Comparatia si legatura dintre contabilitatea de gestiune si

contabilitatea financiara

1. Interfata intre contabilitatea financiara a cheltuielilor si

contabilitatea de gestiune

Distinctia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune vizeaza diverse elemente cum ar fi:

Conceptualizarea contabilitatii este intemeiata pe principii si conventii ce modeleaza conditiile si solutiile in gestiunea si contabilitatea firmei care se concretizeaza in proceduri si metode adoptate in functie de caracteristicile concrete ale situatiei.

Pe fondul elementelor care definesc cadrul conceptual general al contabilitatii in Romania a fost adoptat sistemul contabil in dublu circuit - respectiv, sistemul contabil dualist - care delimiteaza doua circuite distincte ale contabilitatii: circuitul contabilitate financiara - ca circuit principal - si circuitul contabilitate de gestiune - ca circuit util de ordin secundar.

Contabilitatea de gestiune, ca si componenta a sistemului informational contabil, se poate considera ca este organizata si functioneaza in conditii de eficacitate, daca se gasesc solutii adecvate problemelor referitoare la: datele tratate in sistem, modul de organizare privind culegerea, stocajul si prelucrarile multiple ale datelor, articularea celor doua circuite ale sistemului informational contabil.

Datele tratate in sistem comporta diferenta, iar aceste diferente care pot exista intre datele tratate in contabilitatea de gestiune si cele din contabilitatea financiara au, dupa cum am mai precizat anterior, doua surse: o diferenta de periodicitate si o diferenta de optica in ceea ce priveste evaluarea anumitor categorii de resurse.

Diferenta de periodicitate presupune in contabilitatea de gestiune, pentru calculele retrospective pe care le furnizeaza, in baza datelor efective, o sesizare proprie ce permite obtinerea unor situatii, de regula, lunare. Aceasta inseamna ca situatiile pe care le asigura utilizatorilor interni trebuie sa fie disponibile in timp relativ scurt, dupa finele lunii si sa ofere pe cat posibil "o imagine fidela" a activitatii perioadei scurse.

Contabilitatea financiara, fiind putin adaptata acestei exigente din moment ce functioneaza in general pe un ciclu anual, poate insa "tolera" in cursul anului un decalaj intre fapte si contabilizarea lor (operatiunile de inventariere de la finele exercitiului si de regularizare sunt bine cunoscute).

Pe de alta parte, specificitatea sa juridica ii interzice contabilizarea faptelor fara a avea la baza documentele justificative corespunzatoare, ceea ce, desigur, prelungeste termenele de prelucrare si informare.

In revansa, contabilitatea de gestiune poate inregistra, in mod sistematic, valori estimative care se vor ajusta ulterior realizarii evenimentelor. Aceasta stare conduce, de fapt, la recunoasterea necesitatii unei anumite distinctii intre modalitatile de functionare a celor doua componente ale sistemului informational contabil, stiind in acelasi timp ca este necesara stabilirea concordantei intre datele tratate in sistem.

Un aspect important il reprezinta, fara indoiala, "divergenta" care se poate instaura intre maniera in care contabilitatea financiara determina si inregistreaza cheltuielile si cea in care contabilitatea de gestiune le preia si le "incorporeaza" in costuri, pentru a-si indeplini rolul sau.

Contabilitatea de gestiune este determinata sa se indeparteze oarecum de principiile de evaluare retinute in contabilitatea financiara, in masura in care, pentru a asigura informatiile necesare utilizatorilor interni, acorda prioritate ratiunilor economice si apeleaza deseori la calcule, dintr-o perspectiva previzionala.

La finele perioadei (lunii) conturile contabilitatii de gestiune pot fi inchise, iar verificarea corectitudinii inregistrarilor se realizeaza prin intocmirea balantei de verificare. Este o balanta de verificare separata de cea de contabilitate financiara, mai ales ca la finele exercitiului financiar contabil informatiile din aceste conturi nu pot sa apara in bilant. Sunt utile insa acele informatii pentru diverse verificari (de exemplu - recunoasterea valorii stocului de produse in depozit si reprezentat in activul bilantier Cele doua circuite, desi se delimiteaza structural si functional, sunt: elemente ale aceluiasi cadru, care este unitatea patrimoniala si deci, impreuna trebuie sa asigure realizarea obiectivelor de baza ale acesteia. Astfel, functiile celor doua circuite ale contabilitatii se completeaza reciproc, prin complementaritatea lor, contabilitatea financiara satisfacand cu precadere functii exterioare ale intreprinderii, in timp ce contabilitatea de gestiune satisface cerinte ale functiilor manageriale interne ale societatii pe diferite trepte ierahice ale acesteia.

In acest sens, informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile cu precadere la intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli, pe feluri de activitate, produse, lucrari, servicii; la determinarea costurilor si rentabilitatii pe activitati si produse; la urmarirea executarii BVC-urilor; precum si la aprecierea modului si gradului de utilizare a resurselor alocate si pentru pregatirea si luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice.

Pentru a intelege interfata contabilitatii financiare cu contabilitatea de gestiune se impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generala a intreprinderii si conducatorii (managerii) subunitatilor acesteia (fabrici, uzine, sectii, filiale, sucursale, magazine, depozite etc.),

Prin contractul de management, proprietarul (actionarii, asociatii) incredinteaza managerului general administrarea si gestiune agenerala a intreprinderii, iar acesta, la randul sau, controleaza gestionarea si administrarea subunitatilor cu manageri ale acestor structuri interne corespunzator schemei de organizare a intreprinderii.

Se formeaza astfel doua mari categorii de relatii juridice cu caracter contractual:

- relatii contractuale exterioare intreprinderii, cu furnizori, clienti, creditori, actionarii, banci, organisme sociale si fiscale, relatii care genereaza obligatii si drepturi de creanta de schimb patrimonial si care fac obiectul contabilitatii financiare;

relatii contractuale interne, intre managerul general (administratia generala) si conducatorii (managerii) diferitelor structuri lucrative ale intreprinderii, care nasc relatii juridice de natura drepturilor si obligatiilor cu privire la gestiunea si valorificarea resurselor alocate pentru realizarea activitatilor programate in fiecare subunitate.

Intre gestiunea generala a intreprinderii, ce formeaza obiectul contabilitatii financiare si subgestiunile acesteia controlate si caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formeaza un sistem de relatii economice orientat si subordonat obiectivelor de baza, respectiv activitatilor de exploatare si financiare ale intreprinderii.

Acest sistem de relatii este definit prin fluxurile interne de gestiune, fluxuri care pot fi grupate in trei mari categorii:

a)      Fluxuri intre administratia generala si gestiunea subunitatilor;

b)      Fluxuri intersubunitati;

c)      Fluxuri intrasubunitate;

Fluxurile de baza sunt cele din categoria "a", respectiv cele care se formeaza prin miscari biunivoce de bunuri si valori intre gestiunea generala a intreprinderii administrata de managerul general si gestiunile subunitatilor administrate de managerii acestora.

Fluxurile principale intre administratia generala a intreprinderii si gestiunile subunitatilor ei sunt:

1.Fluxul bugetelor de exploatare, orientat de la administratia generala la subunitati;

2.Fluxul resurselor alocate, pentru executarea activitatilor de exploatare, care se misca de la administratia generala la subunitatea de exploatare;

3.Fluxul produselor obtinute din activitatea de exploatare, care porneste de la subunitatea de exploatare spre administratia generala.

Fluxul abaterilor si controlul executarii programelor, orientat in special de la subunitati la administratia generala.

Desi cele doua circuite ale contabilitatii intreprinderii functioneaza cvasiautonom, dat fiind unitatea gestiunii globale a patrimoniului intreprinderii, exista o zona de interferenta in care se face legatura, interferenta, intre cele doua circuite contabile.

Mecanismul si metodologia de realizare a corespondentelor si schimburilor de informatii intre aceste doua circuite sunt foarte importante pentru organizarea si conducerea de ansamblu a contabilitatii oricarei societati.

Pentru fluxurile de baza, interfata (corelarea) intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune

Fluxul resurselor alocate

Clasa 6 "Conturi de cheltuieli" Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

Grupa 92 "Conturi de calculatie"

Fluxul produselor obtinute

Grupa 20 "Imobilizari necorporale"  Contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

Grupa 21 "Imobilizari corporale"

Grupa 23 "Imobilizari in curs"

Grupa 33 "Productie in curs de executie"

Grupa 34 "Produse"

Grupa 36 "Animale"

Fluxul abaterilor de la programe (BVC)

Contul 348 "Diferente de pret la produse"  Contul 903 "Decontari interne privind dif. de pret"

Contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari"

2.1.1.Sistemul conturilor utilizate in contabilitatea de gestiune

Pe fond elementar care definesc cadrul conceptual general al contabilitatii, sistemul contabil adoptat presupune existenta a doua circuite delimitate structural si functional.

Planul de conturi general trebuie sa cuprinda in structura lui un sistem de conturi adecvat organizarii contabilitatii de gestiune. Actualul plan de conturi se bazeaza pe principiul autonomiei de gestiune fata de contabilitatea financiara.

Conturile care privesc contabilitatea de gestiune sunt reunite in aceeasi clasa - clasa 9 - Conturile contabilitatii de gestiune - fiind structurata astfel incat sa permita:

* o contabilitate de gestiune independenta;

* stabilirea concordantei si articularea cu contabilitatea financiara.

Caracteristica principala a acestor conturi este data de faptul ca ele functioneaza numai intre ele, nu se stabilesc corespondente cu conturile contabilitatii financiare. La finele perioadei (lunii) conturile contabilitatii de gestiune pot fi inchise, iar verificarea corectitudinii inregistrarilor se realizeaza prin intocmirea balantei de verificare. Este o balanta de verificare separata de cea de contabilitate financiara, mai ales ca la finele exercitiului financiar contabil informatiile din aceste conturi nu pot sa apara in bilant. Sunt utile insa acele informatii pentru diverse verificari (de exemplu - recunoasterea valorii stocului de produse in depozit si reprezentat in activul bilantier se realizeaza in masura in care evaluarea este credibila si deci, verificabila prin costul de obtinere - determinat si inregistrat in contabilitatea de gestiune).

Avand in vedere obiectivele contabilitatii de gestiune, clasa de conturi aferenta acesteia nu poate fi considerata o clasa inchisa, cu grupe restrictive de conturi.

In raport cu necesitatile si scopurile urmarite, fiecare intreprindere isi poate "construi" propriul plan de conturi, cu dezvoltarea analitica adaptata structurii sale organizatorice si profilului activitatii de exploatare.

Structura minimala a unui plan de conturi trebuie sa cuprinda grupele de conturi care asigura pe de o parte, preluarea, urmarirea, inregistrarea si controlul cheltuielilor de exploatare, pe destinatii, iar pe de alta parte, sa asigure calculatia costurilor si decontarea acestora corespunzator obiectelor de raportare si imputare a consumurilor de resurse.

Aceasta structura poate fi completata cu grupele specifice de conturi pentru evidenta si controlul veniturilor, precum si conturi pentru determinarea si inregistrarea rezultatelor analitice de exploatare (pe subdiviziuni, activitati, grupe de produse, lucrari, servicii etc.).

Optiunile in dezvoltarea unui plan de conturi pentru contabilitatea de gestiune pot avea in vedere, in mod evolutiv, si previziunea costurilor si veniturilor, prin reteaua interna de bugete, precum si controlul costurilor si bugetelor prin intermediul abaterilor.

Fiecare intreprindere decide, in functie de interesele si obiectivele urmarite, sa-si adapteze un plan de conturi, mai mult sau mai putin dezvoltat, dar corelat cu propriul sistem informational si dependent de performanta sistemului informatic pe care il detine.

Reglementarile contabile actuale autorizeaza astfel de actiuni de perfectionare a organizarii contabilitatii de gestiune si de adaptare a acesteia la specificul fiecarei intreprinderi.

Sistemul conturilor pentru contabilitatea de gestiune, prezentat in planul general de conturi, nu are caracter imperativ, ci de recomandare si orientare, venind in sprijinul intreprinderilor care opteaza pentru organizarea contabilitatii de gestiune, apeland la procedurile contabile.

Clasa 9 cuprinde astfel, o structura minimala, de trei grupe de conturi si anume:

- grupa 90 "Decontari interne"

- grupa 92 "Conturile de calculatie"

- grupa 93 "Costul productiei"

Contabilitatea fluxului resurselor alocate

Fluxurile resurselor alocate activitatilor de exploatare sunt evidentiate si controlate in contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai CHELTUIELILOR:

-cheltuieli evidentiate dupa natura, respectiv dupa continutul economic in contabilitatea financiara;

-cheltuieli evidentiate pe obiect sau centru de activitatea pe o structura a articolelor de calculatie a costurilor in activitatea analitica.

Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara se separa in doua mari categorii:

A.      Cheltuieli incorporabile cele care sunt generate si sunt aferente activitatii de exploatare si fac obiectul determinarii rationale a costurilor produselor, lucrarilor si serviciilor pe articole de calculatie.

B.      Cheltuieli neincorporabile sunt acele cheltuieli care nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, deci nu au un corespondent in elemente ale productiei sau altor prestatii incredintate spre executie prin programul (BVC) subunitatilor, cum sunt cheltuielile exceptionale si unele financiare.

Grupa 90 "Decontari interne" - asigura autonomia si independenta contabilitatii de gestiune in raport cu contabilitatea financiara. Prin intermediul conturilor din aceasta grupa se stabileste "legatura" intre cele doua circuite ale sistemului informational contabil. Fiind conturi de reflectare, ele permit, pe de o parte, preluarea "in oglinda" a cheltuielilor din contabilitatea financiara (fara inchiderea conturilor din clasa 6), iar pe de alta parte, decontarea productiei obtinute, predand "in oglinda" contabilitatii financiare aceasta productie (se utilizeaza in acest scop in contabilitatea financiara conturile de venituri din clasa 7).

Existenta decalajului temporal intre obtinerea si depozitarea produselor la un pret prestabilit, in cursul lunii, si calculul costului efectiv aferent acestora, la finele lunii, impune utilizarea unui cont de reflectare pentru rectificarea pretului de inregistrare a productiei obtinute cu diferentele fata de costul sau efectiv.

Se justifica astfel prezenta in aceasta grupa a urmatoarelor conturi:

- 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

- 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

- 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile

Are rolul de a urmari, inregistra si controla relatiile de decontare dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara, privind preluarea cheltuielilor si justificarea incorporarii lor in costul productiei fabricate (sau activitatii realizate).

"Personalizand" contul, el poate fi considerat un cont de obligatii, deci cu functie de pasiv, care evidentiaza obligatiile circuitului intern (al contabilitatii de gestiune) fata de circuitul extern (al contabilitatii financiare) pentru cheltuielile preluate si care trebuie justificate, corespunzator modului de valorificare a activitatilor (productiei) consumatoare de resurse.

* Se crediteaza:

- in cursul perioadei - cu obligatiile privind preluarea cheltuielilor efective pe destinatii, in corespondenta cu debitul conturilor 92x "Conturi de calculatie".

* Se debiteaza:

- la finele perioadei - cu diminuarea obligatiilor, prin justificarea cheltuielilor incorporate in costul productiei (activitatilor) realizate (finite si/sau neterminate) in corespondenta cu creditul conturilor 93x "Costul productiei" si 903 "Decontari interne privind diferentele de pret".

- cu diminuarea obligatiilor privind justificarea cheltuielilor incorporabile in costul perioadei, prin creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Rulajul creditor reda totalitatea obligatiilor din valoarea resurselor preluate pentru activitatea de exploatare estimate sub forma cheltuielilor.

Rulajul debitor exprima valoarea decontarii obligatiilor corespunzatoare resurselor incorporate in productia obtinuta predata spre valorificare administratiei generale.

Soldul contului - este creditor si reprezinta obligatiile contabilitatii de gestiune fata de contabilitatea financiara pentru justificarea cheltuielilor preluate si incorporate in costul de productie in curs de executie.

Daca se efectueaza si justificarea cheltuielilor incorporate in costul productiei neterminate la finele lunii contul nu prezinta sold.

Grupa 92 "Conturile de calculatie" - permite gruparea cheltuielilor de exploatare preluate din contabilitatea financiara in raport cu destinatia consumurilor de resurse si cu modul de identificare al acestora pe obiectele de calculatie (activitati, produse, lucrari, servicii etc.).

In structura grupei se pot cuprinde urmatoarele conturi:

- 921 "Cheltuielile activitatii de baza"

- 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

- 923 "Cheltuielile indirecte de productie"

- 924 "Cheltuielile administratiei generale"

- 925 "Cheltuielile de distributie"

Dupa functia contabila, toate aceste conturi sunt cu functie de activ, in debit se inregistreaza colectarea cheltuielilor, iar in credit repartizarea lor pe alte destinatii sau decontarea costurilor efective pe obiectele de calculatie. Nu prezinta sold la finele perioadei.

Contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" - are rolul de a urmari, inregistra si controla cheltuielile aferente activitatii (productiei) de baza, fiind contul cu functia de calculatie a costului efectiv al activitatii (productiei) de baza.

* Se debiteaza

- in cursul lunii - cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara si identificate fara ambiguitate pe obiectele de calculatie (formand costurile directe ale acelor obiecte) in corespondenta cu creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

- la finele lunii - cu costurile indirecte de productie repartizate activitatii (productiei) de baza prin creditul contului 923 "Cheltuielile sectoarelor de productie".

- cu costurile prestatiilor auxiliare decontate direct activitatii de baza, prin creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu decontarea costului productiei neterminate prin debitul contului 933 "Costul productiei in curs de executie".

- cu decontarea costului efectiv aferent productiei finite predate la depozit in perioada de raportare, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" - tine evidenta cheltuielilor activitatilor auxiliare care asigura diverse prestatii de servicii, lucrari sau productie de bunuri, in principal pentru sectoarele sau activitatea de baza, dar si pentru alte sectoare sau pot fi valorificate la terti.

Realizarea de utilitati (reparatii si intretinere de echipamente, distributie de energie electrica, productie de abur, prestatii de transport etc.) se efectueaza in diferite subdiviziuni ale structurii organizatorice, delimitate, de regula, sub autoritatea unui responsabil gestionar - seful de sector sau de atelier (atelierul mecanic, centrala termica, sectorul de transport, atelierul de tamplarie, atelierul de scularie, statia de transformare etc.).

Contul 922 trebuie sa urmareasca, sa inregistreze si sa controleze cheltuielile utilitatilor auxiliare, pe totalul activitatilor auxiliare, dar si pe fiecare categorie de utilitate in parte.

Este necesara in acest scop dezvoltarea analitica a contului 922, pe fiecare sector auxiliar. Contul, avand ca functie principala calculatia costurilor utilitatilor auxiliare, impunandu-se urmarirea separata a costurilor unitatilor deoarece acestea se exprima in unitati de masura diferite (ore, Gcal, kwh, km, buc., etc.) si deci, au factori generatori diferiti de consumuri de resurse.

Functiunea generala a contului 922 este urmatoarea:

* Se debiteaza:

- in cursul lunii - cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara si identificate pe sectoarele auxiliare, in corespondenta cu creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

- la finele lunii - cu costul efectiv al prestatiilor auxiliare decontate unui sector auxiliar (ca sector beneficiar) de catre alt sector auxiliar, prin creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"/analitic sectorul prestator.

- cu regia generala a intreprinderii repartizata utilitatilor auxiliare destinate tertilor, in corespondenta cu creditul contului 924 "Cheltuielile administratiei generale".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu decontarea costurilor efective ale prestatiilor auxiliare pentru activitatea (productia) de baza prin debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza"; pentru sectoarele de productie prin debitul contului 923 "Cheltuielile sectoarelor de productie"; pentru administratia generala a intreprinderii prin debitul contului 924 "Cheltuielile administratiei generale"; pentru activitatea de distributie prin debitul contului 925 "Cheltuieli de distributie".

- cu decontarea costului efectiv al prestatiilor - in cost complet (incluzand cota de regie generala aferenta) efectuate pentru terti, in corespondenta cu debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

- cu decontarea costului efectiv al prestatiilor neterminate prin debitul contului 933 "Costul productiei in curs de executie" (de regula pentru prestatiile neomogene ale atelierului mecanic, de scularie, de tamplarie etc.).

- cu decontarea costului subactivitatii sectoarelor auxiliare care se va suporta din rezultat, ca un cost al perioadei, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contul 923 "Cheltuielile indirecte de productie" - urmareste, inregistreaza si controleaza cheltuielile aferente mediului in care se desfasoara activitatea (productia) de baza. Este vorba de consumurile de resurse efectuate pentru intretinerea si exploatarea echipamentelor/utilajelor precum si pentru administrarea /coordonarea sectoarelor de productie.

Factorii generatori ai consumurilor de resurse fiind diferiti, este utila identificarea si structurarea cheltuielilor in cele doua categorii consacrate (care impreuna formeaza regia de productie) si anume:

- Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor (C.I.F.U.) - care cuprind: energia tehnologica, cheltuielile cu reparatiile si intretinerea utilajelor, amortizarea /chiria utilajelor, asigurarea utilajelor etc.

Raportarea acestor cheltuieli la volumul orelor de functionare a utilajelor permite calculul costului orei de functionare, indicator util in analiza si controlul gestiunii.

Daca raportarea acestor cheltuieli se realizeaza fata de productia de baza (ca obiect de calculatie) ele sunt costuri indirecte, formand regia tehnologica, iar orele de functionare a utilajelor constituie criteriul relevant de repartizare a acestor costuri pe productia de baza.

- Cheltuielile cu administrarea si coordonarea sectoarelor de productie (C.G.S.) cuprind: cheltuielile cu personalul indirect productiv, cheltuielile cu protectia muncii, iluminat, incalzit, amortizarea cladirilor si altor spatii/ imobilizari de interesul general al sectoarelor de productie etc.

Fata de productia de baza sunt costuri indirecte, formand regia generala a productiei.

Contul 923 se poate dezvolta pe fiecare sector de productie si in cadrul lui, pe cele doua categorii de cheltuieli (CIFU si CGS).

Functiunea generala a contului este urmatoarea:

* Se debiteaza:

- in cursul lunii - cu cheltuielile identificate si delimitate pe sectoarele de productie, prin creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

- la finele lunii - cu costurile efective ale prestatiilor sectoarelor auxiliare decontate sectoarelor de productie prin creditul contului 922"Cheltuielile activitatilor auxiliare/analitice sectoarelor prestatoare"

*Se crediteaza:

- la finele lunii - cu repartizarea costurilor indirecte de productie calculate si repartizate productiei de baza, deci cu repartizarea regiei de productie, prin debitul contului 921 "Cheltuielile activitatilor de baza".

- cu decontarea regiei de productie aferenta subactivitatii, care afecteaza rezultatul exercitiului ca un cost al perioadei, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contul 924 "Cheltuielile administratiei generale" - tine evidenta cheltuielilor ocazionate de administrarea si conducerea generala a intreprinderii, avand dublu caracter indirect (fata de sectoarele de productie, dar si fata de activitatile si productia de baza carora li se calculeaza costul).

Caracterul neomogen al consumurilor de resurse si complexitatea activitatilor de suport, antrenate de administrarea si conducerea generala a intreprinderii determina ca totalitatea acestor cheltuieli (formand regia generala a intreprinderii) sa nu permita gasirea unui factor generator de cost pertinent. Astfel, repartizarea arbitrara, conventionala, dupa o baza de repartizare fara o legatura de cauzalitate reala cu cheltuielile de repartizat ar determina calculul unui cost, dependent ca nivel de marimea bazei de repartizare alese.

Reglementarile actuale pretind ca repartizarea regiei generale sa afecteze productia vanduta intrand in calculul costului vanzarilor. Daca nu exista productie vanduta, regia generala devine un cost al perioadei, fiind implicata in calculul rezultatului exercitiului.

Contul 924 are urmatoarea functiune:

* Se debiteaza:

- in cursul lunii - cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara si identificate la nivelul administratiei generale, prin creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

- la finele lunii - cu costurile efective ale prestatiilor sectoarelor auxiliare decontate administratiei generale, prin creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu repartizarea cotei de regie generala aferenta prestatiilor activitatilor auxiliare pentru terti, prin debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare".

- cu repartizarea regiei generale pe productia vanduta (pentru a determina costul vanzarilor) sau in costul perioadei, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contul 925 "Cheltuielile de distributie" - urmareste, inregistreaza si controleaza cheltuielile ocazionate de activitatile de distributie si comercializare a produselor (ambalaje, transport, publicitate, asigurari etc.). Aceste cheltuieli se repartizeaza productiei vandute (pentru a determina costul vanzarilor).

* Se debiteaza:

- in cursul lunii - cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara si delimitate pe activitatile de distributie si comercializare, prin creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

- la finele lunii - cu costurile efective ale prestatiilor sectoarelor auxiliare decontate activitatilor de distributie si comercializare, prin creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare".

*Se crediteaza:
- la finele lunii - cu repartizarea costului de distributie calculat asupra productiei vandute, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contabilitatea fluxului produselor obtinute

Acest flux are o importanta deosebita, intrucit prin el sunt propulsate spre exterior bunuri si valori rezultate din exploatare, elemente ce formeaza veniturile potentiale din productia stocata si in curs de executie care prin livrare la clienti genereaza venituri efective.

Evidenta si controlul acestui flux se realizeaza in contabilitatea de gestiune cu ajutorul conturilor:

" Decontari interne privind productia obtinuta"

931 "Costul productiei obtinute"

933 " Costul productie in curs de executie"

Contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta

Acest cont urmareste, inregistreaza si controleaza relatiile dintre cele doua circuite ale sistemului informational contabil, privind decontarea productiei obtinute. Are rolul de a stabili diferentele de pret dintre pretul de inregistrare utilizat in evidenta productiei obtinute si costul ei efectiv calculat, la finele lunii.

Este un cont bifunctional care:

* Se crediteaza:

-in cursul lunii - cu angajarea relatiei privind predarea si inregistrarea productiei obtinute, la pretul de inregistrare prestabilit, in corespondenta cu debitul contului 931 "Costul productiei finite"

- la finele lunii - cu diferentele de pret stabilite in urma decontarii costului efectiv aferent productiei finite, prin debitul contului 903 "Decontari interne privind diferentele de pret".

* Se debiteaza:

- la finele lunii - cu decontarea relatiei privind costul efectiv aferent productiei obtinute si predate la depozit, in corespondenta cu creditul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza"

- cu decontarea relatiei privind costul efectiv aferent productiei sau prestatiilor activitatilor auxiliare destinate valorificarii (prin vanzare) catre terti, prin creditul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"

- cu decontarea relatiei privind costul administratiei generale si costul distributiei, pe seama costului vanzarilor sau pe seama rezultatului exercitiului, ca si costuri ale perioadei, prin creditul conturilor 924 "Cheltuielile administratiei generale" si 925 "Cheltuielile de distributie"

- cu decontarea relatiei privind costul subactivitatii suportat din rezultatul exercitiului, ca un cost al perioadei, prin creditul contului 923 "Cheltuielile sectoarelor de productie" (eventual 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare").

Se mai poate debita, la finele perioadei, cu decontarea relatiei privind costul productiei neterminate, in corespondenta cu creditul contului 933 "Costul productiei in curs de executie".

In acest caz, contul 902 prezinta sold debitor reprezentand creanta pentru costul productiei neterminate, decontat si care trebuie justificat prin cheltuielile incorporate in acesta.

In concluzie, pentru cele doua conturi, 901 si 902 se pot intalni urmatoarele situatii:

* Nu prezinta sold la finele lunii, ceea ce inseamna ca s-au justificat in totalitate cheltuielile preluate si incorporate in productia realizata (finita si nefinita), avand in vedere urmarirea si controlul consumurilor de resurse, comparativ cu valorificarile fiecarei perioade, in mod independent, "rupand" legatura intre cele doua circuite ale sistemului informational contabil.

* Prezinta sold, de aceeasi marime dar opus (Sfc901 = Sfd902), stabilit la nivelul cheltuielilor preluate si incorporate in productia neterminata. Are loc decontarea costului productiei in curs de executie, la finele perioadei, pentru a respecta principiul delimitarii in timp a cheltuielilor, dar justificarea incorporarii lor in productia obtinuta se efectueaza numai la terminarea acesteia.

Aceasta varianta pare mai "aproape" de realitatea economica. Productia in curs de executie exista pe flux si nu in depozit, iar legatura stabilita intre cele doua circuite ale sistemului informational contabil trebuie sa fie mentinuta la nivelul cheltuielilor preluate si incorporate intr-o productie nefinalizata si pentru care nu poate fi justificata definitiv incorporarea acestor cheltuieli in costuri decat la finalizarea produselor (se are astfel in vedere continuitatea in exploatare).

Contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

Este un cont rectificativ, care permite ajustarea relatiei privind decontarea productiei obtinute la nivelul costului efectiv de obtinere a productiei finite, fata de pretul de inregistrare din momentul predarii acesteia la depozit.

Deoarece rectificarea se realizeaza in plus (pentru diferentele nefavorabile dintre pretul de inregistrare si costul efectiv) sau in minus (pentru diferentele favorabile) contul are functie contabila de activ, similar contului 348 "Diferente de pret la produse finite" din contabilitatea financiara.

* Se debiteaza:

- la finele lunii - cu diferentele favorabile (in rosu) sau nefavorabile (in negru) stabilite pentru productia obtinuta si predata la depozit, in corespondenta cu creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu diferentele favorabile (in rosu) sau nefavorabile (In negru) necesare justificarii cheltuielilor incorporate in costul productiei obtinute prin debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

Nu are sold la finele perioadei.

Grupa 93 "Costul productiei" - asigura evidenta productiei obtinute suplinind lipsa conturilor de stocuri si cuprinde conturile:

- 931 "Costul productiei obtinute"

- 933 "Costul productiei in curs de executie"

Sunt conturi cu functie contabila de activ. Nu au sold la finele perioadei.

Contul 931 "Costul productiei obtinute" - urmareste, inregistreaza si controleaza productia finita obtinuta si predata la depozit, la pretul de inregistrare (similar functiunii contului 345 "Produse finite" din contabilitatea financiara).

* Se debiteaza:

- in cursul lunii - cu valoarea in pret de inregistrare a produselor finite obtinute si predate depozitului, prin creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu justificarea cheltuielilor incorporate in productia obtinuta, prin debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

Contul 933 "Costul productiei in curs de executie" - are rolul de a urmari, inregistra si controla productia in curs de executie (similar functiunii conturilor din grupa 33x "Productia in curs de executie" din contabilitatea financiara).

* Se debiteaza:

- la finele lunii - cu valoarea productiei in curs de executie, prin creditul conturilor 921 "Cheltuielile activitatii de baza" si 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu justificarea cheltuielilor incorporate in productia neterminata, prin debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

Sau

- cu decontarea costului efectiv aferent productiei neterminate, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

2. Contabilitatea fluxului de resurse alocate

Fluxurile resurselor alocate activitatilor de exploatare sunt evidentiate si controlate in contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai CHELTUIELILOR

- cheltuieli evidentiate dupa natura, respectiv, dupa continutul economic in contabilitatea financiara;

- cheltuieli evidentiate pe obiect sau centru de activitate (produs, lucrare, servicii, loc etc.) pe o structura a articolelor de calculatie a costurilor in activitatea analitica.

In urma transferului resurselor din gestiunea generala a intreprinderii in gestiunea subunitatilor evidentiate si evaluate sub forma cheltuielilor se realizeaza contabilitatea in dubla structura a acestor cheltuieli si anume dupa continutul lor economic (in contabilitatea financiara) si prin articole de calculatia costurilor produselor, lucrarilor, serviciilor si al locurilor de activitate in contabilitatea de gestiune.

Dubla structura a cheltuielilor intreprinderii constituie primul aspect in problematica corelatiilor dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.

Ecuatia costurilor in dubla structura, descrisa de formula:

SUMA ch ei = SUMA ch ci

unde: ch ei reprezinta feluri de cheltuieli dupa natura, din contabilitatea financiara,

ch ci -articole de calculatie a costurilor pe produse, lucrari, servicii din contabilitatea de gestiune.

Pentru solutionarea acestei ecuatii este necesar sa se tina seama ca nu toate cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara sunt aferente activitatii de exploatare si deci sunt detasabile direct sau indirect costurilor lucrarilor, serviciilor si lucrarilor executate.

Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara se separa in doua mari categorii:

A. Cheltuieli incorporabile, cele care sunt generate si sunt cele aferente activitatii de exploatare si fac obiectul determinarii rationale a costurilor produselor, lucrarilor si serviciilor pe articole de calculatie.

B. Cheltuieli neincorporabile, acele cheltuieli care nu sunt ocazionate de activitatea de exploatare, deci nu au un corespondent in elemente ale productiei sau ale altor prestatii increidntate spre executie prin programul (BVC) subunitatilor, cum sunt cheltuielile exceptionale si unele cheltuieli financiare.

Cheltuielile incorporabile, ca expresie a valorii resurselor alocate managerilor fiecarei subunitati, trebuie sa fie decontate (justificate) de catre acestia in relatiile contractuale cu administratia generala prin executarea si predarea uni cantitati de produse si lucrari de valoare corespunzatoare.

In schema care urmeaza se prezinta corelatia dintre conturile de cheltuieli din contabilitatea financiara si conturile de cheltuieli din contabilitatea de gestiune.

In contabilitatea de gestiune, fluxul resurselor alocate este evidentiat si controlat cu ajutorul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile" si conturile de calculatie a costurilor (921, 922, 923, 924, 925).

Conturile de decontari (901, 902, 903) sunt conturi care evidentiaza relatiile subunitatii cu administratia generala a intreprinderii, deci, sunt conturi ale gestiunii interne.

Aceste conturi din contabilitatea de gestiune sunt utilizate prin inregistrarea cheltuielilor, calculul costurilor produselor si diferitelor activitati pentru justificarea, decontarea valorii resurselor de catre managerii fiecarei subunitati cu administratia generala.

CONTABILITATEA FINANCIARA CONTABILITATEA DE GESTIUNE

A.    CHELTUIELI INCORPORABILE

I.CHELTUIELI DE EXPLOATARE I. GRUPA 92

Grupa 60 "Cheltuieli cu materii prime, "CONTURI DE CALCULATIE"

Materiale si marfuri, conturile 600 la 608 Conturile 921

Grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si 922

Serviciile executate de terti" 923

Conturile 611 la 614   924

Grupa 63 "Cheltuieli cu inpozitele, taxele  925

Si varsamintele asimilate"

Conturile 631 la 635

Grupa 64"Cheltuieli cu personalul"

Conturile 641 la 645

Grupa 65"Alte cheltuieli de exploatare"

Conturile 654 la 658

II. CHELTUIELI FINANCIARE

Contul 666 "Cheltuieli privind dobanzile"

Pentru dobanzile la creditele aferente produselor

cu ciclu lung de fabricatie.

III. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI

PROVIZIOANELE

Contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind

Amortizarile si provizioanele"

A.Total I+II+III CHELTUIELI  Total I CHELTUIELI INCORPORABILE

INCORPORABILE  PE ARTICOLE DE CALCULATIE

DUPA NATURA ECONOMICA  A COSTURILOR

B.CHELTUIELI NEINCORPORABILE

I. Grupa 66 "Cheltuieli financiare"

Conturile 663,664,665,667,668 si partial 666

II.Grupa 67 "Cheltuieli exceptionale"

Contul 671 "Cheltuieli exceptionale privind operatiile

de capital"  X

III. Grupa 68 " Cheltuieli cu amortizarile si

Provizioanele"

Contul 686 " Cheltuieli financiare privind amortizarile

si provizioanele"

Contul 687 "Cheltuieli exceptionale privind amortizarile

Si provizioanele"

IV. Grupa 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

B.Total I+II+III+IV CHELTUIELI NEINCORPORABILE

Pentru a demonstra legatura, interfata dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune la operatiile din fluxul de alocare a resurselor se prezinta exemplificativ inregistrarea acestor operatii in paralel in cele doua circuite ale contabilitatii:

Concluzii: se observa ca totalul obligatiilor subunitatilor de 3.837.500 lei, inregistrat in creditul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile" la contabilitatea de gestiune corespunde cu totalul cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara.

Se confirma cerintele ecuatiei:

SUMA ch ei = SUMA ch ci

Contabilitatea fluxului productiei obtinute

Fluxul productiei obtinute privit din perspectiva gestiunii interne si a relatiilor contractuale dintre managerii subunitatilor si administratia generala evidnetiaza si controleaza procesul de predare-prelucrare a produselor finite, lucrari executate si serviciilor prestate de subunitati la gestiunea generala si decontarea valorii acestora din resursele alocate prin fluxul anterior (fluxul cheltuielilor).

Acest flux are o importanta deosebita, intrucat prin el sunt pulsate spre exterior bunuri si valori rezultate din exploatare, elemente ce formeaza veniturile potentiale din productia stocata si in curs de executie care prin livrare la clienti genereaza venituri efective.

Sensul acestui flux descrie, in principal, o miscare care debuteaza de la subunitati, parcurge structurile interne si se incheie la depozitele de desfacere ale administratiei generale sau sunt predate direct beneficiarilor (clientilor).

Evidenta si controlul acestui flux se realizeaza in contabilitatea de gestiune cu ajutorul conturilor:

902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

931 "Costul productiei obtinute"

933 "Costul productiei in curs de executie"

Cele mai multe unitati de exploatare (industrie, constructii, agricultura, prestari servicii etc.) au in gestiune la sfarsitul lunii, in diferite faze de prelucrare, piese, subansamble sau alte elemente cunoscute sub denumirea generica de "productie in curs de executie".

Aceste elemente patrimoniale, evaluate prin metoda contabila sau prin inventarierea la costul lor efectiv, sunt evidentiate la sfarsitul lunii in debitul contului 933 "Costul productiei in curs de executie", fiecare subunitate continuand procesul de exploatare in vederea obtinerii produselor finite si terminarii lucrarilor.

Dar productia in curs de exploatare este un rezultat al activitatii care mareste patrimoniul intreprinderii si influenteaza corepunzator rezultatele acesteia, fapt pentru care administratia generala trebuie sa o preia in vederea dimensionarii, in bilant, a patrimoniului si rezultatelor.

Desigur ca, "prelucrarea" la administratia generala a productiei in curs de executie se face doar scriptic, fizic aceasta continua sa faca obiectul exploatarii in subunitatile intreprinderii.

Pentru a marca cele doua circuite contabile, trecerea temporara scriptic a productiei in curs de executie de la gestiunea interna la gestiunea generala, deci iesirea scriptica din gestiunea subunitatii a productiei in curs de executie, se pune din nou in actiune contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta", care se debiteaza cu costurile efective aferente productiei in curs de executie prin creditul contului 933 "Costul productiei in curs de executie".

In aceste conditii, contul 902 va prezenta la sfarsitul exercitiului sold debitor si reflecta dreptul de creanta al subunitatii fata de administratia generala pentru productia in curs de execusie predata scriptic in vederea inregistrarii la sfarsitul exercitiului in contabilitatea financiara.

Contul 931 "Costul productiei obtinute" tine evidenta in contabilitatea de gestiune a productiei finite, respectiv a produselor finite, semifabricatelor destinate vanzarii, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru terti, investitii proprii sau alte activitati.

Prin acest cont se controleaza gestiunea productiei finite din momentul obtinerii pana la predare in vederea valorificarii (vanzarii) la administratia generala.

Pentru inregistrare se utilizeaza preturile de livrare sau costurile prestabilite ale fiecarui produs, preturi cu care produsele vor fi evaluate si inregistrate in contabilitatea financiara.

De asemenea, contul 931 are si rolul de a masura volumul productiei din activitatea de exploatare si furnizeaza informatii utile pentru aprecierea modului de realizare a programelor de exploatare (productie, prestari de servicii) si a altor indicatori ai bugetelor de venituri si cheltuieli ale fiecarei subunitati.

Contul functioneaza ca un cont de activ. Se debiteaza in cursul lunii, cu costul prestabilit (pretul de livrare) al productiei obtinute, prin creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Se crediteaza in cursul sau la sfarsitul lunii, cu pretul de inregistrare (cost prestabilit pretului de livrare) aferente productiei predata de sectiile de exploatare administratiei generale, in corespondenta cu debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile". Prin preluarea productiei obtinute, administratia confirma concordanta acesteia, cantitativ si calitativ, cu programele si accepta decontarea cheltuielilor de exploatare la nivelul costului prestabilit, prevazut in BVC.

In urma inregistrarii operatiilor de predare a productiei si decontare a cheltuielilor, contul va avea soldul zero.

Contul 933 "Costul productiei in curs de executie" are rolul de a evidentia si controla gestiunea productiei in curs de executie la finele fiecarui exercitiu.

Se debiteaza la sfarsitul lunii, costurile efective ale productiei in curs prin creditul conturilor de calculatie 921 "Cheltuielile activitatii de baza" si 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare", conturi care au rolul de determinare si evaluare a productiei netemrinate.

Se crediteaza la sfarsitul exercitiului, cu costul efectiv al productiei in curs de executie, predata scriptic pentru inregistrare la contabilitatea financiara, prin debitul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

In urma acestor inregistrari, contul 933 se soldeaza la sfarsitul fiecarui exercitiu - luna - (N).

La inceputul exercitiului urmator (N+1), prin destocarea productiei in curs de executie din gestiunea administratiei generale si reluarea ei la gestiunile interne, costul efectiv al acestei productii este readus in contul 933, debitandu-l in corepondenta cu creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Costul productiei in curs de executie din exercitiul precedent reluat in contul 933 poate fi solutionat contabil in doua moduri:

a) Fie prin transferarea imediata - concomitent - asupra conturilor de calculatie 921 si 922 din care provin, prin creditarea contului 933 in corespondenta cu debitul conturilor 921 si 922.

b) Fie prin mentinerea costurilor productiei in curs de executie in soldul contului 933, urmand ca la sfarsitul exercitiului sa se inregistreze variatia costurilor productiei in curs, calculata ca diferenta intre nivelul acestora de la sfarsitul si inceputul exercitiului.

Desi ambele moduri de solutionare dau acelasi rezultat, prima modalitate reda mai fidel procesul reale, stiind ca productia in curs este in continua miscare si transformare, concretizandu-se pe parcursul exercitiului in productia finita, deci nu se comporta static, ca doar la sfarsitul exercitiului sa sufere o modificare.

In schimb, cea de a doua modalitate simplifica inregistrarile contabile.

Ciclul de inregistrari la contabilitatea de gestiune pentru productia finita si in curs de executie obtinuta consta in:

1.Productia finita obtinuta, evaluata la cost prestabilit (pret de livrare).

931 "Costul productiei obtinute" = 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

2.Predarea productiei la administratia generala si deocntarea cheltuielilor aferente la nivelul costului prestabilit

901 "Decontari interne privind chelt." = 931 "Costul productiei obtinute"

3.Decontarea interna a cheltuielilor efective aferente productiei finite obtinute.

902 "Decontari interne privind prod. obt." = %

921 "Chelt. activ de baza"

922 "Chelt activ. auxiliare"

925 "Chelt. de desfacere"

Inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei obtinute dintre costurile efective (Rd. ct. 902) si pretul de inregistrare (Rc. ct.902)

903 "Decontari interne privind dif de pret" = 92 "Decontari interne priv. prod. obtinuta"

5.Productia in curs de execusie existenta la sfarsitul exercitiului (N), evaluata la costuri efective.

933 "Costul productiei in curs de executie" = %

921 "Chelt activitatii de baza"

922 "Chelt activi. auxiliare"

6.Predarea scriptica la sfarsitul exercitiului (N) a productiei in curs de executie la administratia generala.

902 "Decontari interne priv. prod. obtinuta" = 933 "Costul prod. in curs de executie"

7. Reluarea scriptica la inceputul exercitiului urmator (N+1) a productiei in curs de la administratia generala.

933 "Costul prod. in curs de executie" = 901 "Decontari interne priv. prod. obtinuta"

8. Continuarea procesului de prelucrare a productiei in curs:

8.1 Varianta I. Transferul la inceputul exercitiului N+1 al costurilor efective ale productiei in curs asupra conturilor de calculatie:

% =933"Costul productiei in curs de executie"

921"Cheltuielile activitatii de baza"

922" Cheltuielile activitatii auxiliare"

8.2. Varianta II.Inregistrarea la sfarsitul exercitiului (N+1) a variatiei costurilor efective ale productiei in curs stabilita ca diferenta in nivelul acestora la sfarsitul si inceputul exercitiului (delta=Cf - Ci), astfel:

      Daca delta+, respectiv Cf -Ci

933"Costul productiei in curs de executie" = %

921"Cheltuielile activitatii de baza"

922"Cheltuielile activitatilor auxiliare"

      Daca delta -, respectiv Cf<Ci

933"Costul productiei in curs de executie" = %

921"Cheltuielile activitatii de baza"

922"Cheltuielile activitatilor auxiliare"

cu sumele in rosu

Sau

% =933"Costul productiei in curs de executie"

921"Cheltuielile activitatii de baza"

922"Cheltuielile activitatilor auxiliare"

Interfata acestor operatii contabile cu cele corespunzatoare din contabilitatea financiara este prezentata in tabelul urmator:

Contabilitatea abaterilor de la buget

Contabilitatea de gestiune, numita si contabilitatea manageriala, este in principal orientata spre procesele si relatiile de gestiune reglementate pe baza contractuala, contracte ce sunt asezate pe parametrii determinati prin programe si bugete de venituri si cheltuieli.

Contabilitatea intervine eficient in managementul intreprinderii prin informatii pertinente necesare pentru pregatirea si luarea deciziilor in vederea realizarii obiectivelor angajate prin programe. Aceluiasi deziderat ii raspunde contabilitatea asistand si consiliind conducerea prin metoda exceptiei, respectiv informarea, analiza si decizia pe baza cunoasterii si examinarii, sistematic a abaterilor de la programe.

Conducerea prin exceptie are in contabilitate o aplicatie larga la evidenta si analiza abaterilor efective de la costurile prestabilite, ca expresie a caracterizarii modului de alocare si utilizare a resurselor.

In contabilitatea de gestiune, evidenta, controlul si analiza abaterilor se realizeaza cu contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret". Contul are rolul de a evidentia diferentele de pret intre costul efectiv si prteul de inregistrare, precum si decontarea acestora cu administratia generala.

Functioneaza ca un cont de activ. Contul intra in actiune la sfarsitul exercitiului (lunii). Se debiteaza cu inregistrarea diferentelor de pret aferente productiei obtinute prin creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

Contul 903 se crediteaza cu decontarea diferentelor de pret aferente productiei obtinute, pe baza decontului justificativ acceptat de Consiliul de administratie al intrepriderii, prin debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

In urma acestor inregistrari, contul 903 se soldeaza. Astfel, pe baza diferentelor de pret determinate cu ajutorul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta", acestea sunt inregistrate in contul de diferente de pret:

903 "Decontari interne privind dif de pret" = 902 "Decont. interne priv. prod. obtinuta"

In cazul in care costurile efective (C1) sunt mai mari decat celer inregistrate (Cp).

In situatia in care costurile efective (C1) sunt mai mici decat cele inregistrate (Cp), diferentele vor fi inregistrate:

902 "Decontari interne privind prod obtinuta" = 903 "Decontari interne priv dif de pret"

SAU

903 "Decontari interne privind dif de pret" = 902 "Decontari interne priv prod obtinuta"

cu sumele in rosu sau in chenar.

Diferentele de pret inregistrate, defalcate pe feluri de cauze, sunt analizate de conducatorii subunitatilor, analize care vizeaza in principal"

-cunoasterea cauzelor si efectelor acestor abateri in gestiune si reglarea pe aceeasta baza a diferitelor activitati in vederea optimizarii rezultatelor;

-alcatuirea notei justificative pentru sustinerea in Consiliul de administratie a propuneriui de decontare a abaterilor indeosebi a depasirilor fata de consumurile prestabilite din resursele alocate

Contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"

Este un cont rectificativ, care permite ajustarea relatiei privind decontarea productiei obtinute la nivelul costului efectiv de obtinere a productiei finite, fata de pretul de inregistrare din momentul predarii acesteia la depozit.

Deoarece rectificarea se realizeaza in plus (pentru diferentele nefavorabile dintre pretul de inregistrare si costul efectiv) sau in minus (pentru diferentele favorabile) contul are functie contabila de activ, similar contului 348 "Diferente de pret la produse finite" din contabilitatea financiara.

* Se debiteaza:

- la finele lunii - cu diferentele favorabile (in rosu) sau nefavorabile (in negru) stabilite pentru productia obtinuta si predata la depozit, in corespondenta cu creditul contului 902 "Decontari interne privind productia obtinuta".

* Se crediteaza:

- la finele lunii - cu diferentele favorabile (in rosu) sau nefavorabile (In negru) necesare justificarii cheltuielilor incorporate in costul productiei obtinute prin debitul contului 901 "Decontari interne privind cheltuielile".

Nu are sold la finele perioadei.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1.Pe baza urmatoarelor criterii prezentati diferentele dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara:

-utilizatorii principali ai informatiilor contabile, caracterul informarii si raportarii si domeniul supus analizei.

2. Pe baza urmatoarelor criterii prezentati diferentele dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara:

- procedurile de prelucrare a informatiilor, normele si principile ce trebuie respectate si unitatile de masura utilizate.

3. Pe baza urmatoarelor criterii prezentati diferentele dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara

-frecventa raportariilor, unitatile de masura utilizate si gradul de independenta in prelucrarea informatiilor.

Definiti structura globala a interfetei contabilitate financiara- contabilitate de gestiune.

5. Prezentati corelarea intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pentru fluxurile de baza cu ajutorul conturilor utilizate de cele doua tipuri de contabilitati.

6. Prezentati corelarea intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pentru fluxurile produselor obtinute cu ajutorul conturilor utilizate de cele doua tipuri de contabilitati

7. Prezentati sistemul conturilor utilizate in contabilitatea de gestiune.

8. Fluxurile resurselor alocate in activitatile de exploatare sunt evidentiate si controlate in contabilitatea intreprinderilor prin indicatori ai CHELTUIELILOR. Cum se definesc cheltuielile incorporabile, dar cele neincorporabile? Care sunt conturile utilizate in contabilitatea de gestiune pentru a evidentia si controla fluxul resurselor alocate? Exemplificati inregistrarea acestor operatiuni in paralel in cele doua circuite ale contabilitatii.

9. Evidenta si controlul fluxului productiei obtinute se realizeaza in contabilitatea de gestiune cu ajutorul conturilor din clasa 9. Care sunt aceste conturi, descrieti functiunea lor, ciclul de inregistrari in contabilitatea de gestiune pentru productia finita si in curs de executie obtinuta in variantele studiate.

10. Ce se intelege prin Contabilitatea abaterilor de la buget.