TIPURI DE MODIFICARI PATRIMONIALE

TIPURI DE MODIFICARI PATRIMONIALE

Modificarile provocate de operatiile economice asupra patrimoniului

In cadrul unei entitati, de-a lungul unei perioade de gestiune (luna, trimestru, an), au loc numeroase tranzactii, cum ar fi: aprovizionarea cu materii prime si materiale de la furnizori; eliberarea din depozit de materii prime pentru a fi date in consum; obtinerea de produse finite din procesul de productie; livrarea de marfuri catre terti; restituirea unui credit bancar etc.

Aceste tranzactii produc modificari in structura elementelor patrimoniale existente, la un moment dat, in entitate, prezentandu-se fie sub forma de cresteri, fie sub forma de micsorari, dar mentinandu-se in permanenta egalitatea patrimoniala, adica aceea dintre totalul activului si totalul pasivului.

Indiferent cat de multe modificari se produc in structura elementelor patrimoniale existente la un moment dat in entitate, acestea pot fi incadrate in patru tipuri:

1.Modificari de volum sensul cresterii atat in activ cat si in pasiv;

2.Modificari de volum sensul scaderii atat in activ cat si in pasiv;

3.Modificari de structura in activ;

4.Modificari de structura in pasiv.

Bilantul reflecta situatia patrimoniala la un moment dat, dar activitatea desfasurata de entitati este ampla, de cele mai multe ori zilnic se organizeaza multe activitati in domeniul aprovizionarii, al productiei, al desfacerii etc. Fiecare dintre activitati afecteaza - asa cum s-a aratat - cel putin de doua ori patrimoniul, ceea ce inseamna ca ele afecteaza cel putin doua posturi bilantiere. Deci, operatiile economice afecteaza bilantul si pentru a demonstra modul cum operatiile economice afecteaza bilantul, vom lua ca baza un bilant simplificat cu putine posturi bilantiere, dar suficiente pentru a putea face urmatoarea demonstratie:

B I L A N T U L

Incheiat la data de .

Activ Pasiv

Modificarile provocate de operatiile economice asupra bilantului sunt extrem de diverse, deoarece divers este si patrimoniul agentilor economici, ca si activitatile desfasurate care trebuiesc inregistrate in contabilitate. Cu toata diversitatea acestora, efectul operatiilor economice asupra bilantului se poate prezenta sistematizat in patru modificari bilantiere posibile:

Primul tip de modificare se poate numi modificare de structura in activ si este determinat de acele operatii economice care afecteaza numai partea stanga a bilantului, respectiv activul. Aceste operatii determina cresterea unui post bilantier din activ cu o anumita valoare si, concomitent, scade un alt post bilantier tot din activ cu aceeasi valoare, astfel incat nu este afectata egalitatea bilantiera si nici nivelul acesteia. Aceasta modificare bilantiera poate fi reprezentata prin relatia:

A + X - X = P

Pentru exemplificare, presupunem ca unitatea patrimoniala incaseaza de la "Clienti" suma de 10.000 lei. Operatia va afecta in sensul cresterii postul bilantier "Conturi la banci in lei", concomitent scade cu aceeasi suma postul de bilantier "Clienti". Deoarece ambele posturi bilantiere sunt in activ, aceasta operatie economica va genera o modificare de structura in activ in care:

+ X este postul bilantier "Conturi la banci in lei" care creste cu suma de 10.000 lei.

- X este postul bilantier "Clienti" care scade cu suma de 10.000 lei.

Operatia nu afecteaza egalitatea bilantiera, nici nu s-ar putea acest lucru, si nici nivelul egalitatii bilantiere, egalitatea intre activ si pasiv care continua sa se realizeze in exemplul nostru la nivelul sumei de 203.000 lei. Daca insa am intocmi un nou bilant in urma acestei operatii, acesta va arata la fel cu bilantul initial prezentat de noi anterior, numai ca in acel nou bilant postul bilantier "Conturi la banci in lei" va avea nu 50.000 lei cat era inainte, ci 60.000 lei. In acelasi timp postul bilantier "Clienti" va avea nu 30.000 lei cat era inainte, ci numai 20.000 lei.

Cel de al doilea tip de modificare, se poate numi modificarea de structura in pasiv si este determinata de acele operatii economice care afecteaza numai partea dreapta a bilantului, respectiv pasivul. Aceste operatii determina cresterea unui post bilantier din pasiv cu o anumita valoare si, concomitent, scade un alt post bilantier tot din pasiv cu aceeasi valoare, astfel incat sa nu fie afectata egalitatea bilantiera. Aceasta modificare bilantiera se poate reprezenta prin relatia:

A = P + X - X

Pentru exemplificare, presupunem ca unitatea patrimoniala isi achita o obligatie fata de furnizori in valoare de 20.000 lei, cu un credit pe termen scurt luat de la banca. Operatia va afecta postul bilantier "Furnizori" in sensul scaderii, daca achitam evident diminuandu-se si obligatia ei fata de furnizori. Dar daca pentru aceasta obtine un credit pe termen scurt de la banca, va creste obligatia ei care se numeste "Credite bancare pe termen scurt" cu aceeasi suma, respectiv 20.000 lei. Deoarece ambele posturi bilantiere sunt de pasiv, aceasta operatie economica va genera o modificare de structura in pasiv in care:

+ X este postul bilantier "Credite bancare pe termen scurt".

- X este postul bilantier "Furnizori".

Operatia economica nu afecteaza egalitatea bilantiera si nici nivelul egalitatii bilantiere, egalitatea dintre activ si pasiv realizandu-se la acelasi nivel ca si in bilantul nostru initial, adica la nivelul de 203.000 lei. Daca s-ar intocmi un nou bilant in urma acestei operatii, el va arata ca si cel initial, cu doar doua modificari. Postul bilantier "Credite bancare pe termen scurt", va avea nu valoarea de 33.000 lei, ci valoarea de 53.000 lei, iar postul bilantier "Furnizori" va avea nu valoarea de 40.000 lei, ci numai de 20.000 lei.

Cel de al treilea tip de modificare, se poate numi modificare de volum in sensul cresterii si este determinat de operatii economice care afecteaza ambele parti ale bilantului, atat activul, cat si pasivul, in sensul cresterii. Aceasta inseamna ca in urma acestor operatii economice creste un post bilantier din activ cu o anumita valoare si, concomitent, creste si un post bilantier din pasiv, cu aceeasi valoare. Nici de data aceasta operatia nu afecteaza egalitatea bilantiera, dar afecteaza nivelul egalitatii care creste cu valoarea operatiei economice inregistrate.

Aceasta modificare bilantiera poate fi reprezentata prin relatia:

A + X = P + X

Pentru exemplificare presupunem ca unitatea patrimoniala primeste de la furnizori materie prima in valoare de 50.000 lei. Operatia economica va afecta in sensul cresterii postul bilantier din activ "Materii prime" cu valoarea de 50.000 lei, in acelasi timp creste cu aceeasi valoare si postul bilantier "Furnizori" (deocamdata facem abstractie de taxa pentru valoarea adaugata deductibila). Reiese modul cum operatia face sa creasca ambele parti ale bilantului generand o modificare de volum in sensul cresterii in care:

+ X din activ este postul bilantier "Materii prime".

- X din pasiv este postul bilantier "Furnizori".

Deoarece cresc ambele parti ale bilantului cu aceeasi suma, respectiv 50.000 lei este firesc sa nu fie afectata egalitatea bilantiera, dar creste nivelul acesteia; egalitatea se va realiza la un nivel superior cu valoarea operatiei economice inregistrata, in cazul nostru la nivelul sumei de 253.000 lei. Daca s-ar intocmi un nou bilant, dupa aceasta operatie economica, el ar arata la fel cu bilantul nostru initial, doar cu doua modificari. In activ, postul de bilantier "Materii prime" va avea nu suma de 10.000 lei, ci 60.000 lei, iar in pasiv, postul bilantier "Furnizori" va avea nu 40.000 lei, ci 90.000 lei.

Cea de a patra modificare se poate numi modificare de volum in sensul scaderii si este determinata de operatii economice, care afecteaza de asemenea ambele parti ale bilantului, dar in sensul scaderii valorii lor. Aceasta inseamna ca in urma acestor modificari, scade un post bilantier de activ cu o anumita valoare si, concomitent, scade un alt post bilantier, de pasiv cu aceeasi valoare. Evident ca operatia economica nu afecteaza egalitatea bilantiera, dar determina scaderea nivelului acesteia cu valoarea operatiei economice inregistrata. Aceasta modificare bilantiera poate fi reprezentata prin relatia:

A - X = P - X

Pentru exemplificare presupunem ca unitatea patrimoniala achita prin virament impozitul pe cladiri in valoare de 3.0000 lei. Operatia va afecta postul bilantier de activ "Conturi la banci in lei" care scade cu suma de 3.000 lei si concomitent scade cu aceeasi suma si postul bilantier "Alte impozite, taxe si varsaminte" care este de pasiv. Operatia genereaza o modificare bilantiera de volum in sensul scaderii in care:

- X din activ este postul bilantier "Conturi la banci in lei".

- X din pasiv este postul bilantier "Alte impozite, taxe si varsaminte".

Daca s-ar intocmi un nou bilant si dupa aceasta operatie el va prezenta fata de bilantul initial doar doua modificari: postul bilantier din activ "Conturi la banci in lei" va avea nu 50.000 lei, ci numai 47.000 lei, iar postul bilantier de pasiv "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" scade si el cu aceeasi suma, avand nu 10.000 lei ca in bilantul initial ci numai 7.000 lei. Operatia insa nu efectueaza egalitatea bilantiera, ci numai nivelul acesteia, egalitatea acum se va realiza la nivelul valorii de 200.000 lei.

In exemplele luate pana acum, patrimoniul unitatii a fost afectat numai de doua ori si deci operatiile bilantiere au determinat modificarea a numai doua posturi bilantiere. Fiecare pozitie din ecuatiile bilantiere notate de noi cu "X" au fost reprezentate de cate un singur post bilantier. Exista insa numeroase operatii economice care efectueaza mai mult decat doua elemente patrimoniale; ca urmare, vor afecta si mai mult decat doua posturi bilantiere. Si aceste operatii economice genereaza una din cele patru modificari bilantiere, dar cu o conditie esentiala, anume, una din pozitiile notate cu "X" in oricare din ecuatiile bilantiere trebuie sa ramana singulara, adica reprezentata de un singur post bilantier, in timp ce cealalta pozitie din ecuatie, notata si ea cu "X" poate fi multipla, deci formata din mai multe posturi bilantiere. Evident insa ca este obligatoriu sa se respecte egalitatea bilantiera, din punct de vedere valoric. Aceasta inseamna ca valorile adunate ale pozitiei multiple sa fie egale cu valoarea pozitiei singulara.

Pentru exemplificare sa presupunem ca unitatea achita salariile pe luna curenta in valoare de 10.000 lei si ajutoarele materiale in valoare de 1.000 lei. Operatia afecteaza postul bilantier "Personal-salarii datorate" in sensul scaderii, post bilantier care se gaseste in pasiv si postul bilantier "Personal - ajutoare materiale datorate", care se afla de asemenea in pasiv, concomitent fiind afectat si postul bilantier "Casa in lei", care se afla in activ. Deci, ecuatia bilantiera generata de aceasta operatie economica este o modificare de volum in sensul scaderii de forma:

A - X = P - X, in care:

- X din activ este postul bilantier "Casa in lei" care scade cu valoarea de 11.000 lei.

- X din pasiv sunt doua posturi bilantiere, si anume:

* Postul bilantier "Personal-salarii datorate" care scade din valoarea de 10.060 lei si

* Postul bilantier "Personal ajutoare materiale datorate" care scade cu valoarea de 1.000 lei.

Asa cum se observa, desi in activ scade un singur post bilantier, cel denumit "Casa in lei", iar in pasiv scad doua posturi bilantiere, respectiv "Personal-salarii datorate" si "Personal - ajutoare materiale datorate", din punct de vedere valoric se pastreaza egalitatea bilantiera deoarece, valoarea adunata a celor doua posturi bilantiere de pasiv, este egala cu valoarea postului bilantier de activ.

In cazul nostru, postul bilantier de activ a fost singular, pe cand in pasiv pozitia notata cu "X" este formata din doua posturi bilantiere. Este posibil sa fie si mai multe, dar conditia ramane respectarea egalitatii din punct de vedere valoric. Desigur, ca situatia poate sa se repete cu "X" din activ sa fie multipla, iar pozitia notata cu "X" din pasiv sa fie reprezentata dintr-un singur post bilantier, cu aceeasi conditie, respectarea egalitatii bilantiere. Nu este posibil ca ambele pozitii din ecuatia bilantiera notate cu "X" sa fie multiple. Regulile financiar-contabile din tara noastra si din Europa nu permit acest lucru deoarece nu se mai poate exercita un control eficient, nu se poate sti cu precizie fiecare suma de unde vine si unde se duce.