Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Universitatea Spiru Haret Craiova
Facultatea de Management Financiar Contabil
Specializarea : Contabilitate si informatica de gestiune
An: III FR
ANALIZA FINANCIAR-CONTABILA
A FIRMEI
SC ILPANDEL S.R.L.
CUPRINS:
Cap.I.Prezentarea
1.1.Istoricul
1.2.Domeniul de activitate
Organigrama organizatorica si functionala a societatii
Cap. II. Aspectele economice si juridice cu privire la evaluarea
Importanta si necesitatea evaluarii
2.2. Diagnosticul SC ILPANDEL SRL
2.3. Aspecte juridice cu privire la intreprinderile falimentare
CAP.III. Studiu de caz; Concluzii
Bibliografie
Cap.I.Prezentarea entitatii economice.
1.1.Istoricul
Infiintata in anul 2oo5, SC ILPANDEL SRL. isi propune sa ofere potentialilor clienti achizitionarea unor produse de calitate la cele mai bune preturi.
Firma SC ILPANDEL SRL S.R.L. are o echipa de 30 angajati cu
vasta experienta in domeniu. Produsele si serviciile noastre au ca piata
principala de desfacere nu numai
Noi avem si respectam proceduri clare de lucru, care asigura un nivel inalt,
constant, in calitatea produselor si serviciilor noastre. SC ILPANDEL SRL S.R.L.
se preocupa de instruirea continua a personalului, pentru a fi mereu la curent
cu tot ce e nou si pentru a fi mereu pregatit in fata provocarilor.
Firma noastra plaseaza in centrul atentiei clientul, cu necesitatile si
dorintele sale.
Principala preocupare a companiei SC ILPANDEL SRL S.R.L. este de a sprijini clientii in gasirea celor mai optime solutii in achizitionarea produselor si serviciilor noastre.
Date de contact:
Numele companiei:
SC ILPANDEL SRL
Persoana de contact:
Burcea Ilie
Adresa:
SOS GIURGIULUI, VIDELE, JUD TELEORMAN
Localitate:
VIDELE
C.U.I.: RO 17096809
NR. INREG. J34/5/2005
Societatea noastra are tot personalul scolarizat atat in
Domeniul de activitate :
In prezent activitatea de productie a
societatii acopera un domeniu foarte divers de produse dupa cum urmeaza:
tamplarie din aluminiu
tamplarie din PVC
fatade complexe
luminatoare
placari diverse (aluminiu, plastic, materiale compozite, etc)
amenajari generale
geam termopan
balcoane tronsonale si inchideri de balcoane
compartimentari interioare
sisteme automate de deschidere si inchidere a usilor si ferestrelor
proiectare computerizata, service specializat, consultanta in domeniu
Tehnologiile :
Toate materialele, produsele si tehnologiile folosite sunt agrementate pe plan
national si international. Liniile si fluxurile noastre de productie sunt cele
mai moderne din Romania, avand la baza echipamente performante fabricate in
Germania (Elumatec) si organizate intr-o salba de fabrici specializate care
ocupa o suprafata de aproape ------0 mp.Societatea noastra este
certificata ISO ------1 de catre TUV Germania inca din anul ------1
pentru managementul calitatii productiei si proiectarii produselor noastre si
suntem mandrii ca intreaga activitate de productie este coordonata de catre
serviciul de proiectare prin softuri specializate, ceea ce ne-a permis
relizarea in ultimii trei ani a peste 50 ------ mp de sisteme complexe
de tamplarie si fatade.
Echipa :
Societatea noastra are tot
personalul scolarizat atat in
Partenerii :
Astfel, firma SC ILPANDEL SRL a reusit sa creeze un centru metodologic pentru Romania, polarizand interesul in domeniu sau de activitate pentru majoritatea investitorilor autohtoni si straini, devenind astfel lider in tehnica si finisajele in constructii.
Furnizorii nostri de materiale sunt cele mai celebre marci de fabrica in plan
mondial si numai amintirea numelui(lor) acestora este suficient pentru a trage
concluzii asupra altitudinii tehnice la care noi, cei de la navigam in prezent:
ALUMIL, SCHUCO, GLAVUNION, DOW CORNING, WICONA, ROHM, STAMPA si multi altii la
fel de importanti.
Lucrarile noastre de referinta sunt impresionante atat ca numar cat si
calificativ si reprezentative, dominand in peisajul national ca extindere si
noutate in conditii de pret, garantie si service care a spulberat competitia in
domeniu. Cum lucram
Pentru satisfactia pana si a beneficiarului cel mai mic din piata produselor
noastre, lucrarile pe care le executam se pot achita dupa un sistem propriu de
rate, sau prin credit bancar la bancile cu care societatea noastra deruleaza
operatiuni. Prin sistemul nostru de asigurare a calitatii si garantiei,
clientii nostri 'rasufla usurati' inca de la prima discutie cu
personalul nostru care preia in totalitate grijile beneficiarului si inmineaza
doar cheia la sfarsitul lucrarii spre bucuria si multumirea clientului.
1.3.Organigrama organizatorica si functionala a societatii
Organigrama firmei prezentata mai jos ofera o imagine de ansamblu asupra legaturilor functionale dintre compartimentul financiar-contabil si celelalte compartimente ale societatii.
Asa cum se poate observa din organigrama societatii, atat compartimentul de urmarire a productiei, cat si cel financiar-contabil sunt subordonate directorului economic, acesta supervizand intregul circuit al documentelor, de la intrarea materialelor in unitate pana la desfacerea produselor finite, cu implicarea in toate etapele lui a departamentului financiar-contabil.
Astfel, personalul departamentului financiar-contabil al societatii poarta raspunderea corectitudinii intocmirii tuturor documentelor ce-i revin conform structurii organizatorice si scopului pentru care functioneaza, precum si bunul mers al societatii.
Cap. II. Aspectele economice si juridice cu privire la evaluarea
Importanta si necesitatea evaluarii
Intreprinderea are o structura de productie proprie si caracteristici specifice care o individualizeaza si o particulerizeaza. Ea produce bunuri si servicii proiectate fabricate si vindute de ea insasi in conditiile care ii sunt specifice, fapt ce confera fiecarei intreprinderi caracterul de unicitate in evolutie.
Evaluarea intreprinderii poate raspunde unor cerinte diverse. Sfera persoanelor interesate de metodele de utilizat sau de rezultatele evaluarii este mare. Evaluarea intreprinderii se face pentru aprecierea starii economico-financiare a intreprinderii, pozitia ei pe piata si alti indicatori. In urma evaluarii se obtin o multime de valori a intreprinderii, in dependenta de scopul evaluarii. Astfel putem obtine urmatoarele tipuri de valori:
Valoarea de piata - suma estimata pentru o proprietate, ce urmeaza a fi tranzactionata intre un cumparator si un vinzator hotariti a realiza operatia, de puteri egale si egal informati;
Valoarea de utilizare - valoarea unei proprietati din punct de vedere al unui utilizator, pentru o anumita utilizare;
Valoarea de asigurar - valoarea unei proprietati conform ununi contract de asigurare;
Valoarea de impozitare - valoarea unei proprietati conform definitiei oferite de o anumita reglementare legala cu caracter fiscal;
Valoare de lichidare -valoarea rezultata din insumarea lichiditatilor rezul-tate din vanzarea activelor firmei, in mod individual, in cazul incetarii activitatii acesteia;
Valoarea lichidativa - valoarea rezultata prin estimarea minimului sumelor ce se pot obtine prin vinzarea activelor firmei, in ipoteza continuarii activitatii acesteia;
Valoarea de continuare - valoarea determinata prin insumarea cash-flow-urilor actualizate, generate de activitatea firmei.
Lista tipurilor de valori poate fi continuata, dar, in general, evaluatorul isi propune determinarea valorii de piata, ca o estimare a pretului ce ar trebui sa rezulte din tranzactie.
Printre cei interesati de specificul activitatii de evaluare si de cupriinsul acestei lucrari pot fi: orice investitor detinator de capital si care poate avea urmatoarele intentii:
- Cumpararea unei intreprinderi, a unei afaceri in ansamblu cu scopul asumarii functiei de exploatare productiva si de conducere a acesteia.
- Cumpararea de parti de intreprindere.
Actionarii, interesati de o evaluare cit mai corecta a firmei pentru a cunoaste perspectivele de evolutie ale acesteia.
Bancile, interesate sa cunoasca: - nivelul de indatorare, calitatea garantiilor si potentialul financiar viitor ale clientilor lor; - performantele economico-financiare potentiale ale intreprinderilor.
Fondurile si institutiile financiare de plasament, pentru buna gestionare a portafoliilor lor.
Societatile de asigurari, pentru calculul primelor de asigurare sau garantiilor oferite de intreprindere.
Echipa de conducere a fiecarei intreprinderi, pentru fundamentarea deciziilor de baza ale intreprinderii (de investitii, de finantare, de distribuire de dividend, si alte); precizarea unor parametri din contractul de munca; gestiunea fluxului de lichiditati; etc.
Furnizorii si creditorii unei intreprinderi, pentru fundamentarea si negocierea termenilor de plata sau pentru argumentarea deciziei de conversiune a datoriilor.
Salariatii, pentru a cere majorarea salariilor, atunci cind intreprinderea se afla intr-o evolutie favorabila.
Statul, este si el interesat de evaluarea unei intreprinderi, din considerente fiscale.
Fiecare dintre acesti agenti prezinta propriile sale interese, si impune aplicarea metodei cele mai avantajoase. Acestea sunt determinate de propriile perceptii asupra perspectivelor afacerii. Astfel, nu se poate vorbi despre o singura valoare asociata unei firme.
Evaluarea intreprinderilor dobindeste o importanta deosebita si prin raportarea la contextul economic mondial contemporan. In aproape toate tarile industrializate sau pe cale de dezvoltare guvernele au intreprins un sir de masuri de privatizare a astfel de sectoare ca: telecomunicatiile, serviciile bancare, energia si alte sectoare nu mai putin importante.
2.2. Diagnosticul SC ILPANDEL SRL
In succesiunea activitatilor legate de evaluare atentia acordata diagnosticului intreprinderii depinde de timpul disponibil, de acordul vanzatorului de a furniza date pentru diagnostic (cantitate, calitate, accesibilitate la serii de date), de nivelul de experienta al evaluatorului. In fapt diagnosticul este o evaluare.
Diagnosticul complet presupune mai multe paliere de analiza: diagnosticul contabil, diagnosticul financiar, diagnosticul tehnic, diagnosticul comercial si cel juridic uman. Diagnosticul complet este relativ putin utilizat in practica: sunt rare situatiile in care vanzatorul sa accepte o investigatie atat de profunda a situatiei sale, cu atat mai mult cu cat acest diagnostic este facut de un concurent sau modul de finalizare al negocierilor este necunoscut.
Inceperea diagnosticului este, in general marcata de vizita in intreprindere, discutii cu echipa de conducere si cadrele responsabile pe diferite domenii de interes din intreprindere, intocmirea documentatiilor necesare investigatiilor viitoare.
Vizitarea intreprinderii este deseori neglijata de catre evaluatori. In fapt ea este cea mai buna ocazie de a constata, realitatea din teren'.
Printre documentele, solicitate in fotocopie, ce vor constitui dosarul de analiza si o baza de lucru pentru diagnosticul preliminar pot fi citate cu titlu de exemplu:
Copia de la statutul debitorului (sau de la contractul lui de asociere);
Lista participantilor (membrilor) debitorului;
Bilantul contabil de la data ultimului raport financiar;
Documentele care atesta componenta si valoarea bunurilor debitorului, inclusive despre bunurile lui gajate;
Ultimul raport de audit si/sau al cenzorului cu privire la rezultatela controlului activitatii financiare a debitorului;
Lista creditorilor si debitorilor, cu specificarea datoriilor creditoare si debitoare, a adreselor si datele de identificare ala creditorilor si debitorilor;
Statutul societatii;
Schema structurii de organizare intena (organigrama);
Planurile terenurilor si ale constructiilor (suprafata totala, suprafata utila);
Ultima expertiza pentru asigurari;
Structura portofoliului de titluri;
Inventarul principalelor materiale (cu precizarea, varstei' acestora);
Principalele acorduri si contracte tehnice si comerciale;
Contractele de credit, de garantie, de ipoteca si gaj;
Contractele de leasing;
Catalogul de preturi si tarife pentru productie;
Repartizarea cheltuielilor generale;
Contractul colectiv si/sau individual de munca;
Lista marcilor si a brevetelor apartinand intreprinderii si a celor ce apartin persoanelor fizice private (aflate in relatii cu firma).
Componenta a activitatii de evaluare, diagnosticul isi propune evidentierea intr-o maniera cat mai corecta si cat mai completa - a punctelor forte si punctelor slabe ale intreprinderii. Elaborarea strategiei firmei se fundamenteaza aproape toate cazurile pe o profunda analiza a tuturor componentelor ce concura la desfasurarea activitatii intreprinderii. Pe baza diagnosticului, se pot identifica elementele care vor determina cresterea valorii firmei sau, dimpotriva, scaderea acesteia. Practic, nu se poate realiza prognoza a evolutiei firmei fara a cunoaste situatia actuala a acesteia, ceea ce sugereaza dependenta aplicarii metodelor de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de cash sau de venituri de un diagnostic pertinent. Nici macar metodele patrimoniale nu se pot aplica in bune conditii fara a parcurge aceasta etapa, toate acestea conducandu-ne la concluzia necesitatii elaborarii diagnosticului global al intreprinderii.
Trebuie subliniat ca diagnosticul efectuat in perspectiva evaluarii reprezinta o simpla copiere a rezultatelor obtinute in urma aplicarii diagnosticului clasic. Prin cel dintai se incearca evidentierea elementelor care distorsioneaza performantele reale ale firmei, fie datorita unei politici deliberate a acesteia pentru o mascare a unora dintre ele, fie pur si simplu datorita unor cauze intamplatoare.
Diagnosticul intreprinderii cuprinde cel putin urmatoarele componente:
Diagnosticul juridic;
Diagnosticul comercial;
Diagnosticul tehnologic (de exploatare), inclusiv impactul activitatii, firmei asupra mediului natural;
Diagnosticul gestiunii resurselor umane;
Diagnosticul contabil;
Diagnosticul financiar;
Sinteza diagnosticelor evaluarii;
DIAGNOSTICUL JURIDIC
Diagnosticul juridic isi propune evidentierea relatiilor juridice ce apar intre agentii ce actioneaza in legatura cu firma. Trebuie avute in vedere raporturile cu proprietarii, tertii si proprii salariati, dar lista se poate largi cu siguranta atat timp cat se urmareste cu precadere caracterul juridic al documentelor pe care se fundamenteaza aceste relatii.
Se pot avea in vedere aspecte precum:
legalitatea constituirii societatii, precum si alte drepturi si obligatii nascute in acest moment;
legalitatea contractelor incheiate (cu parteneri de afaceri, salariati etc.);
existenta unor actiuni juridice in curs, cu persoane fizice sau juridice;
regimul fiscal al intreprinderii.
Alaturi de reglementarile juridice, trebuie analizate si prevederile din contractui si statutui societatii, precum si concordanta dintre prevederile acestora si obiectivele pe termen scurt, dar, mai ales, pe termen lung, ale societatii.
DIAGNOSTICUL COMERCIAL
Diagnosticul comercial are in vedere caracterizarea produselor firmei (si a pozitiei acestora pe piata), a clientilor si furnizorilor si a tuturor aspectelor ce pot avea o influenta asupra compartimentelor de aprovizionare si desfacere ale firmei.
In analiza, se pot utiliza indicatori precum:
cota de piata total vanzari ale firmei analizate/total vanzari pe segmentul de piata analizat (o anumita piata sau a unui produs).
Cota de piata reprezinta un indicator ce exprima situatia firmei la momentul actual; este, asadar, un indicator static. De foarte multe ori, cresterea cotei de piata reprezinta un obiectiv prioritar pentru firma. In acest caz, analiza trebuie sa tina cont de preferinta managerilor si a proprietarilor firmei.
puterea pe piata a firmei este exprimata prin rata marjei nete (rata rentabilitatii comerciale) (Rmn):
Rmn = Profit net/Cifra de afaceri
Puterea pe piata a unei firme exprima capacitatea acesteia de a domina piata, respectiv de a-si elimina concurentii in cazul in care interesele firmei o cer. Cu cat o firma are o rata a marjei nete la un nivel mai ridicat, ea va putea, in cazul in care se doreste acest fapt, sa reduca pretul de vanzare astfel incat concurentii care au marimi ale acestui indicator mai reduse, sa nu poata mentine pretul de vanzare la o valoare superioara costului.
atractivitatea produselor reprezinta preponderent o marime calitativa. Cel mai indicat mod de diagnosticare a atractivitatii firmei il constituie un studiu de piata, care sa evidentieze preferintele segmentului de piata ales, analizat in comparatie cu caracteristicile produselor vandute efectiv de aceasta.
Analiza clientilor are in vedere importanta acestora, capacitatea de plata, existenta restantelor, precum si durata de incasare a creantelor. Aceasta trebuie sa puna in evidenta comportamentul clientilor importanti (cei care reprezinta peste 8-10% din cifra de afaceri). Existenta unor clienti importanti, dar rau-platnici determina ca firma sa fie interpretata negativ.
analiza furnizorilor are in vedere criteriile de selectie a acestora (calitatea si pretul produselor livrate, ritmicitatea aprovizionarii, capacitatea de a raspunde la solicitari neprevazute s.a.), precum si durata de plata a acestora. Pentru interesul firmei, este necesar ca durata platii sa fie cat mai mare, din nou cu observatia ca penalitatile de intirziere sa nu incarce excesiv cheltuielile.
DIAGNOSTICUL TEHNIC
Diagnosticul tehnic este, uneori, o parte importanta a diagnosticului total. El priveste mijioacele materiale ale intreprinderii susceptibile de a-i influenta intr-o masura substantiala valoarea. Este vorba de bunurile funciare si imobiliare (natura, suprafata, posibilitatea de extindere), de echipamente si proceduri de productie (varsta utilajelor, utilizarea capacitatilor, flexibilitate, protejarea procedurilor), de stocuri (volum, structura, tip de gestiune, rotatie, sistem de aprovizionare si corelarea acestuia cu tipul de productie). Indicatorii de productivitate (cifra de afaceri/numar de lucratori, valoarea adaugata pe lucrator, cifra de afaceri pe metrul patrat) comparati cu cei ai concurentei si cu valoarea medie a sectorului de activitate vor completa setul de informatii oferite de diagnosticul tehnic.
Diagnosticul tehnic prezinta modul in care utilajele firmei raspund necesitatilor reale ale firmei, in concordanta cu obiectivele acesteia. Se pot avea in vedere, printre altele:
Calitatea tehnologiei existente, avandu-se in vedere uzura fizica a acesteia, dar mai ales uzura morala. Aceasta analiza trebuie reatizata obligatoriu in concordanta cu obiectivele concrete ale firmei.
- Raportul dintre mijioacele fixe producatoare de beneficii si cele lipsite de aceasta aptitudine. In conditiile in care firma detine in proprietate cu preponderenta mijloace fixe din cea de-a doua categorie, este necesara fie rentabilizarea acestora, fie vanzarea sau chiar casarea acestora;
- Analiza functiei de cercetare-dezvoltare a firmei, a posibilitatii acesteia de a realiza efectiv rezultate in acest domeniu.
- Analiza impactului tehnologiei utilizate asupra mediului natural.
DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE
Diagnosticul resurselor umane poate pune evidenta aspecte pozitive sau negative neasteptate ce ar putea afecta calculele de estimare a valorii. Se recomanda sa se observe efectivul cu repartitia pe categorii si functii, nivelul de calificare si flexibilitatea in caz de reorientare a activitatii, politica salariala practicata. Aici trebuie apreciat critic nivelul de calificare, experienta, eficacitatea si dinamismul echipei de conducere a intreprinderii.
Diagnosticul resurselor umane prezinta modul in care persona intreprinderii actioneaza (sau poate actiona) in sensul indeplinirii obiectivelor acesteia. Printre altele, trebuie avute in vedere aspecte precum:
Adecvarea numarului de salariati cu necesitatile reale ale firmei analizate
Adecvarea personalului existent cu necesitatile reale ale firmei. Pentru ca o firma sa fie diagnosticata pozitiv din acest punct de vedere este necesara o analiza atat cu privire la nivelul de pregatire, varsta (corelarea cu munca prestata), aptitudinile personale ale salariatului, plus, pentru managerii firmei, trebuie avute in vedere si aspecte precum: stilul de conducere, capacitatea de performanta, atasamentul fata de firma.
Concordanta intre munca prestata si nivelul de salarizare; in cazul care exista o supradimensionare a salariilor, firma inregistreaza pierderi in cazul unei subdimensionari apar efecte negative, legate absenteism, lipsa de interes.
Organizarea sindicala si capacitatea acesteia de a-si impune propriul punct de vedere, gradul de instruire al liderilor sindicali etc.
DIAGNOSTICUL CONTABIL
Diagnosticul contabil este o parte importanta a evaluarii, caci el este indreptat spre investigarea valorilor reflectate in conturi. El presupune analiza bilanitului, pentru reevaluarea posturilor de activ si a celor de pasiv, si analiza contului de profit si pierderi pentru calculul beneficiului corectat.
In ceea ce priveste diagnosticul contabil al bilantului evaluatorul va avea in vedere in mod deosebit elementele a caror fluctuatie ar influenta substantial valoarea intreprinderii: marimea investitiilor din uitimii 10-15 ani; productia neterminata si stocurile pe mari grupe, si metoda lor de evaluare; clienti incerti; angajamentele in afara bilantului (leasing, inchiriere). Diagnosticul contabil al contului de profit si pierderi va focaliza posturile care ar putea pune in discutie marimea reala a rezultatului. Scopul diagnosticului contabil este de a stabili realitatea economica a bilantului si a contului de profit si pierderi.
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
Diagnosticul financiar va completa imaginea contabila a Intreprinderii cu elemente ale realitatii fmanciare ale acesteia. El are in vedere nu numai ciclurile de gestiune trecute, cum o face diagnosticul contabil, dar, ceea ce este extrem de important pentru valoarea intreprinderii, previziunile de randament si de cashflow viitoare.
Documentele utilizate vor determina tipul diagnosticului. Astfel, diagnosticul financiar avand ca punct de plecare documentele publice (bilant si contul de profit si pierdere) este un diagnostic extern, realizat de profesionistii, care nu au acces la contabilitatea de gestiune.
Acest tip de diagnostic este deseori realizat, caci el permite obtinerea de informatii extrem de importante privind cresterea, structura si soliditatea financiara, nivelul autofinantarii, rentabilitatea aparenta, situatia capitalurilor permanente si a trezoreriei, ca si o prima estimare a valorii intreprinderii. In dezvoltarea sa, acesta presupune doua puncte de analiza: - analiza externa a bilantului si - analiza externa a contului de profit si pierderi. Echilibrul financiar al intreprinderii este apreciat prin trei ecuatii de baza:
FOND DE RULMENT = RESURSE STABILE - VALORI IMOBILIZATE
Ecuatia indica modul de finantare al imobilizarilor prin capitalurile permanente si soldul capitalurilor pe termen mediu si lung pe care intreprinderea l-ar putea folosi pentru finantarea exploatarii sale. Se compara intotdeauna fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment.
NECESAR DE FOND DE RULMENT = STOCURI + CREANTE -
- DATORII DE EXPLOATARE
Ecuatia indica necesarul de finantat al exploatarii neacoperit prin resurse de exploatare si care ar trebui finantat prin soldul disponibil capitalurilor permanente. Necesarul de fond de rulment este diferit de la un sector de activitate la altul. TREZORERIA NETA =FOND DE RULMENT - NECESAR DE FOND DE RULMENT
Ecuatia exprima in termeni de trezorerie necesarul de finantat sau excedentul de resurse cind fondul de rulment nu este egal cu necesarul de fond de rulment. Este de remarcat, ca relatia exprima trezoreria in momentul incheierii bilantului si deci nivelul semnalat poate fi diferit de situatia trezoreriei inregistrata pe parcursul perioadelor de gestiune sau de cea din momentul evaluarii.
Citeva rate pot completa analiza realizata prin ecuatiile anterioare caci, deseori, dimensiunea absoluta a indicatorilor nu este relevanta pentru calitatea sau volumul de activitate. In mod frecvent se utilizeaza:
Necesarul de fond de rulment/Cifra de afaceri
Datorii pe termen mediu si lung/Capitaluri proprii
Datorii pe termen mediu si lung/Capacitatea de autofinantare
Deseori inca patru rate sunt calculate pentru a completa diagnosticul financiar al bilantului:
capitaluri permanente/imobilizari nete
valori realizabile si disponibile/datorii pe termen scurt
investitii/cifra de afaceri
autofinantarea/investitii
Aceste rate sunt importante caci exprima performantele financiare ale intreprinderii reflectate in bilantul sau care ar putea fi utilizate drept referinta in calculele de evaluare. Prima rata este rata de echilibru a bilantului. A doua estimeaza lichiditatea intreprinderii prin compararea intre activele lichide pe termen scurt si datoriile exigibile pe termen scurt. Cea de a treia este rata de rotatie a capitalului, iar cea de a patra da imaginea gradului de independenta si autonomie in finantarea investitiilor.
Diagnosticul financiar extern al contului de profit si pierderi are drept obiective principale urmatoarele:
- Cifra de afaceri da o imagine a dinamlsmului intreprinderii. In economiile cu inflatie puternica trebuie izolat efectul volum, caci miscarea de pret in sus poate altera judecata.
- Cash-flow-ul prezinta o importanta deosebita caci el reflecta potentialul de crestere al intreprinderii iar previziunile privind evolutia viitoare a acestuia se vor reflecta direct in estimarile valorii intreprinderii. Trebuie de remarcat ca lui i se asociaza doua acceptiuni: flux de autofinantare - ceea ce ramane intreprinderii dupa remunerarea tuturor tertilor: salariati, stat, creditori actionari, si reprezentarea in planul trezoreriei a rezultatului inteles ca flux net de lichiditati la sfirsit de perioada.
- Beneficiul net curent este un element cheie al diagnosticului financiar, care necesita o atentie deosebita in cadrul analizei, datorita numerosilor factori, care ar putea induce distorsiuni in calculul acestuia.
Analiza pe baza de rate, respectiv ratele de rentabilitate, de lichiditate si de structura fmanciara, este de asemenea o parte importanta a diagnosticului financiar extern. Evaluatorul va fi interesat nu numai de valorile celor trei tipuri de rentabilitate:
comerciala (rezultat net/cifra de afaceri),
economica (rezultat net/activ total),
financiara (rezultat net/capitaluri proprii),
Dar de asemenea de strategia aleasa de intreprindere si pusa in lumina de logica celor trei niveluri de rentabilitate. Astfel, formele descompuse ale rentabilitatii economice si cele ale rentabilitatii financiare pun in evidenta tipul de pirghie utilizat de intreprindere pentru a asigura cresterea valorii investitiei actionarilor sai si deci a valorii de ansamblu a intreprinderii. Astfel,
(rezultatul net/activ total) = (rezultatnet/vanzari) x (vanzari/activ total)
Sau, altfel spus:
Rentabilitatea economica = Marja neta x Rotatia investitiilor
Si respectiv
(rezultat net/capitaluri proprii) = (rezultatul net/vanzari) x (vanzari/activ total) x (pasiv total/capitaluri proprii)
Rentabilitatea financiaira = Marja neta x Rotatia investitiilor x
X Coeficient de indatorare
Sau
Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Coeficient de indatorare
Lichiditatea este un element important al gestiunii financiare si o conditie de existenta chiar si pentru intreprinderile ce degaja profit. Analiza lichiditatii are ca obiectiv masurarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor in momentul exigibilitatii lor. O buna estimare a lichiditatii necesita un studiu detaliat al ciclului de exploatare.
O imagine sintetica a lichiditatii intreprinderii este data de fondul de rulment (calculat prin partea de jos a bilantului) sau de rata lichiditatii generale.
FONDUL DE RULMENT = ACTIVE CIRCULANTE - DATORII PE TERMEN SCURT
Cu cat fondul de rulment este mai mare cu atat valoarea ratei lichiditatii generale este mai mare ca 1 si lichiditatea este mai buna. Deoarece fondul de rulment, in suma absoluta, are putina relevanta economica este necesar sa se raporteze la volumul de activitate al intreprinderii exprimat prin cifira de afaceri.
Diagnosticul structurii financiare permite identificarea modificarilor in timp a politicii financiare a intreprinderii si incadrarea acesteia in sectorul din care face parte in raport cu concurentii sai. Structura financiara este pusa in evidenta prin calculul ratelor ce compara proportia datoriilor in totalul pasivului bilantier (Rata de indatorare):
Rata de indatorare = Datorii/Pasiv total
Sau prin partea detinuta de datoriile pe termen mijiociu si lung in structura capitalurilor permanente (Rata de datorare la termen
Rata de indatorare la termen = Datorii pe termen mediu si lung/Capitalurile permanente
Creditorii, mai ales bancile, sunt interesate sa vada daca intreprinderea are capacitatea de a face fata datoriilor scadente, prin resursele generate din activitatea proprie. Ratele de acoperire pentru datorii si pentru dobanda sunt utilizate pentru a da un raspuns in acest domeniu:
Datorii financiare/Incasari din exploatare
Cheltuieli financiare + Incasari din exploatare/Cheltuieli financiare
Diagnosticul financiar intern al intreprinderii permite o analiza largita a realitatii financiare a intreprinderii, mai concret a nivelului de indatorare, si natura si marimea fluxurilor de resurse financiare (autofinantare, cresteri de capital, credite, dezinvestire, leasing). Politica de indatorare reprezinta unul din punctele cheie pentru evaluator.
Cu aceasta ocazie el va aprecia proportia dintre capitalurile proprii si cele imprumutate, ca si corelatia dintre nivelul de indatorare si efectul de parghie financiara. In ceea ce priveste natura surselor financiare este important de vazut gradul de adecvare intre viteza de transformare in lichiditati a activelor si orizontul de exigibilitate al resurselor care le asigura finantarea.
2.3. Aspecte juridice cu privire la intreprinderile falimentare
O intreprindere este creata cu scopul de a aduce venit fondatorului in viitorul cel mai apropiat. Estimarea situatiei financiare a intreprinderii se efectuiaza prin analiza lichiditatii (solvabilitatii) intreprinderii si stabilitatii economico-financiare. Solvabilitatea este o caracteristica importanta a activitatii intreprinderii in conditiile economiei de piata, fiind baza stabilitatii economico-financiara a intreprinderii.
In cazul, daca mijloacele proprii a intreprinderii acopera nu mai putin de 50% a resurselor financiare necesare pentru activitatea economica normala, situtia economico-financiara se considera stabila. Solvabilitatea intreprinderii se caracterizeaza prin lichiditate. Lichiditatea bilantului contabil reprezinta capacitatea intreprinderii de asi achita datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor - capacitatea de a se transforma in mijloace banesti, fara pierderea valorii lor. Insuficienta lichiditatii bilantului contabil genereaza incapacitatea intreprinderii de a plati datoriile sale pe termen scurt, ceea ce pote duce la vinzarea investitiilor pe termen lung, activelor si, la urma, la faliment.
Lichidarea se numeste procedura de incetare a activitatii unei intreprinderi, fara ca drepturile firmei si obligatiile sa treaca la alta intreprindere. Initiatorul lichiditatii poate fi fondatorul, in conformitate cu conditiile prevazute in documentele de constituire si instantele de judecata, in caz de: - faliment a intreprinderii in conformitate cu legea cu privire la faliment; - declarare a documentelor de constituire a intreprinderii ca fiind nule; - incalcarea cerintelor privind desfasurarea unui anumit gen de actevitate prin care se explica lichidarea intreprinderii; - expirarea termenului prntru care a fost deschisa intreprinderea; - prezentarea darii de seama contabile, fiscale si statistice, pe o perioada ce depaseste 1 an; - alte cazuri privazute de lege.
Lichidarea datoriilor se face intr-o ordine anumita:
datorii fata de cetateni, care suferit prejudicii a sanatatii;
angajatilor, adica plata salariilor pentru perioada de 6 luni pina la hotarirea de lichidare;
bugetul de stat, pentru perioada de pina la 1 an pina la hotarirea de lichidare;
alte creante ale creditorilor.
Pina la lichidare, intreprinderea poate fi reorganizata.
fuziunea, reprezinta unirea a doua sau mai multe intreprinderi in una, a carei drepturi patrimoniale si obligatii sunt compuse din drepturile patrimoniale si obligatiile fiecareia din ele;
asocierea, reprezinta unirea mai multor intreprinderi in una, a carei drepturi se compun din drepturile intreprinderilor asociate;
divizarea, este descompunerea unei intreprinderi in mai multe, a caror drepturi patrimoniale si obligatiunile coincid cu cele ale intreprinderii divizate;
separarea, este descompunerea unei intreprinderi mai mari in intreprinderi mai mici, la care trec toate drepturile petrimoniale a intreprinderii de la care se separa;
transformarea, presupune schimbarea formei juridice de organizare a intreprinderii, la care trec toate drepturile patrimoniale si obligatiile cuvenite.
Reorganizarea intreprinderii se efectuiaza la decizia fondatorilor ei. In cazurile stabilite de lege, reorganizarea intreprinderii prin divizare sau separare se efectuiaza prin hotarirea administratiei publice sau prin hotarirea instantei de judicata.
In cazurile prevazute de lege reorganizarea intreprinderii prin fuziune, asociere sau transformare, se efectuiaza numai cu acordul autoritatilor administratiei publice autorizate. Document care sta la baza reorganizarilor este actul respectiv.
Conform legi insolvabilitatea este starea economico-financiara a debitorului, caracterizata prin incapacitatea acestuia de asi achita, in termenile stabilite, creantele scadente ale creditorului, indiferent de ccauza lor de provenienta. Falimentul este o stare patrimoniala a debitorului, in care acesta nu este in stare sa execute creantele creditorilor si instanta de judecata adopta hotarirea cu privire la distribuirea masei debitoare intre creditori, stingerea creantelor neexecutate ale creditorilor prin reorganizare sau lichidadrea debitorului. Se deosebesc mai multe tipuri de faliment:
faliment intentionat - presupune crearea premeditata de catre conducatorul debitorului a insolvabilitatii acestuia;
falment fictiv - declararea premediat falsa de catre debitor a insolvabilitatii sale in scopul de a induce in eroare creditorii;
faliment international - proces de faliment deschis unui debitor in doua sau mai multe tari;
faliment principal - proces de faliment deschis unui debitor in tara care constituie centrul intereselor sale principale;
faliment secundar - proces de faliment deschis in o alta tara decit cea, in care a fost deschis procesul de faliment principal.
Cap.III. Studiu de caz.Concluzii.
Se da urmatoarea situatie a patrimoniului prezentata prin bilantul de deschidere la 01 ianuarie 2009:
ACTIV |
-suma- |
PASIV |
-suma- |
Cheltuieli de constituire |
Capital social | ||
Alte imobile necorporale |
Rezerve | ||
Terenuri |
Fonduri(112) | ||
Cladiri |
Subventii pentru investintii | ||
Masini, utilaje,instalatii |
Diferente din reevaluare | ||
Mijloace de transport |
Rezultatul reportat (profit) | ||
Imob. corporale in curs de executie |
Privizioane reglementate | ||
Materii prime |
Provizioane pt. riscuri si cheltuieli | ||
Materiale consumabile |
Imprumuturi pe termen lung | ||
Obiecte de inventar |
Furnizori | ||
Marfuri |
Datorii salariale | ||
Produse finite |
C.A.S. | ||
Clienti |
Contr. pers. la asigurarile sociale | ||
Debitori diversi |
Fond somaj - intreprindere | ||
Titluri de plasament (503) |
Fond somaj - personal | ||
Casa in lei |
Impozit pe salarii | ||
Disponibil la banca |
Impozit pe profit | ||
Avansuri de trezorerie |
T.V.A. de plata | ||
Acreditive |
Venituri constatate in avans | ||
Cheltuieli constatate in avans | |||
TOTAL ACTIV |
TOTAL PASIV |
In cursul exercitiului financiar au loc urmatoarele operatii :
1.Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente
exercitiului in curs dupa cum urmeaza :
a) cheltuieli de constituire 10
b) cladiri 50
c) masini, utilaje, instalatii 400
d) mijloace de transport 100
+ A 6811 'Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor' D
+ P 2801 'Amortizare cheltuieli de constituire ' C
+ P 2811 'Amortizare cladiri' C
+ P 2813 'Amortizare masini, utilaje, instalatii ' C
+ P 2815 'Amortizare mijloace de transport' C
6811 = |
% |
560 |
2801 |
10 |
|
2811 |
50 |
|
2813 |
400 |
|
2815 |
100 |
2.Societatea se aprovizioneaza cu urmatoarele tipuri de stocuri:
a) materii prime 500
b) materiale consumabile 300
c) marfuri 750
d) obiecte de inventar 300 T.V.A. 19%
+ A 300 'Materii prime' D
+ A 301 'Materiale consumabile' D
+ A 371 'Marfuri' D
+ A 321 'Obiecte de inventar' D
+ A 4426 'TVA deductibil' D
+ P 401 'Furnizori' C
% |
= 401 |
2275 |
300 |
500 |
|
301 |
300 |
|
371 |
750 |
|
321 |
300 |
|
4426 |
395 |
3.Se incaseaza prin contul curent contravaloarea creantelor fata de clienti.
+ A 5121 'Conturi la banci in lei' D
- A 411 'Clienti' C
11 1500
4.Din procesul de productie se obtin produse finite la un cost de productie de 250 lei.
+ A 345 'Produse finite' D
+ P 711 'Venituri din productia stocata' C
711 250
5.Societatea vinde marfuri la un pret de vanzare fara TVA de 900 TVA=19% costul de achizitie al marfurilor vandute 650.
(a) vanzarea marfurilor
+ A 411 'Clienti' D
+ P 707 'Venituri din vanzarea marfurilor' C
+ P 4427 'TVA colectat' C
411 = |
% |
1071 |
707 |
900 |
|
4427 |
171 |
scoaterea din evidenta sau descarcarea din gestiune a marfurilor vandute
- A 371 'Marfuri' C
+ A 607 'Cheltuieli privind marfuri' D
371 650
6.Societatea achita datoriile fata de bugetul de stat si alte institutii publice prin contul de disponibil bancar.
- A 5121 'Conturi la banci in lei' C
- P 4311 'Contributia unitatii la asigurari sociale' D
- P 4312 'Contributia personalului la pensia suplimentara' D
- P 4371 'Contributia unitatii la fondul de somaj' D
- P 4372 'Contributia personalului la fondul de somaj ' D
- P 444 'Impozit pe salariu' D
- P 441 'Impozit pe profit' D
- P 4423 'TVA de plata' D
% |
= |
5121 |
4780 |
4311 |
1250 |
||
4312 |
150 |
||
4371 |
250 |
||
4372 |
50 |
||
444 |
500 |
||
441 |
1200 |
||
4423 |
680 |
7.Se ridica banii de la banca in vederea platii salariilor nete.
- A 5121 'Conturi la banci in lei' C
+ A 5311 'Casa' D
5311 = 5121 1500
8.Se platesc salariile nete
- A 5311 'Casa' C
- P 421 'Personal-remuneratii datorate' D
9.Se incaseaza contravaloarea creantei fata de clienti.
+ A 5121 'Conturi la banci in lei' D
- A 411 'Clienti' C
11 1071
10.Se incaseaza prin casierie contravaloarea creantei fata de debitori diversi.
+ A 5311 'Casa' D
- A 461 'Debitori diversi' C
5311 = 461 100
11.Societatea vinde produse finite la un pret de vanzare de 3000 lei, TVA 19%, costul de productie aferent fiind de 2450 lei.
(a) vanzarea
+ A 411 'Clienti' D
+ P 701 'Venituri din vanzarea produselor finite' C
+ P 4427 'TVA colectat' C
411 = |
% |
3570 |
701 |
3000 |
|
4427 |
570 |
|
(b) scoaterea din evidenta
- A 345 'Produse finite' C
- P 711 'Venituri din productia stocata' D
711 = 345 2450
(c) incasarea creantei
+ A 5121 'Conturi la banci in lei' D
- A 411 'Clienti' C
11 3660
11.Se incasaza prin contul curent dobanda aferenta exercitiului in curs in valoare de 250 lei.
+ A 5121 'Conturi la banci in lei' D
+ P 766 'Venituri din dobanzi' C
66 250
12.Se inregistreaza uzura obiectelor de inventar 210 lei.
+ A 602 'Cheltuieli privind obiectele de inventar' D
+ P 322 'Uzura obiectelor de inventar' C
322 210
13.Societatea achizitioneaza un utilaj la un cost de achizitie de 1500 lei, cheltuielile de transport si punere in functiune fiind de 200 lei, TVA 19%, DNF 5 ani.
+ P 404 'Furnizori de imobilizari' C
+ A 2123 'Masini, utilaje, instalatii' D
+ A 4426 'TVA deductibil' D
% |
= 404 |
2023 |
2123 |
1700 |
|
4426 |
323 |
D |
1012 - Capital subscris varsat |
C |
|
300 200 |
3500(SI) 750 500 750 |
||
RD 500 |
RC 2000 |
||
TSD 500 SFC 5000 |
TSC 5500 |
||
D |
1011- Capital subscris nevarsat |
C |
|
750 7500000 |
1500 |
||
RD 1500 |
RC 1500 |
||
TSD 1500 |
TSC 1500 |
||
D |
1041 - Prime de emisiune |
C |
|
375 |
|||
RD - |
RC 375 |
||
TSC - SFC 375 |
TSC 375 |
||
D |
118 - Alte fonduri |
C |
|
340.14 |
|||
RD - |
RC 340.14 |
||
TSD - SFC 340.14 |
TSC 340.14 |
||
D |
107 - Rezultatul reportat |
C |
|
150 |
550(SI) 1020.44 |
||
RD 150 |
RC 1020.44 |
||
TSD 150 SFC 1420.44 |
TSC 1570.44 |
||
D |
121 - Profit si pierdere |
C |
|
5425 288.75 2084.77 3401.47 |
11200 |
||
RD 11200 |
RC 11200 |
||
TSD 11200 |
TSC 11200 |
||
D |
131 - Subventii pentru investitii |
C |
|
550(SI) 500 |
|||
RD - |
RC 500 |
||
TSD - SFC 1050 |
TSC 1050 |
||
Bilantul contabil
la 01 ianuarie 2009
ACTIV |
-suma- |
PASIV |
-suma- |
Cheltuieli de constituire |
Capital social | ||
Alte imobile necorporale |
Prime de emisiune sau aport | ||
Terenuri |
Rezerve | ||
Cladiri |
Fonduri de partic. la profit | ||
Masini, utilaje,instalatii |
Alte fonduri | ||
Mijloace de transport |
Subventii pentru investintii | ||
Imob. corp. in curs de executie |
Diferente din reevaluare | ||
Materii prime |
Rezultatul reportat (profit) | ||
Materiale consumabile |
Privizioane reglementate | ||
Obiecte de inventar |
Provizioane pt. riscuri si cheltuieli | ||
Marfuri |
Imprumuturi pe termen lung | ||
Produse finite |
Furnizori de imobilizari | ||
Titluri de plasament (503) |
Furnizori | ||
Casa in lei |
Datorii salariale | ||
Disponibil la banca |
Datorii fata de terti | ||
Avansuri de trezorerie |
Dividende de plata | ||
Acreditive |
C.A.S. | ||
Cheltuieli constatate in avans |
Contrib. pers la asigurari sociale | ||
Fond somaj - intreprindere | |||
Fond somaj - personal | |||
Impozitul pe salarii | |||
Impozitul pe profit | |||
TVA de plata | |||
Venituri constatate in avans | |||
TOTAL ACTIV |
TOTAL PASIV |
FISA DE POST: CONTABIL
DENUMIREA POSTULUI: CONTABIL
RELATII IERARHICE: se subordoneaza Contabilului-Sef
RELATII DE COLABORARE: cu personalul de executie al firmei
RELATII DE REPREZENTARE: reprezinta firma fata de persoanele cu care intra in contact in interes de serviciu.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
ASIGURA EVIDENTA CONTABILA A STOCURILOR, RELATIILOR CU TERTII, A TREZORERIEI SI EVIDENTA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
INTOCMESTE SI VERIFICA SITUATIILE SI RAPOARTELE FINANCIAR-CONTABILE
ATRIBUTII PRINCIPALE (si sarcini aferente):
Asigura evidenta contabila a stocurilor, a relatiilor cu tertii, a trezoreriei si evidenta veniturilor si cheltuielilor
Contabilizeaza facturile emise pentru clientii interni
Inregistreaza incasarile si platile in lei conform extrasului de cont
Opereaza incasarile si platile in numerar conform registrului de casa
Opereaza avansurile din trezorerie conform deconturilor
Inregistreaza facturi de prestatii furnizori interni
Inregistreaza intrari de marfa in baza documentelor primite de la magazie (facturi interne, facturi externe, DVI si NIR)
Intocmeste situatii si rapoarte financiar-contabile si verifica corelarea acestora
Intocmeste saptamanal lista facturilor emise si neincasate si lista avansurilor disponibile in lei
Intocmeste balante de verificare pentru clienti
Intocmeste liste de avansuri din trezorerie
RESPONSABILITATILE POSTULUI:
Legat de activitatile specifice, raspunde de:
operarea zilnica a facturilor emise, a incasarilor pe facturi si in avans
operarea zilnica a facturilor de la furnizori pt. prestatii diverse, precum si a platilor catre acestia
verificarea zilnica a soldurilor din banca, casa si avansuri din trezorerie in lei
incadrarea corecta a documentelor contabilizate pe venituri si cheltuieli
Legat de disciplina muncii, raspunde de:
Imbunatatirea permanenta a pregatirii sale profesionale si de specialitate
Pastrarea confidentialitatii informatiilor si a documentelor legate de firma
Utilizarea resurselor existente exclusiv in interesul firmei
Respectarea prevederilor normativelor interne si a procedurilor de lucru privitoare la postul sau
Adopta permanent un comportament in masura sa promoveze imaginea si interesele firmei
Se implica in vederea solutionarii situatiilor de criza care afecteaza firma
AUTORITATEA POSTULUI
Are acces la date financiare ale firmei
Solicita si utilizeaza echipamentele/consumabilele puse la dispozitie de firma
SPECIFICATIILE POSTULUI
NIVEL DE STUDII medii economice
CURSURI DE PREGATIRE cursuri de Finante-Contabilitate finalizate cu atestat
EXPERIENTA
IN SPECIALITATE: min. 3 ani
PE POST: 1 an
CUNOSTINTE NECESARE
Contabilitate romaneasca
Utilizare programe de contabilitate
Operare MS Office (Excel, Word )
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE
de calcul
de comunicare
de planificare si organizare a activitatilor specifice
CERINTE PENTRU EXERCITARE:
inteligenta
atentie concentrata
initiativa
placere pentru lucrul cu cifre
putere de concentrare
rezistenta la stres
CARACTERISTICI DE PERSONALITATE
rigoare,
exactitate,
conformism,
corectitudine,
spirit practic,
amabilitate,
perseverenta.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bondrea, A. si colab., Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a licentei in domeniul economic, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2001.
2. Raboaca G., Ciucur, D., Metodologia cercetarii stiintifice economice, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2004.
3. Rotaru, Simona, Ghita, Mirela, Proiecte de management financiar contabil, Editura Sitech, Craiova, 2007.
4. Rotaru Simona, Ghita Mirela, Analiza si modelarea sistemelor informatice, Vol. I, Editura Sitech , Craiova, 2006.
5. Rotaru Simona, Ghita Mirela, Proiectarea si implementarea sistemelor informatice, Vol II, Editura Universitaria, Craiova 2006
6. Andronie M., (), Analiza si proiectarea sistemelor informatice, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
7. Mares D., (), Sisteme informatice financiar bancare, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate