nord American, accentul pus pe elementele pe termen scurt, altfel spus lichiditatile si exigibilitatile immediate, prezentate ca prime elemente ale structurii bilantiere (partea de sus a bilantului).

In tarile nord americane nici macar denumirea acestei prime situatii financiare nu este standardizata.Este drept, cel mai adesea se utilizeaza denumirea de “bilant” (balance sheet), darn u de putine ori sunt intalnite denumirile de “situatia pozitiei financiare” (statement of financial position) si “situatia conditiei financiare” (statement of financial condition).

3.2. Contul de Profit si Pierdere

3.2.1. Definitii

Contul de profit si pierdere este situatia financiara care masoara succesul sau performanta activitatii unei intreprinderi, referitoare la o perioada data.Este vorba despre performanta financiara a entitatii respective.Avand in vedere faptul ca rezultatele contabile sunt consecinta aplicarii unei serii de postulate si principii contabile, si in primul rand a independentei exercitiilor, constatarii veniturilor si conectarii cheltuielilor la venituri, importanta pe care o acordam acestui document de sinteza trebuie sa fie insotita de o doxa de prudenta.

In legatura cu Contul de Profit si Pierdere, elementele care descriu performanta financiara a intreprinderii sunt : Venituri si Cheltuieli.

Veniturile reprezinta cresteri de avantaje economice in cursul exercitiului, sub forma de intrari sau cresteri de active, sau de diminuari de datorii, ce au ca rezultat cresterea capitalului propriu sub alte forme decat cresterile care provin din aporturile participantilor la capitaluri proprii. Definitia Veniturilor inglobeaza atat Veniturile propriu - zise cat si alte venituri si plusuri de valoare . Veniturile propriu - zise sunt generate de activitatea curenta a intreprinderii si poarta diferite nume: vanzari, onorarii, comisioane, dobanzi, dividende, redevente si chirii. Elementele privind alte venituri pot fi generate sau nu de activitatile curente ale intreprinderii. Ele reprezinta cresteri de avantaje economice si , in aceasta calitate, nu difera din punct de vedere al naturii de venituri propriu-zise.

Cheltuielile reprezinta diminuari de avantaje economice, in cursul exercitiului, sub forma de iesire sau de diminuari de active, sau de cresteri de datorii, care au ca rezultat diminuarea de capitaluri proprii pe alte cai decat distribuirile in favoarea participantilor la capitaluri proprii. Prin cheltuieli se inteleg atat pierderile si minusurile de valoare, cat si cheltuieli care se refera la active curente ale intreprinderii.

3.2.2. Contul de profit si pierdere conform OMFP 1752.

Acest model are la baza clasificarea cheltuielilor dupa natura (delimitarea ordinar(curent)-extraordinar). Sunt prezentate distinct Veniturile si cheltuielile extraordinare cu toate ca norma IAS 1 revizuita interzice o asemenea prezentare.Aceasta situatie conflictuala se justifica prin faptul ca directive a IV a a fost revizuita anterior normei IAS 1.

In aceast model nu se face o delimitare neta intre venituri si cheltuieli.

Directiva a IV a europeana lasa statelor member posibilitatea sa expuna / recomande utilizarea uneia / mai multora din cele patru forme recomandate.In directiva se recomanda doua modele de cont de profit si pierdere in cate doua formate rezulta ca exista patru modele.Ministerul de finante a preluat prin OMF 1752 formatul de la articolul 23 din directiva.

Contul de profit si pierdere conform IAS 1.

IAS 1 lasa intreprinderilor posibilitatea sa decida cu privire la structura si continutul contului de profit si pierdere oferind o lista minimala de informatii.

Intreprinderile pot sa opteze intre un model de cont de profit si pierdere cu clasificarea cheltuielilor dupa natura si un altul cu clasificarea cheltuielilor dupa functii. Posturile vor fi definite tinand seama de pragul de semnificatie al structurii de cheltuieli si venituri. Elementele nesemnificative nu se vor prezenta distinct ci se vor cumula si prezenta in posturi numite ‘Alte’.

Dupa natura lor cheltuielile si veniturile se impart in cheltuieli si venituri din exploatare financiare.

IAS 1 revizuit interzice prezentarea separata a elementelor extraordinare in contul de profit si pierdere(motivul avansat de IASB este acela ca natura tranzactiei/evenimentelor si nu frecventa sa trebuie sa determine prezentarea in contul de profit si pierdere ; elementele extraordinare tin de riscul normei in afaceri de unde rezulta ca ele vor fi analizate si clasificate in categoria elementelor din exploatare / financiare).

Anexa la IAS 1 ofera un exemplu de cont de profit si pierdere cu clasificarea dupa natura si functii pentru un grup de societati.

Avantajele Contului de Profit si Pierdere cu clasificarea dupa natura sunt : informatia degajata este mai fiabila, permite previziuni asupra fluxurilor viitoare de trezorerie, ofera informatii utile pentru calculul unor indicatori macroeconomici ; dar prezinta si urmatoarele dezavantaje : informatia este mai putin relevanta in aprecierea performantelor managementului, in realizarea functiiolor intreprinderii ; un asemenea model nu permite aprecierea structurii si nivelului costurilor de productie deoarece calculatia costurilor are la baza o delimitare a cheltuielilor dupa destinatia lor (directe/indirecte) si o evolutie fata de nivelul productiei (variabile/fixe) fie in raport cu activitatea si factorii pe care le consuma intreprinderea pentru obtinerea productiei. De regula un asemenea model de Cont de Profit si Pierdere este intocmit de intreprinderile care se supun unui sistem contabil Dualist.

Dualismul contabil presupune existenta a doua circuite informationale : primul este destinat producerii informatiilor pentru utilizarea externa si este asigurat de contabilitatea financiara ; al doilea circuit este destinat obtinerii de informatii utilizate exclusiv de management si este asigurat de contabilitatea de gestiune.

Avantajele Contului de Profit si Pierdere cu clasificarea dupa functii sunt : este mai relevant in aprecierea performantelor managementului privind realizarea functiilor sale ; ofera informatii prin care se poate aprecia structura costurilor pe functii ale intreprinderii in realizarea activitatii sale ; dar prezinta si urmatoarele dezavantaje : informatia degajata este mai putin fiabila deoarece modul de detaliere a elementelor in contul de profit si pierdere este influentat de structurarea intreprinderii pe functii, o modificare in structura organizatorica a intreprinderii poate determina o prezentare diferita a unor elemente in contuld e profit si pierdere, rezulta ca are o doza de subiectivism. Oprezentare pe functii poate afecta si comparabilitatea in timp si spatiu a informatiilor privind performanta intreprinderii. De regula un asemenea model este intalnit mai ales in sisteme contabile moniste (anglo-saxone).

Monismul contabil presupune satisfacerea obiectivelor contabilitatii de gestiune privind sisitemul informatioanl al contabilitatii financiare.

Contul de Profit si Pierdere intocmit in alte tari.

In contabilitatea britanica legea societatilor comerciale propune patru modele de prezentare a contului de profit si pierdere, rezultate din combinarea celor doua moduri de analiza a cheltuielilor, dupa functie sau dupa natura, cu cele doua formae de prezentare, in lista sau in cont.

In toate cele patru modele este evidenta clasificarea cheltuielilor si veniturilor din activitati ordinare si cheltuieli si venituri din operatii extraordinare. Totodata, in structura cheltuielilor si veniturilor ordinare, sunt intalnite atat elemente din activitati de exploatare, cat si elemente financiare. Totusi nu se propune determinarea unui rezultat distinct la nivelul ‘exploatarii’, respectiv la cel ‘financiar’.

In toate cazurile, impozitarea profitului activitatii ordinare se prezinta distinct de impozitare rezultatului din operatii extraordinare.

Modelel sub forma de lista prezinta elemente de atribuire a profitului.

Modelul sub forma de lista, cu o analiza a cheltuielilor dupa functie, foarte seminificativ este faptul ca este orientat si spre determinarea marjei brute sau rezultatului brut. In mod evident, sunt determinate si prezentate celelalte niveluri de rezultat : rezultatul curent, rezultatul extraordinar si rezultatul net.

Modelul sub forma de lista cu o analiza a cheltuielilor dupa natura este orientat spre determinarea indicatorului pivot ‘ productia exercitiului’, desi el nu apare in cadrul structurii formatului.

Modelul sub forma de cont cu o analiza a cheltuielilor dupa functie este orientat spre calcul marjei brute, dar aceasta informatie nu apare distinct in structura formatului.De asemenea, in comparatie cu primul model, nu sunt prezentate distinct : rezultatul activitatii ordinare inainte impozitarii si rezultatul extraordinar. Totusi, aceste informatii pot sa fie cu usurinta determinate prin scaderea cheltuielilor din veniturile corespunzatoare.

Modelul sub forma de cont cu o analiza a cheltuielilor dupa natura ca si cel de-al doilea model este orientat spre determinare indicatorului « productia exercitiului », desi el nu apare, in mod explicit, ins tructura formatului.

In contabilitatea americana , fiind o situatie financiara destinata cu predilectie utilizarii externe si mult mai putin pentru gestiunea interna a intreprinderii, contul de profit si pierdere presupune o prezentare mai condesata in Statele Unite decat in tarile Europei continentale.

El este intocmit sub forma de lista.Prin structura lui, sunt distinse operatile continue de activitatile abandonate sau necontinuate.Aceste din urma activitati includ rezultatele extraordinare si efectul cumulat al schimbarilor de metoda.

Ca si in cazul britanic, rezultatele din operatii necontinue sau abandonate, inclusiv pierderile si profiturile generate de cesiunea sau abandonarea acestor activitati trebuie sa faca obiectul unei prezentari separate, distincta si de elementele extraordinare.

In mod separat este prezentat si impozitul asupra rezultatului din activitati curente, astfel incat sa se puna in evidenta rezultatul net al operatiilor curente.

Distinctia intre rezultatele operatiilor curente si cele activitatilor abandonate are in special rolul de a separa activitatile pentru care principiul continuitatii nu mai opereaza, de celelalte activitati.In cadrul rezultatului activitatilor abandonate sau necontinuate, trebuie sa se distinga partea ce provine din incetarea exploatarii de cea care este legata de eventuala cesiune.

In Statele Unite, prezentarea contului de profit si pierdere poate sa se faca de o maniera simpla sau de o maniera evoluata.

Contul de profit si pierdere simplu nu pune in evidenta decat un singur rezultat, fara sa distinga partea din rezultat ce revine activitatii de exploatare de cea aferenta elementelor in afara exploatarii.

Contul de profit si pierdere evoluat distinge rezultatul generat de activitatea curenta, adica rezultatul din exploatare, de rezultatele necurente.Aceasta distinctie este conforma cu norma internatioanala IAS 8, care prevede o separare a rezultatului imputabil activitatilor ordinare de elementele neobisnuite.Constituie obiectul elementelor neobisnuite rezultatul activitatilor abandonate, rezultatul privind elementele extraordinare si schimbarile in metodele contabile.

3.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie

3.3.1. Definitii.

Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta astfel de fluxuri, cunoscute sub numele de incasari si plati in cursul perioadei. Altfel spus, el arata de unde au venit lichiditatile si cum au fost ele cheltuite, explicand astfel cauzele variatiei lor.

IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar stabileste cerinte privind prezentarea situatiilor fluxurilor de numerar si informatiile pe care trebuie sa le contina.Informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza de evaluare capacitatii intreprinderii de a genera numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

3.3.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie comform OMFP 1752.

Situatia fluxurilor de trezorerie este necesara utilizatorilor informatiilor contabile pentru a lua decizii economice, pentru a putea evalua capacitatea intreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar. De acest fenomen depinde capacitatea intreprinderii de a-si plati angajatii, furnizorii, creditorii si de a remunera capitalul.

Instrumentul cel mai adecvat de informare cu privire la capacitatea intreprinderii de a genera numerar sau echivalente de numerar este tabloul fluxurilor de trezorerie sau situatia fluxurilor de numerar, cum este numita in IAS 1, sau situatia fluxurilor de trezorerie, denumire preluata din Reglementarile de armonizare a contabilitatii cu Directiva a IV-a a CEE.

Conform normelor contabile internationale, unor reglementari nationale si teoriei contabile, fluxurile de trezorerie rezulta din activitatea de exploatare, activitatea de investitii si din activitatea de finantare.

Metodologic situatia fluxurilor de trezorerie se poate prezenta prin doua metode: metoda directa si metoda indirecta.

Metoda directa este cea mai des utilizata. Ea conduce la prezentarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare prin detalierea intrarilor si iesirilor de trezorerie pe o serie de elemente.

Procedura de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie prin metoda directa presupune urmatoarele etape:

-calculul variatiei soldului final al fiecarui cont dintre balanta finala si balanta initiala;

-variatia stocurilor calculata anterior se transpune in tabloul intermediar de trezorerie;

-stabilirea fluxurilor ce rezulta din activitatea de exploatare prin analiza cheltuielilor si veniturilor curente; Cheltuielile si veniturile sunt intrari si iesiri potentiale de trezorerie, modificarile acestora fiind preluate in tabloul intermediar de trezorerie. Variatia activelor si pasivelor curente, mai putin cele de investitii si de finantare, se preia in tabloul intermediar de trezorerie.

-determinarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de investitii si de finantare prin analiza cheltuielilor si veniturilor exceptionale si a variatiei activelor si pasivelor neanalizate anterior;

In mod concret tabloul intermediar de trezorerie se intocmeste pe baza balantei de verificare la inceputul si la finele exercitiului. Pe baza acestora se stabileste variatia soldurilor si se preia in tabloul intermediar de trezorerie.

3.3.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7

Adesea, in lumea contabila se sustine faptul ca profitul este un punct de vedere, in timp ce trezoreria este o realitate. Aceasta afirmatie se bazeaza pe constatarea ca unele intreprinderi raporteaza profituri impunatoare dar care nu au corespondent pe masura in trezorerie. Aceasta situatie se datoreaza, pe de o parte faptului ca rezultatul contabil are in spate o serie de conventii contabile iar pe de alta parte calitatii managementului intreprinderii.

Tabloul fluxurilor de trezorerie face obiectul normei IAS 7 'Tabloul fluxurilor de trezorerie'. Desi IAS 7 nu a definit conceptul de trezorerie, se considera ca este vorba despre ansamblul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati. Expresia fluxuri de trezorerie (cash flows) desemneaza ansamblul intrarilor (inflows) si iesirilor (outflows) de lichiditati si de echivalente de lichiditati.

Lichiditatile (cash) se refera la fondurile disponibile (cash on hand) si la depozitele la vedere (demand deposits). Echivalentele de lichiditati (cash equivalents)sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.

Scopul detinerii echivalentelor de lichiditati este de a face fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Se deduce ca scadenta lor este de regula sub trei luni. In orice caz, detinerea de echivalente de lichiditati nu se face in scopul realizarii unor obiective de plasament.

Fluxurile de trezorerie nu cuprind miscarile intre elementele care constituie lichiditati sau echivalente de lichiditati, pentru ca ele fac parte din gestiunea trezoreriei intreprinderii.

Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie ale exercitiului clasificate in activitati de exploatare, de investitii si de finantare.

O intreprindere trebuie sa prezinta fluxurile sale de trezorerie din activitatile de exploatare, de investitie si de finantare intr-o maniera care corespunde cel mai bine activitatii sale.

3.3.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie intocmit de alte tari.

In contabilitatea britanica legea societatilor comerciale nu solicita prezentarea unui tablou de finantare, dar o atare cerinta este reglementata prin norma FRS 1.Aceasta norma ‘a venit’ sa substituie o norma mai veche care viza prezentarea informatiilor financiare pe baza variatiei ‘fondurilor’.

In mod vizibil, abordarea britanica referitoare la tabloul fluxurilor de trezorerie se inspira din modelul American.Detaliile care exprima diferentele se refera la prelucrarea dobanzilor, impozitelor si dividendelor.

Sa retinem ca, in conceptia britanica, trezoreria contine: disponibilitatile in casa si in banca, plasamentele pe termen scurt, creditele bancare curente si imprumuturile cu scadenta sub trei luni.

Plasamentele pe termen scurt sunt incluse int rezorerie, daca ele satisfac urmatoarele conditii: sunt usor convertibile in disponibilitati, la nivelul unor valori cunoscute; scadentele lor sunt sufficient de apropiate pentru a evita orice risc de variatie a valorii lor; intreprinderea le considera echivalente de lichiditati.

Norma FRS 1 impune publicarea tabloului fluxurilor de trezorerie, prin analiza variatiei fluxurilor monetare generate de trei functii: fluxuri implicate de functia de exploatare; de investitii si de finantare.

Trezoreria degajata de activitatea de exploatare poate sa fie determinate pe baza metodei directe sau indirecte.Metoda directa permite punerea in evidenta a fluxurilor de incasari si de palti.Metoda indirecta calculeaza fluxurile de trezorerie plecand de la rezultatul inaintea impozitarii.

In contabilitatea Americana tabloul fluxurilor de trezorerie este o situatie a variatilor de lichiditati intervenite in cursul perioadei.Desi apparent simpla, aceasta definire comporta o serie de clarificari, referitoare la: definirea lichiditatilor, clasificarea de maniera logica a numeroaselor tranzactii ce afecteaza lichiditatile; legatura dintre fluxurile de lichiditati si fluxurile rezultate; prelucrarea tranzactiilor nemonetare si prelucrarea fluxurilor in monede straine.

Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa explice variatiile, in cursul exercitiului, a lichiditatilor sau echivalentelor lor.Tabloul trebuie sa utilizeze mai degraba termeni precum lichiditati sau cvasilichiditati, decat etrmenii ambigui de tipul fondurilor.

Valorile totale ale lichiditatilor si cvasilichiditatilor, care apar in tabloul fluxurilor de trezorerie la inceputul si la sfarsitul perioadei, trebuie sa corespunda totalurilor sau subtotalurilor aferente rubricilor similare din bilant, la aceleasi date.

Pentru asigurarea transparentei necesare, o intreprindere trebuie sa informeze tertii asupra politicii sale in materie de cvasilichiditati.Orice schimbare a acestei politici atrage dupa sine o schimbare de reguli contabile, fapt ce presupune retratarea documentelor anterioare.

3.4. Situatia variatiei capitalurilor proprii.

3.4.1. Definitii.

Situatia modificarilor capitalurilor proprii prezinta cresterile si descresterile elementelor de capital propriu in cursul perioadei contabile, de regula, exercitiu financiar. Sunt cuprinse in aceasta situatie toate elementele de capital propriu: capitalul social, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul curent. In ceea ce priveste rezultatul reportat acesta se poate prezenta detaliat, distinct pentru rezultatul reportat din activitatea obisnuita, rezultatul rezultat provenit din aplicarea IAS-urilor, rezultatul rezultat din modificarea politicilor contabile, rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale, rezultatul reportat reprezentand surplusul din reevaluare.

3.4.2. Situatia variatiei capitalurilor proprii conform OMFP 1752.

In situatia modificarilor capitalului propriu trebuie prezentate distinct atat profitul, cat si pierderea.

Informatiile necesare intocmirii situatiei modificarilor capitalului propriu sunt disponibile in conturi. In coloana 1 sunt preluate soldurile initiale ale conturilor, in coloanele „cresteri”, respectiv „descresteri”, sunt preluate rulajele conturilor, iar in coloana 6 sunt preluate soldurile finale ale conturilor. Rulajele care exprima cresterile sunt rulajele creditoare, pentru toate conturile care evidentiaza elemente de capitaluri proprii, mai putin elementele in cazul pierderilor, pentru care cresterile sunt exprimate prin rulajele debitoare.

Situatia modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotita si de explicatii, acolo unde este cazul, cum ar fi natura modificarilor, tratamentul contabil si fiscal aplicat, alte informatii.

3.4.3. Situatia variatiei capitalurilor proprii conform IAS 1.

Situatia prevazuta in IAS 1 cuprinde intr-o varianta exhaustiva:

a) beneficiul net sau pierderea neta al/a exercitiului;

b) pierderile si castigurile, cheltuielile si veniturile care au fost direct afectate capitalurilor proprii, in virtutea unei norme speciale, cat si totalul acestor elemente;

c) efectul cumulat al schimbarilor de politici contabile si corectari de erori fundamentale, conform metodei de referinta prevazute prin norma IAS 8;

d) operatiile ce afecteaza capitalul, efectuate cu proprietarii intreprinderii, si distribuirile de dividende in favoarea acestora;

e) rezultatele nedistribuite, la deschiderea si inchiderea exercitiului, cat si explicarea fluxurilor reprezentand variatiile;

f) o reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri proprii, precum capitalul, primele de emisiune, rezervele etc., cu precizarea separata a fiecarei miscari.

Prin utilizarea celei de a doua variante, situatia variatiei capitalurilor proprii cuprinde numai informatiile a) - c), celelalte informatii (d) - f)) fiind indicate in notele explicative.Aceasta varianta se aproprie de continutul indicatorului „rezultat economic” si deci de „situatia rezultatului economic”, care fac obiectul normalizarii si practicilor americane, sau de continutul situatiei financiare britanice „situatia tuturor castigurilor si pierderilor contabilizate”, care exprima aproximativ acelasi lucru ca situatia americana.

3.4.4. Situatia variatiei capitalurilor proprii intocmita in alte tari.

In SUA , aceasta a patra componenta a rapoartelor anuale poate imbraca fie forma « Situatiei repartizarii profitului », fie forma « Situatiei modificarii capitalului ».Prima situatie cuprinde suma profitului nerepartizat la inceputul perioadei, la care se adauga profitul net al perioadei, se scad dividendele platite, obtinandu-se profitul de repartizat la finele perioadei. Se compune din doua parti : situatia repartizarii profitului si situatia actiunilor. Cea de-a doua situatie are doua parti, prezentand atat situatia repartizarii profitului, cat si situatia actiunilor. Aceasta din urma situatie este preferata de obicei de intreprinderile americane deoarece contine atat factorii care au determinat modificarea situatiei capitalurilor in timpul perioadei, inclusiv a acelora care au determinat modificari in repartizarea profitului.

4. AUDITAREA SAU VERIFICAREA

SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

Situatiile financiare anuale ale entitatilor se auditeaza de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate in conditiile legii.

Auditorii financiari isi exprima o opinie referitoare la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.

Raportul auditorilor financiari cuprinde :

- mentionarea situatiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar, impreuna cu cadrul de raportare financiara care a fost aplicat la intocmirea acestora.

- o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform carora a fost efectuat auditul financiar.

- o opinie de audit care exprima in mod clar opinia auditorilor financiari potrivit careia situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela conform cadrului relevant de raportare financiara si, dupa caz, daca situatiile financiare anuale respecta cerintele legale ; opinia de audit este fara rezerve, cu rezerve, o opinie contrara sau, daca auditorii financiari nu au fost in masura sa exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimarii unei opinii.

- o referire la aspectele asupra carora auditorii financiari atrag atentia, printr-un paragraf distinct fara ca opinia de audit sa fie cu rezerve.

- o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situatiile financiare anuale pentru acelasi exercitiu financiar.

Raportul se semneaza de catre auditori financiari, persoane fizice, in numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, dupa caz, si se dateaza.

In mod traditional se diting doua categorii de audit : Auditul financiar si Auditul operational.

Auditul financiar se intereseaza de actiunile ce au incidenta asupra protectiei activelor, tratamentului contabil si informatiilor financiare publicate de catre intreprindere. Are ca obiectiv sa verifice ca regulile si procedurile in vigoare au fost corect aplicate si ca informatiile contabile prezinta o imagine fidela.

Auditul financiar implica interventia auditorilor externi, dar nu exclude insa interventia, in practica, si a auditorilor interni.Auditul interne este efectuat de catre persoane salariate ale intreprinderii, in interesul conducerii.Se poate considera ca, in majoritatea cazurilor, auditul intern isi orienteaza activitatile catre misiuni de audit operational.Totusi , o parte dintre serviciile de audit intern se refera insa la controlul intern contabil.In mod evident, un auditor intern nu poate sa procedeze la o certificare a conturilor vizavi de terti.el poate insa sa joace un asemenea rol vizavi de conducerea intreprinderii, in cea ce priveste sistemul contabil de informare interna. In masura in care auditorii interni sunt chemati sa certifice conturile pentru perioade interimare si sa examineze calitatea controlului intern contabil, se poate stabili o colaborare intre ei si auditorii externi.Aceasta colaborare nu ii dispenseaza pe auditorii externi de nici una dintre responsabilitatile lor.

Orice misiune de audit este orientata printr-o scrisoare de angajament, in cazul auditului extern, sau prin enuntarea de obiective precise, in cazul auditului intern. In materie de audit financiar, schema generala a misiunii comporta trei faze : obtinerea de informatii generale despre intreprindere, evaluarea controlului intern si examinarea directa a conturilor si a situatiilor financiare.

Examinarea conturilor si a sitatiilor financiare . Daca s-a constatat un control intern satisfacator, auditorul poate considera ca si contabilitatea este de buna calitate.In consecinta, el verifica operatiile de inchidere, procedand la efectuarea unor teste de validare. Aceste teste pot imbracadiverse forme : confruntarea conturilor cu documentele intreprinderii, inspectia fizica etc.

Daca s-a constatat un control intern slab, auditorul efectueaza teste de validare mai aprofundate.In functie de rezultatele acestor teste, el isi va adopta programul, fie concluzionand ca exista o anumita fiabilitate a contabilitatii, fie procedand la o revizie a conturilor.

In final, auditorul se asigura ca nici un eveniment ulterior ilantului nu este susceptibil sa repuna in cauza opinia sa si verifica prezentarea situatiilor financiare si conformitatea cu principiile contabile retinute de intreprindere.

Raportul de audit. In unele tari precum Franta, legea impune auditorilor sa redacteze un raport ageneral si un raport special, ambele fiind supuse unor reguli specifice. In alte tari, normele nu impun utilizarea unor rapoarte standardizate, dar in practica exista tendinta de a standardiza forma si continutul raportului de audit. Sub influenta practicii, standardele internationale de audit stabilsc elementele minime pe care trebuie sa le ontina un raport de audit si sugereaza o serie de modele posibile ale raportului de audit.

Auditul operational , se intereseaza de toate actiunile, fara a privilegia incidenta lor asupra tratamentului contabil si informatiilor financiare publicate de catre intreprindere, el analizeaza modul in care obiectivele sunt fixate si atinse precum si riscurile care pot plana asupra capacitatii unei entitati de a defini obiectivele pertinente si de a le atinge. Are ca obiectiv sa incorporeze operatiile, gestiunea si chiar strategia.

Auditul operational reprezinta domeniul principal de activitate al auditorilor interni, dar este din ce in ce mai exersat si de catre auditorii externi.Auditorii externi au jucat intotdeauna un rol in materie de audit operational.De exemplu, achizitia unei intreprinderi poate fi precedata de un audit de gestiune realizat de catre un profesionist independent.

De regula, sunt considerate necesare urmatoarele faze : luarea la cunostinta, intocmirea unui material care rezuma primele constatari si propune un program de aprofundare a analizelor, examinarea aprofundata a controlului intern si redactarea raportului.Se poate constata ca cele doua tipuri de misiuni de audit au la baza aceeasi filozofie.

Evaluarea eficacitatii. Audiorul trebuie sa isi sprijine judecata pe o observare a performantei, ceea ce necesita parcurgerea urmatoarelor etape : cautarea crieriilor utilizate in intreprindere pentru evaluarea eficacitatii ; identificarea criteriilor utilizate in intreprindere pentru evaluarea eficacitatii ; aprecierea calitatii masurii criteriilor retinute ; evaluarea performantelor prin compararea criteriilor masurate cu normele.

Dupa parcurgerea acestor etape, auditorul trebuie sa se asigure ca examinarile pe care el le-a realizat pe parcursul misiunii si cunostintele pe care el le detine despre intreprindere si mediul exterior acesteia ii permit sa enunte cauzele unei eventuale performante insuficiente.

Raportul de audit rezuma obiectivele misiunii, circumstantele care au condus la stabilirea anumitor ipoteze preliminare si l aorganizarea lucrarilor dupa un anumit model, procedurile utilizate si moticele pentru care ele au fost alese si prezinta, in mod justificativ, concluziile.El poate mentiona studiile complementare care ar fi necesare si, uneori, poate sa includa comenatriile responsabilului entitatii.Raportul este transmis managerilor sau autoritatilor care au solicitat misiunea de audit.

CAPITOLUL II

1. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

Societatea comerciala S.C. PROSOFT++ S.R.L. are sediul in Bucuresti, Str.G-ral Barbu Vladoianu nr.2, Sector 1. A fost infiintata in 1994, fiind inmatriculata la Registrul Comertului cu Certificatul de Inmatriculare nr. J40/9751/1994, PROSOFT++ s-a impus ca lider in securizarea sistemelor informatice si unul din cei mai importanti producatori si furnizori de software pentru industrie si administratia publica.

De-a lungul timpului, PROSOFT++ si-a propus dezvoltarea urmatoarelor directii principale de activitate:

- dezvoltare si comercializare software de securitate (control acces, protectie la copiere, smart carduri, criptare etc.);

- dezvoltare de aplicatii informatice de mare complexitate (sisteme integrate pentru intreprinderi producatoare sau firme de distributie, sisteme integrate pentru ministere, primarii etc.);

- import si distributie de echipamente si software de baza (cititoare de smart carduri, smart carduri, medii de dezvoltare hard / soft, componente hardware);

- service hardware si software (instalari / configurari / mentenanta pentru retele / echipamente / aplicatii);

- consultanta si training in informatica.

UN PLUS DE CALITATE !

In anul 1999 Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a acordat firmei noastre locul I pentru rezultatele obtinute si calitatea deosebita a aplicatiilor si serviciilor oferite.

In anul 2002, PROSOFT++ a primit certificarea Sistemului de Management al Calitatii conform Standardului SR EN ISO 9001:2000 iar in 2003 a devenit Partener Certificat Microsoft.

UN PLUS DE SIGURANTA !

Departamentul Securizarea Sistemelor Informatice are in componenta o echipa dinamica de tineri cercetatori si personal cu experienta in domeniu, din ale caror realizari se pot aminti:

- KILL - primul antivirus romanesc (1991);

- FORIND - program de formatare individuala a dischetelor (1993);

- MS-DOS securizat - system de fisiere criptate (1994);

- Sistem de operare securizat pentru terminale portabile AKYMAN - beneficiar din Australia (1998);

- Sistem de posta electronica securizata pentru 22 institutii ale Administratiei Publice Centrale - ministere si agentii guvernamentale - proiectul POGODEX (1998).

Inca din anul 1999 Prosoft++ ofera pe piata romaneasca, produsele din familia ProSecurity , un sistem complet de securitate bazat pe smart carduri, care asigura protectia informatiilor confidentiale atat prin securizarea accesului la resursele calculatorului (windows logon) cat si prin criptarea datelor si a programelor executabile.

ProSecurity E-Enterprise este ultimul produs din aceasta familie, aparut in 2001, an in care, cu ocazia celei de-a IV-a editii a Expozitiei Nationale de Evaluare a Productiei de Software 'Binary 2001', a fost distins cu premiul de excelenta de catre Asociatia Romana a Industriei de Electronica si Software - ARIES si premiul Microsoft Romania pentru cel mai bun software de securizare a informatiilor electronice.

Pe langa solutiile proprii oferite, promovam parteneriate unice cu lideri mondiali in securitatea retelelor ( eEye - SUA), controlul la distanta si solutii eLearning ( Danware - Danemarca), tehnologie smartcard ( BGS Smartcard Systems Austria, cel mai important producator austriac de solutii pentru plati electronice offline, TOWITOKO AG Germania, lider european al producatorilor de cititoare de smartcarduri, NOVACARD Germania, cel mai mare producator german de carduri).

2. LUCRARILE CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR.

2.1. Stabilirea Balantei conturilor inainte de inventariere.

Balanta de verificare se intocmeste inainte de inventarierea patrimoniului, pentrul controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi.Ea pregateste datele necesare compararii soldurilor din inventarul contabil cu stocul evaluat din inventarul faptic.

O informatie de control privind inregistrarea corecta si completa in conturi a tuturor documentelor justificative, este aceea ca totalul rulajului curent debitor / creditor (177 809 731.03) din balanta trebuie sa fie egal cu totalul curent (177 809 731.03) din registrul jurnal.

Acest lucru se poate observa in Anexe unde sunt prezentate Balanta de verificare si Registrul jurnal.

2.2. Inventarierea generala a patrimoniului.

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa pentru bunurile corporale, si pe baza de registre sau documente justificative confirmate de terti pentru bunurile necorporale.

In cazul firmei Prosoft nu au fost constatate diferente.

2.3. Contabilitatea operatiilor de regularizare.

Nu este cazul deoarece nu s-au constatat diferente la inventariere.

2.4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.

Deoarece nu s-au constat diferente la inventariere, si nu s-au facut operatii de regularizare, in cazul firmei ProSoft++, balanta ramane aceasi. Tot ea furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil.

2.5. Determinarea rezultatului exercitiului.

Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri.

Inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 2796097.82

„Profit si pierdere” 60221 44774.82

„Ch. privind combustibilul”

6023 72.91

„Ch. pv. materialele pentru ambalat”

6024 4507.23

„Ch. pv. piesele de schimb”

6028 27282.12

„Ch. pv. alte materiale consumabile”

603 34865.21

„Ch. pv. obiectele de inventar”

604 519.00

„Ch. pv. materialele nestocate”

605 10445.57

„Ch. pv. energia si apa”

607 1049604.94

„Ch. pv. marfurile”

611 50658.51

„Ch. de intretinere si reparatii”

612 3924.98

„Ch. cu redeventele, locatiile de

gestiune si chiriile”

613 967.98

„Ch. cu primele de asigurare”

6231 5713.90

„Ch. de protocol”

6232 19550.00

„Ch. de reclama si publicitate”

624 19138.25

„Ch. cu transportul de bunuri

si de personal”

625 38335.02

„Ch. cu deplasari, transferari si

detasari”

626 53471.37

„Ch. postale si taxe de telecomunicatii”

„Ch. cu serviciile bancare si asimilate”

„Alte ch. cu servicii executate de terti”

6351 1395.00

„Ch. cu impozitul pe cladiri”

6354 413.00

„Ch. cu impozitul pe mijloacele

de transport”

6355 4430.00

„Ch. cu comisionul pentru

camera de munca”

6356 293.02

„Ch. TVA aferent vanzarilor

scutite fara drept de deducere”

6357 348.00

„Ch. cu impozitul pe teren”

„Ch. cu alte impozite si taxe”

„Ch. cu salariile personalului”

642 49410.38

„Ch. cu tichetele de masa

acordate salariatilor”

„Contrib.unitatii la asigurari sociale”

14598.00

„Contrib.unitatii pt ajutorul de somaj”

41267.00

„Contrib.unitatii pt asigurarile

sociale de sanatate”

3213.00

„Contrib.pt accidente de munca si

boli profesionale”

4420.00

„Contrib.pt fondul de concedii medicale”

„Asigurari private de sanatate”

„Pierderi din creante debitori diversi”

„Despagubiri, amenzi si penalitati”

6582 18000.00

„Donatii si subventii acordate”

„Alte ch. de exploatare”

3057.07

„Ch. din diferente de curs valutar”

„Ch. de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor”

Inchiderea conturilor de venituri

% = 121 3722570.46

7041 „Profit si pierdere” 804818.62

„Venituri din lucrari executate si

servicii prestate”

1296817.52

„Venituri din programe”

„Venituri din studii si cercetari”

„Venituri din vanzarea marfurilor”

„Venituri din activitati diverse”

„Venituri din creante reactivate”

„Alte venituri din exploatare”

„Venituri din diferente de curs valutar”

„Venituri din dobanzi”

„Venituri din sconturi obtinute”

Calculul si plata impozitului pe profit

Venituri din exploatare = 3 713 335.85

Ch. din exploatare = 2 837 168.76

Rezultat din exploatare – Profit

Venituri financiare = 9 234.61

Ch. financiare = 3 057.07

Rezultat financiar – Profit

Rezultat contabil – Profit

Determinarea ch. nedeductibile

Ch. cu impozitul pe profit inregistrat pana la aceasta data

Ch. cu protocolul(6231) = 5 713.90 – 3000(publicitatea) = 2713.90

Valoarea deductibila (2 713.90 + 882 344.63)*2% = 885 058.53 * 2% = 17 701.17

17 701.17 > 2 713.90 rezulta ch. de protocol sunt deductibile 100%

Ch. cu amenzile si penalitatile (6581) nedeductibile fiscal = 29.01

Ch. cu asigurarile medicale private (64581) = 1 290.02 pentru doua persoane pe 3.5 luni. Ch. cu asigurarile medicale private sunt deductibile in suma de 200euro / an de persoana. Pentru 3.5 luni , vor fi deductibile doar 116.66euro.

116.66euro * 3.4889 = 407.02 deductibile, rezulta ca 883.00 nedeductibile

Ch. cu pensiile suplimentare angajati (6588) nedeductibile fiscal = 3 921.24

Ch. cu sponsorizarea

Total ch. nedeductibile

Determinarea venituri neimpozabile

Venituri neimpozabile

Profit impozabil =Rezultat contabil + Ch. nedeductibile – Venituri neimpozabile = 949 305.88

Impozit pe profit de plata (16%) =Profitul impozabil * 16% = 151 889.00

Ch. cu sponsorizarea deductibile din impozitul pe profit in limita a 3‰ * CA dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

3‰* CA = 3‰ * 3 710 118.35 = 11 129.00

Rezulta ch. cu sponsorizarea deductibile din impozitul pe profit = 11 129.00

Impozit pe profit datorat = Impozitul pe profit de plata – Ch. cu sponsorizarea = 140 760.00

Impozitul pe profit achitat anterior

Impozitul pe profit de plata

Impozitul datorat

„Ch. cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit”

Inchiderea contului de cheltuieli:

„Profit si pierdere” „Ch. cu impozitul pe profit”

Plata impozitului pe profit:

„Impozitul pe profit” „Conturi curente la banci”

2.6. Distribuirea profitului.

„Profit si pierdere” „Rezultatul reportat reprezentand

profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperita”

Acest profit se descarca in contul 1171 in prima zi a anului urmator, si ramane pana la 25 aprilie, unde se face o Hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor si se va decide in privinta profitului Cei doi asociati ai firmei au mers pe nerepartizarea profitului pentru a beneficia firma de acesti bani, fara dobanda, urmand sa fie distribuiti in momentu necesitatii lor. Societatea a acumulat un profit nerepartizat in valoare de 785 713 lei.

3. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARA

3.1.Rata rentabilitatii economice

Rec ^{CA RE}

^{At CA}

Analiza ratei renabilitatii economice a intreprinderii

Ipoteze de lucru:

Perioada analizata: 2005 – 2006

I_p = 101,88%

I_c = 100,5%

Rec = Rec₂₀₀₆ – Rec₂₀₀₅= 58,1363 -21,7356 = 36,4007

Din care:

1. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total

^{CA CA CA RE}

^{At At At CA}

^{1.421.110 2.991.425}

2. Influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale

^{RE CA RE RE}

^{CA At CA CA}

^3.709.886

Din care:

2.1 Influenta modificarii structurii productiei vandute

g ^CA ₁ ^{qv2006c qv2005c}

^{At qv2006p qv2005p}

^{1.582.996 3641427,1692 2.991.425}

= 2,3436*(0,3918 - 0,3374)*100 = 12,7434

2.2 Influenta modificarii pretului de vanzare

p = ^CA ₁ ^{qv2006c qv2006c}

^{At qv2006p qv2006p}

^{1.582.996 3.709.886 3641427,1692}

2.3 Influenta modificarii costului unitar

c = ^{CA qv2006c qv2006c}

^{At ∑qv2006p qv2006p}

^{1.582.996 3.709.886 3.709.886}

=

Se constata o crestere a rentabilitatii economice a intreprinderii cu 36,4007%, crestere determinate atat de modificarea vitezei de rotatie a activului de total, cat si de modificarea ratei rentabilitatii comerciale. Modificarea vitezei de rotatie a activului total a determinat o crestere a rentabilitatii economice a intreprinderii cu 2,4637%. O influenta pozitiva asupra indicatorului studiat a avut-o si modificarea ratei rentabilitatii comerciale, determinand prin cresterea sa cu 0,1448% o crestere cu 33,9370% a ratei rentabilitatii economice a intreprinderii. Influenta pozitiva a modificarii structurii productiei vandute a determinat cresterea ratei rentabilitatii economice a intreprinderii cu 12,7434% ca urmare a cresterii ponderii produselor ce au avut o rata a rentabilitatii economice pe produs mai mare decat media pe intreprindere. O influenta pozitiva a avut si pretul unitar de vanzare care prin cresterea sa cu 0,0112 lei a determinat o crestere a ratei rentabilitatii economice cu 2,6303%. In cazul in care cresterea pretului a fost determinata de imbunatatirea calitatii productiei influenta poate fi considerata ca fiind favorabila, spre deosebire de cazul in care cresterea pretului se datoreaza in exclusivitate inflatiei. Modificarea costului unitar de productie a avut o influenta negativa asupra ratei rentabilitatii economice a intreprinderii ducand la scaderea acesteia cu 0,6995%.

3.2. Rata rentabilitatii financiare 

Rf ^{Vt At Pn} ₁₀₀

^{At Kpr Vt}

Analiza ratei rentabilitatii financiare a intreprinderii

Rf = Rf₂₀₀₆ – Rf₂₀₀₅ = 67,2653 - 59,6200 = 7,6453

Din care:

1. Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total

^{Vt Vt Vt At Pn}

^{At At At Kpr Vt}

₌ ^1.421.110

=

2. Influenta modificarii gradului de indatorare al intreprinderii

^{At Vt At At Pn}

^{Kpr At Kpr Kpr Vt}

2,3516

^1.168.081

₌

Influenta modificarii profitului net la un leu venituri totale

^{Pn Vt At Pn Pn}

^{Vt At Kpr Vt Vt}

Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a crescut de la o perioada la alta cu 7,6453%, ceea ce reprezinta o situatie favorabila.

Cresterea vitezei de rotatie a activului total cu 3,2784 rotatii a condus la cresterea rentabilitatii financiare cu 6,7643%, ceea ce arata eficienta in utilizarea activelor. Cresterea vitezei de rotatie a activelor a fost determinata atat de cresterea vitezei de rotatie a stocurilor (de la 3,52 rotatii/an - in 2005, la 8,49 rotatii/an - in 2006), cat si de cresterea vitezei de rotatie a activelor imobilizate(de la 5,96 rotatii/an, la 6,31 rotatii/an). Se observa ca cea mai mare influenta in cazul cersterii vitezei de rotatie a activului total a avut-o cresterea vitezei de rotatie a stocurilor.

O influenta favorabila asupra indicatorului studiat a avut-o si profitul net la un leu venituri totale, care prin cresterea sa cu 0,1251 lei a determinat o crestere a ratei rentabilitatii financiare cu 39,8640%, aspect ce evidentiaza eficienta exploatarii activitatii. Rata rentabilitatii financiare a fost influentata si de scaderea gradului de indatorare care a condus la scaderea rate de rentabilitate cu 38,8845%. Aceasta influenta se poate aprecia ca fiind negativa, dar tinand cont de indicatorul lichiditatii curente (care a crescut in perioada analizata de la 0,93, la 2,38), indicatorul lichiditatii imediate (care a inregistrat o crestere de 1,52), indicatorul gradului de indatorare (egal cu 0 pe durata perioadei analizate) si indicatorul privind acoperirea dobanzilor se constata ca intreprinderea dispune de resurse suficiente pentru a-si plati datoriile curente si pentru a-si finanta activitatea in viitor fara a recurge la surse externe de finantare.De aceea scaderea gradului de indatorare poate fi apreciata ca fiind o influenta pozitiva.

3.3.Rata resurselor consumate

Rrc ^qvp

^qvc

Analiza ratei resurselor consumate

Rrc = Rrc₂₀₀₆ Rrc₂₀₀₅ = 66,756 =

Din care:

1) Influenta modificarii structurii productiei vandute

g = ^{qv2006p qv2005p}

^{qv2006c ∑qv2005c}

₌

2) Influenta modificarii costului unitar

c =   ^{qv2006p qv2006p} _{– 1 * 100 =}

^{qv2006c qv2006c}

^{2.214.738,3085}

3) Influenta modificarii pretului de vanzare

p = ^{qv2006p qv2006p}

^{qv2006c qv2006c}

^3.709.886

^{2.225.812 2.225.812}

= 66,6756 – 63,5999 = 3,0757

Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat o crestere semnificativa fata de perioada precedenta (15,7508%), crestere bazata pe influenta favorabila a structurii productiei vandute si pe cresterea preturilor de vanzare.

Modificarile din structura vanzarilor au determinat o crestere a ratei cu 13,4931%, datorita majorarii ponderii produselor cu o rentabilitate fata de costuri mai mare decat rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii productii in perioada de referinta.

Cresterea costurilor unitare a determinat o reducere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 0,8180%.

Evolutia preturilor de vanzare a dus la cresterea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 3,0757%.

3.4.Rata rentabilitatii comerciale

Rc ^qvc

^qvp

Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Rc = Rc₂₀₀₆ Rc₂₀₀₅ = 40,0032 Din care:

1) Influenta modificarii structurii productiei vandute

g ^{qv2006c qv2005c}

^{qv2006p qv2005p}

Influenta modificarii pretului de vanzare

p = ^{qv2006c qv2006c}

^{qv2006p qv2006p}

= 40,3017

3) Influenta modificarii costului unitar

c = ^{qv2006c qv2006c}

^{qv2006p qv2006p}

= ₁

^3.709.886

Rata rentabilitatii comerciale a inregistrat o crestere cu 6,2614% in perioada analizata.

Modificarea productiei vandute a influentat in mod favorabil rata rentabilitatii comerciale ducand la cresterea acesteia cu ca urmare a cresterii ponderii produselor ce au avut o rata a rentabilitatii comerciale pe produs mai mare decat media pe intreprindere .

De asemenea cresterea pretului a avut o influenta pozitiva determinand majorarea ratei comerciale cu 1,1223%.

Cresterea costurilor unitare a condus la scaderea ratei rentabilitatii comerciale cu 0,2985%.

PUNCTE FORTE: - cresterea ratei rentabilitatii comerciale

- cresterea productiei vandute

- cresterea pretului (cresterea calitatii produselor vandute)

PUNCTE SLABE: - cresterea costurilor

3.5.Analiza echilibrului patrimonial (indicatorii echilibrului financiar)

FR = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung – Imobilizari

NFR = (Active circulante + ch. in avans) – (Datorii pe termen scurt + Venituri in avans)

TN = FR – NFR

Marimea negativa a fondului de rulment in anul 2004 reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente.

Fondul de rulment pozitiv din anii 2005 si 2006 semnifica o situatie favorabila, respectiv un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea integrala a imobilizarilor, cat si asigurarea unei marje de lichiditate excedentara pentru a face fata riscurilor diverse pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment negativa este rezultatul existentei unui surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare. Aceasta nevoie de fond de rulment negativa reprezinta o situatie favorabila in cazul anului 2005 cand are loc si o accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante si o situatie nefavorabila in 2006, cand se inregistreaza o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante.

In toti anii analizati se degaja o trezorerie neta pozitiva ceea ce inseamna ca intreprinderea are asigurata autonomia financiara pe termen scurt.

3.6. Analiza rezultatului pe baza contului de profit si pierdere

Rb = RE + RF + Rex

Rb = RC + Rex

unde:

Rb – rezultatul brut al exercitiului,

RE – rezultatul exploatarii,

RF – rezultatul financiar,

Rex – rezultatul extraordinar,

RC – rezultatul curent,

RC = RE + RF

PUNCTE FORTE: - cresterea rentabilitatii economice a intreprinderii

- cresterea rentabilitatii financiare

- cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante(nr. de rotatii)

- cresterea rentabilitatii resurselor consumate

- cresterea ratei rentabilitatii comerciale

- cresterea productiei vandute

- cresterea pretului (cresterea calitatii produselor vandute)

- trezorerie neta pozitiva

PUNCTE SLABE: - cresterea costurilor unitare de productie

- cresterea preturilor(datorita influentei inflatiei)

- diminuarea rezultatului brut al exercitiului

- nevoie de fond de rulment negativa corelata cu scaderea vitezei de

rotatie a activelor circulante

Analiza cifrei de afceri

Ipoteze de lucru:

Perioada analizata: 2005 - 2006

CA Ns ^{Qex CA}

^{Ns Qex}

CA Ns ^{Mf Mf Qex CA}

^{Ns Mf Mf Qex}

CA = CA₂₀₀₆ CA₂₀₀₅ = 3.709.886

Din care:

1) Influenta modificarii numarului mediu de salariati

Ns Ns₂₀₀₆ Ns₂₀₀₅)_* ^{Qex CA}

^{Ns Qex}

2) Influenta modificarii productivitatii medii anuale

^Qex Ns₂₀₀₆ ^{Qex Qex CA}

^{Ns Ns Ns Qex}

Din care

2.1) Influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a muncii

^Mf Ns₂₀₀₆ ^{Mf Mf Mf Qex CA}

^{Ns Ns Ns Mf Mf Qex}

_{= 39 *} ^499.300

^{34 340.500 238.350 1.328.513}

2.2) Influenta modificarii compozitiei tehnologice

^Mf Ns₂₀₀₆ ^{Mf Mf Mf Qex CA} ₌

^{Mf Ns Mf Mf Mf’ Qex}

^{499.300 340.500 238.350 1.328.513}

₌

2.3) Influenta modificarii eficientei utilizarii mijloacelor fixe direct productive

^Qex Ns₂₀₀₆ ^{Mf Mf Qex Qex CA}

^{Mf Ns Mf Mf’ Mf’ Qex}

_{= 39 * 12802,5641 * 0,8 *} ^2.182.578

^{399.440 340.500 1.328.513}

= 39 * 12802,5641 * 0,8 * 1,5624 * 2,2517 = 1.405.252,3203

3) Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate

^CA Ns₂₀₀₆ ^{Qex CA CA}

^{Qex Ns Qex Qex}

_{= 39 * 55963,5385 *} ^2.991.425

^{2.182.578 1.328.513}

₌

Se constata o majorare a cifrei de afaceri in perioada analizata cu 718.461 lei. Cresterea cifrei de afaceri a fost influentata in mod favorabil de modificarea numarului mediu de salariati cu 5 salariati pe an ceea ce a condus la o crestere a cifrei de afaceri cu 439915,4412 lei. O influenta pozitiva a manifestat si modificarea productivitatii medii anuale care prin cresterea sa a determinat o majorare a cifrei de afaceri cu 1483190,6125 lei. Cresterea productivitatii medii anuale a fost influentata in mod favorabil de toti cei trei factori: gradul de inzestrare tehnica a muncii care a determinat o crestere a cifrei de afaceri cu 955.202,0291lei, compozitia tehnologica care, prin cresterea sa, a determinat majorarea cifrei de afaceri cu 626.647,7361 lei, eficienta utilizarii mijloacelor fixe direct productive care a condus la o crestere a cifrei de afaceri cu 1.405.252,3203 lei.

Modificarea gradului de valorificare a productiei fabricate a avut o influenta nefavorabila asupra cifrei de afaceri ducand la diminuarea acesteia cu 1204564,7990lei.

4. CONCLUZII SI PROPUNERI

SC PROSOFT++ SRL face parte din persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime conform OMF 1752/2005(cu modificarile ulterioare), prin urmare intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: bilant prescurtat, cont de profit si pierdere, note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional ea poate intocmi situatia modificarii capitalurilor proprii si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Se constata o crestere a imobilizarilor necorporale fata de anul precedent, aceasta fiinnd datorata investitiilor pe care le face firma pentru mentinerea societatii la un nivel inalt, facand dotari de ultima generatie pentru usurarea si siguranta muncii atat a personalului cat si a clientilor.

Firma a achizitionat cu un an in urma un teren, avand ca plan ridicarea unei constructii pentru un nou sediu. S-au facut amenajerari la acest teren si s-au dat si avansuri pentru aceasta investitie.

S-au facut diverse modernizari si asupra cladirilor, pentru igienizarea acestora, si usurintei muncii angajatilor si inlaturarii stresului la munca. S-au facut schimbari cu diverse tipuri de mobilier, montarii de aparate de aer conditionat.

Au crescut echipamentele de calcul, acest lucru datorandu-se in mare parte cresterii numarului de clienti si necesitatii angajarii de personal , ceea ce erau necesare utilajelor lor de lucru, si evident nu se poate exclude innoirii echipamentelor angajatilor vechi pentru usurarea muncii.

Exista investitii la mijloace fixe luate in comodat datorita faptului ca exista apartamente luate in comodat de la un asociat care s-au facut diverse investitii pentru mentinerea lor si cresterea imaginii firmei.

Se observa o crestere a cifrei de afaceri fiind influentata in mod favorabil de modificarea numarului mediu de salariati si a cresterii productivitatii medii. Cresterea costurilor este mai mica ea provenind din vanzarea de programe, de servicii si de marfa.

Majoritatea clientilor firmei sunt bugetari.Cererea lor creste in lunile de sfarsit ale anului. De aici si existenta soldului contului de clienti, pentru ca scadenta facturilor firmei PROSOFT++ este la o luna distanta de emiterea acestora; a soludului contului de furnizori de marfuri , acestea urmand fi platite la data scadenta (dar nu mai mare de o luna) ; dar si a soldului contului de clienti creditori deoarece s-au facut facturi in avans pentru achizitionarea de marfuri, acestea urmand fi emise in maxim 3 zile de la comanda facuta.

S-au facut si plati gresite (plata dubla a unor facturi), acestea fiind in curs de clarificare.

S-au aplicat aceleasi reguli si norme privind evaluarea si inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor financiare. S-au luat in considerare profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar.

In conformitate cu prevederile Legii 82/1991, completata si modificata prin OG 61/2001, pentru evaluarea elementelor de activ si pasiv, s-au respectat urmatoarele reguli: la costul de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros, la costul de productie pentru bunurile produse in unitate, la incheierea exercitiului financiar nu s-au constatat diferente ale elementelor de activ si pasiv, in urma inventarierii; si elementele monetare exprimate in valuta, disponibilitatile banesti existente, creantele si datoriile s-au raportat utilizand cursul de schimb la 31.12.2006. Diferentele de curs valutar s-au inregistrat in conturile de venituri s-au cheltuieli.

Frma este formata din doi asociati, fiecare detinand in proportie de 50% la capitalul social. Unul dintre asociati este administratorul societatii, iar celalalt ocupa functia de Sef de Proiect in cadrul societatii. Ei nu au beneficiat de avansuri sau credite in timpul exercitiului si nu au creditat societatea in sume de bani.

Varsta medie a personalului este de 28 de ani, aceasta medie ofera flexibilitate in ceea ce priveste acumularea de noi metode si tehnici de lucru – diversificarea productiei, etc.

Firma are o situatie excelenta din punct de vedere al profitabilitatii, fiind o societate rentabila pentru investitori. De asemenea are o situatie contabila excelenta, cu perspective foarte bune in viitor.

Intr-o economie de piata destul de fluctuanta, firma analizata a dovedit o rentabilitate financiara exceptionala, reusind atat o remunerare excelenta pentru actionari cat si o autofinantare in activitatile viitoare.

Firma PROSOFT++ S.R.L, este o societate profitabila atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, putand achizitiona credite de la banci, fara riscul de a nu le mai putea inapoia.

Oricare ar fi metoda folosita, firma analizata are o valoare pozitiva si destul de substantiala, astfel incat sa atraga orice investitor.

Eu consider ca ar trebui achizitionarea mai multor mijloace de transport, deoarece sunt necesare pentru deplasarea mai rapida a angajatilor la clienti, dar si a unor masini de transportat marfa pentru indeplinirea timpului limita promis clientilor avand in vedere cresterea cererii clientilor cu privire la aparatura electronica.

Consider ca ar trebui o mai buna organizare in privinta efectuarii de servicii oferite clientilor, care sunt in crestere, prin oferirea acestora a unui angajat permanent la dispozitia lor. Aceasta ajuta in primul rand clientii, in cazul aparitiei unor defectiuni de software si/sau hardware, sa stie mai exact la cine sa apeleze ; iar in al doilea rand ajuta angajatii sa-si mentina clientii .

As mai propune angajarea unei persoane la Relatii Publice, pentru comunicarea cu clientii, furnizorii respectiv angajatii, pentru a culege informatii, sesizari, propuneri si chiar reclamatii cu privire la programe si efectuarea serviciilor. Aceasta ar usura programul Directorului General, in cazul in care nu poate fi disponibil.

BIBLIOGRAFIE

1. Contabilitate financiara (Liliana Feleaga, Niculae Feleaga)

2. Manualul Expertului Contabil si al Contabilului Autorizat (Vasile Darie, Emilian Drehuta, Constantin Gorbanescu, Dr.Vasile Patrut, Drd. Aristita Rotila)

3. Ghid practic pentru audit financiar si certificarea bilanturilor contabile (Marin Toma, Marius Paraschivescu)

4. Ordin nr.1752 din 17 noiembrie 2005 (actualizat) pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene(Ministerul Finantelor Publice)

5. Standardele Internationale de Contabilitate (Aileen Beattie, Ec.Mihaela Mihai, Cristina Ionescu, Alexandra Lazar, Anca Amuza-Conabie, Oana Petrescu, Daniela Andrei, Adriana Gheorghiu, Ioan Lazar, Madelien Alexander)

6. Armonizarea Contabilitatii cu UE(C.Barboi, M.Popescu, A.Serban, M.Popa)

7. Studii practice privind aplicarea standardelor internationale de raportare financiara in Romania(Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Ileana Cosmina Pitulice, Iulia Jianu)