Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI ÎN CURS DE EXECUTIE
Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie, datorita complexitatii pe care acestea o prezinta, se organizeaza cu ajutorul unui numar de conturi considerate, cuprinse, intr-o anumita ordine, in clasa a-3-a din cadrul planului general de conturi, denumita-Conturi de stocuri si productie in curs de executie-
Conturile de active circulante materiale, analizate in corelatie cu metodele inventarului permanent si a celui intermitent, se diferentiaza sub aspectul continutilui si functiei contabile.
Asfel, in situatia in care se utilizeaza metoda inventarului permanent se debiteaza ci intrarile si se crediteaza ci iesirile de valori materiale.
In cazul in care se adopta metoda inventarului intermitent exista doua modalitati de efectuare a inregistrarilor contabile. O prima modalitate consta in aceea ca la finele exercitiului, conturile de valori materiale se debiteaza cu valoarea stocurilor determinata pe baza inventarului efectuat la sfarsitul anului financiar iar ulterior, la inceputul noului exercitiu se crediteaza pentru includerea valorii stocurilor in cauza in cheltuielile de exploatare sau in veniturile din productia stocata. La randul lor intrarile si iesirile se inregistraza direct in debitul sau creditul conturilor de venituri sau cheltuielui dupa caz.
Cea de-a doua modalitate de efectuare a inregistrarilor contabile consta in debitarea si creditarea conturilor de valori materiale numai cu cresterile si respectiv diminuarile de stocuri stabilitae la sfarsitul perioadei de gestiune, ceea ce determina influantarea in sensul scaderii sau majorarii, dupa caz, fie a cheltuielilor, fie a veniturilor din productia stocata. Operatiunile de intrari si iesiri se inregistreaza ca in cazul modalitatii anterioare.
În cazul inventarului permanent pot sa apara diferente de pret care necesita a fi contabilizate distinct.
La randul lor conturile de diferente de pret se incadreaza in categoria celor rectificative, conectand in plus sau minus pretul de inregistrare prestabilit (standard) cu diferenta pana la costul efectiv de achizitie sau productie sunt bifunctionale, iar stocurile finale de lan finele exercitiului se adauga si se deduc la si din pretul de intregistrare prestabuilit, dupa cum sunt : debitoare si respectiv creditoare in vederea obtinerii valorii de bilant.
Conturile privind proviyioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie au functie contabila de pasiv si functioneaza dupa regulile corespunzatoare conturilor de aceeasi natura.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt astfel elaborate si grupate in cat asigura urmarirea in contabilitate a activelor circulante materiale atat pe structura si categorii de stocuri asa cum sunt delimitate in Regulamentul contabil, cat si dupa locul unde se gasesc in pastrare, in depozitele proprii sau la terti.
1 CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI MATERIALELOR
Organizarea contabilitatii, stocurilor de materii prime si materiale este o categorie inportanta si relativ complexa de active circulante materiale si se realizeaza cu ajutorul conturilor sintedice din gtrupele 301-materii prime -si 302-materiale consumabile-
În situati utilizarii metodei inventarului permanenr conturile din grupele 301 si 302 se debiteaza cun intrarile in gestiune in corespondenta cu creditul conturilor care arata sursa de provenienta. (401-Furnizori, 408- Furnizori - facturi nesosite, 542- avansuri de trezorerie etc.)
În creditul conturilor analizate se reflecta iesirile de materii prime si materiale ca urmare a consumului, lipsei la inventar, si deprecierii , vavzarii, calamitatilor sau donatiilor , trimiterii spre prelucrare sau in custodie la terti.
Diferententele de pret aferente acestor elemente patrimoniale in cazul utilizarii pretului standard se inregistreaza cu ajutorul contului 308 - Diferente le pret la mateii prime si materiale-
Pe langa diferentele in plus sau in minus dintre pretul standard si cel efectiv contul 308 mai reflecta si :
In vederea determinarii propriu-zise a coeficientului de repartizare a diferentelor de pret aferente fiecarea luni se utilizeaza formula generale amintit anterior.
Diferentele care privesc materiile prime si materialele consumabile intrate in gestiune in cursul lunilor expirate si carwe se iau in calcul la numaratorul fractiei pot fi atat in plus , cat si in minus si implicit inregistrate in debitul si respectiv creditul contului 308.
În asemenea situatii se poate stabili numaratorul fractiei prin prelucrarea datelor existente in acest cont de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii de referinta.
O categorie distincta de operatii economice referitoare la materii prime si materialele consumabile poate fi considerate cea privind plusurile si minusurile constatate cu prilejul inventarierii.
PLUSURILE- constatate co ocazia inventarierii materiilor prime si materialelor consumabile achizitionate de la terti se inregistreaza la pretut de evidenta prin debitarea conturilor 301 respectiv 302 in corespondenta cu creditul conturilor 601- cheltuieli cu materii prime - respectiv 602-cheltuieli cu materiile consumabile-
LIPSURILE NEIMPUTABILE de natura pierderilor normale si a celor ce depasesc aceste pierderi ce se produc in timpul depozitarii, pasttrarii, transportului si manipularii, precum si pierderile din calamita se inregistreaza in creditul conturilor 301 respectiv 302 in corespondenta cu creditul contului 6718-alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune-
LIPSURILE IMPUTABILE provenite din vina unor salariati sau a tertilor, necesita
pe o parte, includerea in cheltuieli a costului lor efectiv de achizitie, ca in cazul lipsurilor neimputabile, iar pe de alta parte inregistrarea operatiei de imputare propriu-zisa a costului efectiv de achizitie sau a altei valori, inclusiv TVA aferenta.
LIPSURILE NESOLUTIONATE - nu pot influenta cheltuielile sau rezultatele financiar in momentul constatarii lor. În perioada de cercetare a cauzelor in vederea solutionarii, aceste lipsuri se inregistreaza in debitul contului 473-Decontarii din operatii in curs de clarificare - la costul efectiv de achizitie, deci inclusiv diferentele nefavorabile. Diferentele favorabile se inregistreaza prin articolul contabil invers.
Solutionarea ulterioara a lipsurilor se inregistreaza in creditul ct. 473 in corespondenta cu debitul ct. 6718 - Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune, indiferent de cauza care le-a generat.
2 CONTABILITATEA OBIECTELOR DE INVENTAR
Obiectele de inventar sunt bunuri care se folosesc in mai multe cicluri ale procesului de exploatare si/sau in mai multe perioade de gestiune fara sa indeplineasca cele doua conditii legale pentru a fi incadrate in categoria mijloacelor fixe. Ele isi transmit valoarea asupra cheltuielilor de exploatare in perioadele de gestiune in care sunt utilizate.
Obiectele de inventar fac parte din categoria stocurilor cumparate fiind evaluate la cost de achizitie. Reflectarea in contabilitate a activelor circulante materiale de natura obiectelor de inventar se face prin intermediul contului 303 - Obiecte de inventar.
Debitul contului reflecta intrarile in gestiune a acestui tip de stocuri in corespondenta cu conturile care arata sursa de provenienta: achizitionarii de la terti, procurari din avansuri spre decontare, aport in natura, donatii sau plus in inventar.
La sfarsitul lunii cu ajutorul coeficientului de repartizare K, care este un raport intre adaosul comercial si valoarea stocului de marfuri, aratand care este ponderea adaosului comercial in valoarea marfurilor la pret cu ridicata, el se aplica asupra veniturilor obtinute din vanzarea marfurilor si rezulta adaosul comercial aferent marfii vandute( indica procentul din venitul obtinut care reprezinta adaosul comercial pentru depozitul respectiv)
SIC 378 RC 378
K= Adaos comercial initial + Adaos commercial aferent cumpararii
Valoarea stocului initial de marfa
la pret de vanzare cu ridicata + Valoarea intrariilor de marfa la pret
de vanzare cu ridicata
SID 371
RD 371
Pretul de vanzare cu amanuntul se utilizeaza in operatiuni de comercializare a marfurilor prin magazine.
Intrariile in gestiune se realizeaza la pretul de vanzare cu amanuntul calculand adaosul comercial ca procent din costul de achizitie al marfurilor si TVA- neexigibila 19% ( cost de achizitie+ TVA)
Iesirile din gestiune se inregistreaza tot la pret de vanzare cu amanuntul calculand adaosul comercial aferent, la sfarsitul lunii cu ajutorul coeficientului de repartizare K.
De asemenea TVA- aferenta vanzarii si TVA- neexigibila este egala cu TVA- colectata, inregistrata cu aceasta ocazie TVA- neexigibila aferenta marfii p estoc devine colectata in momentul in care se vinde marfa.
K= SIC + RC 378
( SID 371- SIC 4428) RD 371- RC 4428)
Contabilitatea marfurilor in regim de consignatie
Circulatia marfurilor prin unitatiile de consignatie, specializate pentru aceasta forma de comert, comparativ cu circulatia obisnuita a marfuriilor cu amanuntul prezinta anumite particularitati dintre care se amintesc cele mai semnificative :
a). Intrarea marfurilor in consignatie se consemneaza in bonul de primire, la pretul de evaluare negociat cu deponentul si la pretul de vanzare inclusiv TVA
b). Marfurile primite in consignatie se inregistreaza in debitul contului 8038- Alte valori in afara bilantului- la pretul de evaluare
c). Pentru primele de marfuri in cosignatie de la deponenti, persoane fizice se calculeaza si se inregistreaza numai TVA- colectata pentru comisionul realizat ca urmare a vinzarii marfurilor. În acest caz nu intervine TVA- deductibila
d). Vanzarea marfurilor se inregistreaza in mod obisnuit, dupa care se oglindeste intrarea marfurilor in contul de bilant 371- Marfuri, care se debiteaza in corespondenta cu creditul contului 462- Creditori diversi- cu pretul de evaluare.
e). Descarcarea gestiunii unitatii de consignatie pentru bunurile vandute sau retrase de catre deponenti, se face prin creditul contului 8083- Alte valori in afara bilantului. Totodata se descarca contul 371- Marfuri, care se crediteaza prin corespondenta cu debitul contului 607- Cheltuieli privind marfurile, pentru pretul de evaluare
Creditul contului oglindeste iesirile de obiectele de inventar ca urmare a eliberarii lor in consum, lipsei la inventar, vanzarii, donatiilor, s.a. Evidenta operativa si analitica se organizeaza in scopul urmarii distincte obiectelor de inventar aflate in depozit si a celor date in folosinta. Pentru obiectele de inventar aflate in depozit evidenta se realizeaza prin metoda inventarului permanent (asemanator ateliere rime si materialelor). Cele eliberate in folosinta se urmaresc valoric pe locuri de activitate (sectii, ateliere, servicii, s.a.) si in cadrul acestora cantitativ cu ajutorul fiselor de magazie.
3. CONTABILITATEA PODUSELOR IN CURS DE EXECUTIE
Productia in curs de executie (productia neterminata de la sfarsitul fiecarei perioadei de gestiune) comparativ cu celelalte categorii de stocuri, prezinta anumite aspecte specifice, dintre care se amintesc:
Se determina la costul efectiv de productie numai la sfarsitul fiecarei lunii, trimestru exercitiu
Costul efectiv de productie la care se evalueaza se stabileste numai dupa expirarea perioadei de gestiune, prin intermediul inventarierii faptice sau prin utilizarea unor metode tehnice de constatare a stadiului de prelucrare sau de executie sau prin metoda contabila, dupa caz.
In consecinta contabilitatea productiei in curs de executie se organizeaza numai prin metoda inventarului intermitent cu ajutorul contului 331-Produse in curs de executie, respectiv 332-Lucrari si servicii in curs de executie - conturi ce functioneaza similar avand urmatoarele trasatori comune:
Înregistreaza in debit si in credit costul efectiv de productie
Au functie contabila de activ
Sunt conturi de bilant si au solduri finale debitoare
In organizarea contabilitati productiei in curs de executie se retin faptul ca la inventariere anuala se poate preconiza o anumita depreciere a productie in curs de executie stabilindu-se cu valoare de utilitate mai mica decat a costului efectiv de productie. Pentru diferenta de valoare in minus se contituie provizioane, care se inregistreaza prin creditul contului 393 - Provizioane pentru deprecierea preoductie in curs de executie in corespondenta cu debitul contului 6814 - Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante. Contul 393 in exercitiul ce urmeaza lui ce sa creditat in masura in care deprecierea nu s-a produs se va anula pe seama veniturilor.
CONTABILITATEA PRODUSELOR
Refractarea in contabilitate a rezultatului material al activitatii economice cu caracter productiv s realizeaza prin intermediul conturilor din grup 34, si anume: 341 - Semifabricate, 345 - Prouse finite, 346 - Produse reziduale si 348 - Diferente de pret la produse.
Toate aceste conturi cu exceptia contului 348 - Diferente de pret la produse au functii de activ si se debiteaza cu intrarile de produse in gestiune din activitatea proprie, precum si cu plusurile la inventariere in corespondata cu contul 711 - Variatia stocurilor. Refleca in debit intrarile in gestiune provenite de la terti, in corespondente cu contul 354 - Produse aflate la terti si contul 401 - Furnizori.
In credit se inregistreaza iesirile de gestiune ca urmare a vanzarii - lipsei la inventariere prin corespondenta prin contul 711, sau datorita trimiterii spre preluare sau in custodie la terti in corespondenta cu contul 345 , pierderile din calamitati, sau trecerile in magazinele proprii de desfacere.
Contul 348 - Diferentele de pret la produse se utilizeaza doar in cazul in care pretul de evidenta al produselor utilizate este cel standard (prestabilit). Este un cont rectificativ dintre pretul prestabilit si costul efectiv de productie, debitarea si creditarea se face numai in corespondenta cu contul 711 - Variatia stocurilor, soldul poate fi debitor sau creditor si reflecta diferentele de pret in plus (nefavrabile) si respectiv in minus (favorabile) aferente produselor aflate in stoc.
Organizarea contabilitati presupune si ocazioneaza utilizarea contului 394 - Provizioane pentru deprecierea produselor, care reflecta in credit diferenta in minus, stabilita la inventarierea anuala intre valoarea de utilitate, mai mica, si costul de productie prin corespondata cu debitul contului 9814 - cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante. In cazul in care deprecierea nu se produce, provizionul se va anula pe seama veniturilor.
5.CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI
Stocurile aflate la terti au comparativ cu celelalte categorii de stocuri unele particularitatii:
Stocurile aflate la terti fac parte din patrimoniul societarii, insa pentru o perioada de timp sunt in gestiune (raspunderea) altor agenti economici sau intrarea lor in gestiune nu a fost definitivata.
Stocurile analizate se delimiteaza pe categorii de activ circulate materiale: materii prime si materiale, obiecte de inventar sau produse, marfuri sau ambalaje.
In cadrul fiecarei categorii se pot diferentia in functie de operatiile omogene care la genereaza: trimiteri la teri pentru prelucrare, predari de bunuri in custodia altor unitati in vederea pastrari, livrari in consignatie in scopul mobilizari unor stocuri, unor disponibile, receptionari de catre delegatul unitatii beneficiar a bunurilor la furnizori si decontarea acestora dar care nu se primesc pana la finele perioadei de gestiune.
Conturile privind stocurile aflate la terti 351 - Materii prime si materiale aflate la terti 352 - Obiecte de inventar la terti, 354 - Produse aflate la terti, 356 - Animale aflate la terti, 357 - Marfuri in custodie sau consignate la terti, 358 - Ambalaje aflate la terti au functie contabila de activ, oglindesc in debit pretul de inregistrare total al trimiterilor de bunuri la terti. Înregistreaza in credit pretul de evidenta total al bunurilor aduse sau reprimite de la terti precum si pierderile cu caracter normal (din calamitati in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli din exploatare si cheltuieli exceptionale din operatii de gestiune).
6.CONTABILITATEA MARFURILOR
Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la producatori la consumatori genereaza un volum foarte mare de operati economico - financiare care se efectueaza prin intermediul unui numai deosebit de mare de agenti economici cu diferite profiluri de activitatea comerciale.
Unitatile comerciale en-gros sunt cele care cumpara bunuri de consum in cantitati mari si foarte mari de la producator si furnizor intern si extern si le vinde catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en-detail sau alimentatie publica sau cu profil comercial en-gros.
Unitatile comerciale en-detail cumpara de la unitatile en-gros dar si direct de la producatori si furnizori in loturi mici si vanzarea aestora catre populat. In consecinta unitatile mai sus amintite au caracteristica faptul ca au obiect de activitate cumpararea si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii de profit.
Organizarea contbilitati marfurilor este influentata de pretul de inregistrare care se utilizeaza in functie de obtinea unitatii patrimoniale de a utiliza costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit (standard) , pretul cu amanuntul sau en-gros.
COSTUL EFECTIV DE ACHIZITIE
Este recomandat unitarilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortiment de marfuri cu frecventa redusa a intrarilor si iesirilor , dar in cantitati mari. In situatia utilizarii acestui tin de cost se creaza in cadrul contului 371-Marfuri -a doua conturi analitice unul pentru pretul de facturare si celalalt pentru cheltuielile de transport aprovizionare amandoua de activ , insa ultimul cu repartizarea lunara proportionala cu marfurile vandute pe baza de coeficient mediu de repartitie. Pentru iesirile din patrimoniu se poate adopta una din metodele (C.M.P., F..I.F.O., L.I.F.O.)
PRETUL PRESTABILIT
Se poate utiliza in perioadele de relativa stabilitate am preturilor marfurilor avand ca efect reducerea volumului de munca si cresterea operativitatii informatiilor obtinute. Pe baza preturilor perioadei anterioare se stebileste pretul standard care va fi folosit toata perioada exercitiului atat pentru intrari cat si pentru iesirile de marfuri din gestiune. Înregistrarea diferentelor in plus sau in minus dintre pertul prestabilit si costul efectiv se realizeaza cu ajutorul contului 378 - Diferente de pret la marfuri.
PRETUL CU AMANUNTUL SAU CEL DE VANZARE EN-GROS
Se utilizeaza numai in cazul marfurilor si de agenti economici cu profil de comercializare a acestora. Pretul cu amanuntul sau de vanzare en-gros este stabilit de agentul economic prin luarea in calcul a unei anumit adaos comercial, insa atunci cand situatia de piata se schimba este normal ca adaosul comercial sa se diminueze sau majoreze si implcit si pretul de vanzare pe baza de inventar de schimbare de preturi.
Pertul de vanzare cu ridicata: intrarile se inregistreaza la pretul de vanzare cu ridicata, calculand adaosul comercial ca procent din costul de achizitie si cheltuielile de transport - aprovizionare si TVA aferenta in debitul contului 371 - Marfuri. Regulamentul contabil recomanda pentru utilizarea contului sintetic 378 - diferente de pret la marfuri, deschiderea doua conturi analitice distincte: 378.01 - Diferentele de pret la marfuri privind cheltuielile de transport - aprovizionare, cu functie de activ si 378.02 - Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial, cu functie de pasiv.
Iesirile din gestiune se inregistreaza tot la pret de vanzare cu ridicata calculand adaosul comercial aferent,
CONTABILITATEA AMBALAJELOR
Ambalajele reprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una din premisele importante pentru realizarea in conditii corespunzatoare a circulatiei propriu-zisa a marfurilor asigurandu-le protejarea de factorii de mediu si facilitarea manipularii, transportului si depozitarii.
Ambalajele de natura stocurilor
Sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce impune clasificarea lor in raport cu continutul si modul de oglindire in contabilitate in trei subgrupe
Ambalaje de natura obiectelor de inventar( lazi pentru paine, butoaie pentru bere, butoaie pentru branzeturi), fac parte din inventarul permanent al unitatii si se oglindesc in contabilitatea cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii de elemente patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirei integrale facandu-se - proforma.
Ambalajele de circulatie sau transport (navete pentru lapte, bauturi, cutii pliante din mucava, sticle, etc . ) detine ponderea ceea mai mare in totalul ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Acestea se urmaresc in contabilitate prin intermediul contului 381- Ambalaje- si 388- Diferente de pret la ambalaje.
Ambalajele de transport sau circulatie, in functie de modul de recuperare si valorificare se delimiteaza astfel :
Ambalaje facturate distinct care circula prin vanzare-cumparare
Ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa
Materiale de ambalat( hartie, pungi de hartie sau polietilena, carton, talaj industrial, etc.) se folosesc pentru impachetare a marfurilor in vederea vanzarii en. detail pentru preanibalare si expunere estetica. Ele se reflacta in contabilitate cu ajutorul contului 3013- Materiale pentru ambalat- sau pot fi incluse direct in cheltuielile de exploatare, in debitul contului 604- Cheltuieli privind materialele nestocate dupa cum hotareste unitatea patrimonala
Materialele de ambalat precum si ambalajele a caror valoare este inclusa in pretul produselor( cutii de conserve, sticle de plastic, pungi diferite) se utilizeaza o singura data fiind nerecuperabile fapt pentru care pe masura eliberarii in consum se includ in cheltuielie de exploatare.
M O N O G R A F I E C O N T A B I L A
Stocurile-mai precis, activele circulante materiale reprezinta elemente patrimoniale esentiale desfasurarii activitatii tehnico-economice, in special al societatilor care desfasoara activitati cu scop produstiv sau comercial.
Acestea pot fi destinate fie prelucrarii in procesul de productie, fie vanzarii in starea in care au fost achizitionate, fie folosite in scopul realizarii produselor finite.
Contabilitatea acestor elemente patrimoniale este prin urmare una complexe si inplica un numar apreciabil de conturi sintetice si analitice, oferind mai multe metode de urmarire a stocurilor.
Modul in care se reflecta in contabilitate modificarile parcurse de aceste elemente patrimoniale va fi structurat succint imtr-o monografie contabila.
Aceasta va prezenta operatiuni economice desfasurate de SC,, MARCA'' SA societate ce are ca obiect de activitate si de curatenie si comercializarea acestora.
La sfarsitul lunii martie 2005 , din Balanta de verificare a lunii respective se preie urmatoarea situatie a soldurilor conturilor:
ACTIV
203-Cheltuieli de dezvoltare 000.000
207- Fond comercial 6.000.000
2111- Terenuri 61.500.000
212- Constructii 73.400.000
2131- Echipamente tehnologice 149.800.000
2133- Mijloace de transport 57.000.000
301- Materii prime 48.000.000
302- Materiale consumabile 29.600.000
331-Produse in curs de executie 16.600.000
345-Produse finite 53.400.000
348- Diferente de pret le produse 3.400.000
371- Marfuri 96.800.000
381- Ambalaje 17.500.000
411- Clientii 35.000.000
503- Actiuni 9.000.000
5121- Cont curent- in lei -la banca 71.000.000
5311-Casa- in lei- 12.200.000
TOTAL ACTIV: 737400.000
PASIV
1012-capital social-varsat- 302.400.000
1041-prime de capital-emisiune- 16.000.000
1061-rezerve legale 31.600.000
117-rezultatul reportat 23.000.000
2803-amortizari cheltuieli de dezvoltare 1.200.000
2807-amortizari fond comercial 3.287.115
2812-amortizari constructii 22.400.000
2813-amortizari, instalatii si mijloace de transport 37.200.000
378-diferente de pret la marfuri 13.557.423
391-provizioane pentru deprecierea materiilor prime 11.000.000
401-furnizori 62.000.000
40furnizori de imobilizari 12.600.000
4423-TVA de plata 13.100.000
4428-TVA neexigibil 15.455.462
444-impozitul pe salarii 16.000.000
711-Variasia stocurilor 66.600.000
TOTAL PASIV 73400.000
Pe parcursul lunii aprilie se desfasoara urmatoarele operatiuni economice inregistrate in contabilitate in mod cronologic si siitematic
La aceasta data societatea are un stoc la materii prime de 4000.buc x 12.000lei/buc. Gestiunea materiilor prime se tine prin metoda inventarului permanent la cost de achizitie. În aceasta zi se aprovizioneaza materii prime conform facturii Ax0176239 la cost de achizitie, 1500bucx12200lei bucata.
-inregistrarea aprovizionarii
Societatea are in stoc produse in curs de executie 2670bucx20.000lei bucata prat standard in valoare de 16.600.000lei.La finalizrea acestora sunt inregistrarile la produsele finite 830.bucx20.000
-scaderea din gestiune a produselor in curs de executie
711 16.600.000
-inregistrarea realizarii de produse finite
345 16.600.000
Se primeste o donatie in valoare de 15.000.000lei, reprezentand obiecte de inventar evaluate la o valoare actuala.
-inregistrarea primii donatiei
303=7582 15.000.000
Societatea elibereaza in consum jumatate din obiectele de inventar primite ca donatie
-elibereare in consum obiecte de inventar
603=303 7.500.000
La aceasta data unitatea aprovizioneaza marfuri la cost de achizitie 27.500.000lei, si TVA aferenta. Unitatea tine gestiunea marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul permanent si practica un adaos comercial de 20%
- inregistrarea aprovizionarii cu marfuri
% =401 32.725.000
5.225.000
11.770.000
378 5.500.000
Unitatea aprovizioneaza materii prime la cost de achizitie de 12.500lei/buc, un numar de 800 de bucati.
11.900.000
301 10.000.000
1.900.000
Se ridica de la banca suma de 15.000.000lei, in vederea acordarii unui avans de trezorerie catre un angajat necesar pentru deplasarea intr-o alta localitate si rezolvarea unor probleme de serviciu
15.000.000
5311= 581 15.000.000
15.000.000
Se elibereaza in consum materii prime stiind ca unitatea utilizeaza ca metoda de evaluare a costurilor la iesire metoda LIFO (ultimul intrat - primul iesit), 2500buc
Situatia stocului de materii prime in acel moment:
SI: 000 buc*12.000lei= 48.000.000lei
INTRARI: 1.500buc*12.200lei= 18.300.000lei
INTRARI: 800buc*12.500lei= 10.000.000lei
IESIRI LIFO: 800*12.500= 10.000.000
1.500*12.200= 18.300.000
30.700.000
SF: 3.800buc*12.000lei= 45.600.000
30.700.000
Angajatul care a primit avansul de trezorerie se intoarce din deplasare si justfica suma primita astfel:
- plata unui avans pentru un furnizor 8.000.000lei
- cheltuieli de protocol 1.000.000lei
- cheltuieli de transport 800.000lei
- diurna de deplasare 400.000lei
- diferenta de bani neutilizata a depune in casierie
15.000.000
624 800.000
625 400.000
SC receptioneaza produse finite la pret prestabilit( standard) de 20.000lei pe bucata un numar de 1.800buc
36.000.000
Se ridica din banca numerar pentru plata chenzinei I-a catre personal in valoare 32.000.000lei
5311= 581 32.000.000
Se vand marfuri prin incasare directa in valoare de 61.880.000lei pret de vanzare cu amanuntul
5311=% 61.880.000
61.880.000
Calculul adaosului comercial aferent marfurilor vandute se face dupa formula:
K=SIC 378 + RC 378
( SID 371 - SIC 4428)+(RD 371-RC 4428)
K=13.557.423 + 5.500.000
K=19.057.423= 0,1666= 16,66%
care se aplica asupra valorii marfii vandute fara TVA neexigibila, adica:
52.000.000lei*16,66% = 8.663.200lei care reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfii vandute.
Conform foii de varsamant HI 13960 se depune numerar din casierie la banca 60.000.000 lei
581=5311 60.000.000
5121= 581 60.000.000
Se vand actiunile aflate pe stoc la bursa de valori la o valoare . ..
totala de 16.000.000 lei cu plata ulterioara.
503 9.000.000
7642 7.000.000
Se vand 4000 buc. produse finite la o valoare de vanzare de 100.000.000 lei
- inregistrarea vanzarii de produse finite
119.000.000
701 100.000.000
4427 19.000.000
- scaderea din gestiune la cost standard:
Se incaseaza prin banca contravaloarea actiunilor vandute cu ordin de plata
16.000.000
Se vinde un mijloc fix respectiv o masina de ambalat, inregistrata la o valoare contabila de 1800.000 lei, amortizata in proportie de 50%, cu un pret de vanzare de 13.200.000 lei.
- inregistrarea vanzarii mijlocului fix
15.800.000
7583 13.200.000
4427 2.508.000
- descarcare gestiunii de mijlocul fix vandut
% = 2131 1800.000
2813 7.400.000
6583 7.400.000
La sfarsitul lunii se determina costul efectiv de productie al produselor finite realizate in valoare de 22.000 lei/buc. si se inregistreaza diferentele
determinarea si inregistrare diferentelor de pret pentru produsele finite realizate:
valoarea productiei la pret standard
830 buc x 20.000 lei = 16.600.000
1.800 buc x 20.000 lei = 36.000.000
2630 buc x 20.000 lei = 52.600.000 lei
valoarea productiei la pret efectiv la pret de productie
2630 buc. x 22.000 lei = 57.860.000 lei
Diferente 2630 x 2000 = 5.260.000 lei
inregistrarea diferentelor nefavorabile la intrare
348 = 711 5.260.000 lei
inregistrarea diferentelor de pret pentru productia vanduta
K = 0,0175
care se aplica asupra descarcarii de gestiune la pret standard
52.600.000 x 0,0175 = 920.500 diferente nefavorabile
inregistrarea diferentelor de pret pentru productia vanduta
920.500
19) Se regularizeaza T.V.A.
D 4426 C
10.602.000 |
|
|
Rd. 10.602.000 |
Rc 10.602.000 |
|
Tsd 10.602.000 |
Tsc 10.602.000 |
|
D 4427 C
10.602.000 20.786.000 |
9.880.000 19.000.000 2.508.000 |
Rd 31.388.000 |
Rc 31.388.000 |
Tsd 31.388.000 |
Tsc 31.388.000 |
4426 10.602.000
4423 20.786.000
Se inchid conturile de venituri si cheltuieli
121 = % 91.136.800
603 7.500.000
601 30.700.000
623 1.000.000
624 800.000
625 400.000
607 43.336.800
6583 7.400.000
% = 121 207.139.500
7582 15.000.000
707 52.000.000
701 100.000.000
7583 13.200.000
711 26.939.500
D 345 C
Sid 53.400.000 16.600.000 36.000.000 |
80.000.000 |
Tsd 106.000.000 Sfd 26.000.000 |
Tsc 80.000.000 |
D 711 C
16.600.000 80.000.000 920.000 |
66.600.000 16.600.000 36.000.000 5.260.000 |
Rd 97.520.500 |
Rc 57.860.000 |
Tsd 97.520.500 |
Tsc 12460.000 |
Sfc 26.939.500
D 348 C
3.400.000 5.260.000 |
920.500 |
Rd 5.260.000 Tsd 1.860.000 Sfd 939.500 |
Rc 920.500 Tsc 920.500 |
D 121 C
7.500.000 30.700.000 1.000.000 800.000 400.000 43.336.800 7.400.000 |
15.000.000 52.000.000 100.000.000 13.200.000 26.939.500 | |
Rc 207.139.500 Sfc.116.002.700 | ||
Rc 91.136.800 |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate