POSIBILITATI DE ÎMBUNATATIRE A SISTEMULUI INFORMATIONAL BUGETAR

Posibilitati de imbunatatire a sistemului informational bugetar

Problemele privind imbunatatirea sistemului informational in domeniul bugetar sunt, in general, aceleasi ca si in domeniul economic, dar rezolvarea lor are unele particularitati.

Îmbunatatirea sistemului informational bugetar se poate realiza, in primul rand, prin rationalizarea circuitului unor informatii (documente), reconsiderarea necesitatii unor documente si eliminarea balastului informational. Rezerve importante sunt, cel putin legate de:

impozitul pe venit, pentru care se consuma multa hartie, util si inutil, si se realizeaza circuite duble de documente, (si fluxuri banesti duble) ca urmare a incasarii impozitului la bugetul de stat pe o diversitate de canale si apoi defalcarea lui in proportie de peste 80% pentru bugetele locale;

prevenirea si combaterea evaziunii in cazul accizelor care a antrenat intocmirea a numeroase documente specifice (fise si avize speciale, declaratii de preturi minime si maxime, timbre si banderole, autorizatii etc.) si a unui personal cu responsabilitati permanente in domeniu (supraveghetorii fiscali). Problema se putea rezolva nu prin cresterea birocratiei, ci prin inasprirea prevederilor legii, aplicarea legii, cresterea responsabilitatii organelor fiscale si combaterea coruptiei, mai ales la varf;

detalierea excesiva a veniturilor si cheltuielilor bugetare in clasificatia indicatorilor privind finantele publice incepand cu 1.01.2006 a amplificat (birocratizat) contabilitatea bugetara, mai ales pe cea analitica;

taxa pe valoarea adaugata, colectata, deductibila, de plata si de rambursare ocazioneaza si ea multe operatiuni si documente. Numarul mare de operatiuni si documente sunt generate si de defalcarile de sume care se fac din taxa pentru bugetele locale pentru o diversitate de actiuni, ca si de transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pentru finantarea unor diverse programe si actiuni edilitar-gospodaresti. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata si transferurile din bugetul de stat ar trebui stabilite in sume globale, nealocate pe destinatii concrete de catre organele centrale, pentru a nu stirbi autonomia autoritatilor publice locale;

pentru efectuarea platilor pe seama resurselor bugetare s-au complicat operatiunile, consumandu-se hartii si operatiuni, unele fara rost, pentru aprobarea, ordonantarea si efectuarea platilor prin trezorerii, care divizeaza si dilueaza raspunderea in interiorul institutiilor publice;

detalierea excesiva a clasificatiei indicatorilor privind finantele publice si, in special, a clasificatiei economice a cheltuielilor publice, a amplificat exagerat planul de conturi operatiunile si documentele contabile, dandu-le o tenta pronuntat birocratica.S

În al doilea rand, este necesara cresterea functionalitatii contabilitatii, punandu-se accent nu numai pe latura sa constatativa, ci si pe analiza si mai ales previziune. Majoritatea documentelor si situatiilor financiare sunt de constatare, reflectand rezultatele la un moment dat. Nu sunt documente provocatoare de analiza, de previziune, de gandire in perspectiva. Drept urmare si activitatea organelor financiare, a ordonatorilor de credite si a tuturor organelor de control se rezuma in prea multe cazuri la constatari, fara sa urmareasca suficient finalitatea actiunii. Gradul redus de colectare a impozitelor, taxelor si contributiilor, in conditiile unui aparat de control numeros in cadrul Ministerului Finantelor Publice , a primariilor etc. este un exemplu edificator.

În al treilea rand, este necesara asigurarea operativitatii informatiilor pentru conducerea dinamica. Aceasta pentru ca informatiile exacte nu sunt operative. Se pune mai ales problema optimizarii relatiei "operativitate - exactitate" in furnizarea informatiilor, intrucat informatiile operative nu sunt in toate cazurile exacte, dar sunt necesare pentru adoptarea unor decizii prompte, operative.

În al patrulea rand, o rezerva de imbunatatire a sistemului informational o constituie mecanizarea evidentei si imbunatatirea sistemului de contabilitate in partida dubla la primariile comunale. Mecanizarea evidentei in domeniul bugetar are unele particularitati legate de faptul ca evidenta este dispersata la un numar mare de unitati, dintre care sunt multe cu activitati reduse (comune, scoli, spitale, muzee), exercitate de 1-3 persoane si cu o pregatire mai scazuta.

Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal de specialitate incadrat cu contract individual de munca, pot incheia contract de prestari servicii pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare, cu societatile comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate.

Evidenta si, mai ales, contabilitatea bugetara, prin larga sa sfera de cuprindere si prin gradul de sistematizare si sintetizare, apare ca o contabilitate de sinteza in comparatie cu contabilitatea din diferite ramuri ale economiei. Asa de exemplu, daca din contabilitatea bugetara rezulta ca veniturile bugetare nu s-au realizat la nivelul prevazut se poate presupune ca activitatea economica, productia au fost scazute, costurile au fost ridicate, eficienta scazuta. Daca cheltuielile bugetare nu s-au realizat aceasta presupune, mai ales, ca nu s-au realizat investitiile.