Contabilitatea financiara a operatiunilor bancare - Contabilitatea datoriilor si a creantelor diverse

Contabilitatea financiara a operatiunilor bancare

1. Contabilitatea datoriilor si a creantelor diverse

1.1. Structura datoriilor si a creantelor

In afara datoriilor si a creantelor din operatiuni specifice bancare, cum ar fi cele din imprumuturi si dobanzi datorate, credite si dobanzi curente, in cadrul activitatii bancare apar datorii si creante din relatiile cu persoane fizice sI juridice diverse cum ar fi:

- datorii si creante din relatiile cu personalul;

- datorii si creante privind asigurarea si protectia sociala a personalului;

- datorii si creante din relatiile cu bugetul statului si asimilate;

- datorii si creante din relatiile cu asociatii si actionarii;

- datorii si creante din relatiile cu diversi debitori si creditori.

Datoriile si creantele de natura celor de mai sus au un caracter general pentru toate unitatile din cadrul economiei nationale. In acelasi timp unele dintre ele sunt marcate de unele particularitati specifice.

Organizarea contabilitatii acestor operatiuni este similara contabilitatii generale a agentilor economici avand la baza principiile prevazute de Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata.[1]

1.2 Contabilitatea datoriilor si a creantelor privind personalul

Personalul unitatilor bancare la fel ca si a altor unitati se angajeaza pe baza de contract din care rezulta, printre altele, drepturile personalului, respectiv datoriile unitatii fata de salariati privind munca prestata.

Salariile constau din totalitatea veniturilor in bani obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca individual, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijirea copilului pina la doi ani.

Se asimileaza salariilor in vederea impunerii:

v    Indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

v    Indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la bancile comerciale la care statul este actionar majoritar ;

v    Sumele primite de membrii fondatori ai bancilor comerciale constituite prin subscriptie publica ;

v    Sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori ;

v    Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

Prin insumarea tuturor drepturilor salariale cuvenite angajatilor, rezulta fondul

de salarii, care constituie o cheltuiala semnificativa pentru orice banca comerciala.

Marimea salariului stabilit intre angajator si angajat, se face prin negociere, aceata fiind influentata de sistemele de salarizare aplicate si are caracter confidential.

Drepturile banesti cuvenite salariatilor sunt diminuate cu diverse retineri, unele rezultate prin efectul legii, altele ca urmare a angajamentelor individuale asumate de fiecare angajat, dupa cum urmeaza:

-retineri din imputatii

-impozitul pe salarii

-contributia salariatilor la pensia suplimentara

-contributia salariatilor la fondul de somaj

-contributia salariatilor pentru asigurarile soaciale de sanatate

-chirii

-rate la imprumuturile primite pentru diverse achizitii

-popriri conform hotararilor judecatoresti.

Plata salariilor nete ramase dupa oprirea retinerilor se face in numerar, prin caserie sau prin virament in cont bancar.

Un aspect esential pentru determinarea cat mai exacta a drepturilor salariale este cea a raportului dintre timpul de prezenta in banca, timpil efectiv lucrat si performantele profesionale obtinute .

Datoriile fata de personal pot fi clasificate in datorii curente, aflate in termen de exigibilitate, datorii neexigibile si datorii provenind din salarii sau alte drepturi neridicate in termen.

La randul lor, datoriile in termen pot fi clasificate in functie de sursa sau de scopul pentru care se platesc in urmatoarele: datorii care se suporta din fondul de salarii, datorii care se suporta din fondul de participare la profit si datorii care se suporta din fondul asigurarilor sociale.

Contul sintetic de gradul intai destinat sa tina evidenta datoriilor si a creantelor din relatiile cu personalul este 351 'Personal si conturi asimilate', care se detaliaza in mai mute conturi sintetice de gradul al doilea sau al treilea in functie de natura datoriei sau a creantei a caror evidenta o tin .

Privite in ordinea succesiunii operatiilor, dependente fiind si de retribuirea chenzinala a salariatilor, in relatiile cu personalul apar mai intai creantele, adica avansul acordat chenzinal reprezinta o creanta a bancii care in principiu se inregistreaza astfel:

3514 'Avansuri acordate = 101 "Casa'

personalului"

Daca salariile se vireaza in conturi personale deschise salariatilor, in locul contului 101 'Casa' se va credita contul 2511 'Conturi curente'.

Avansurile neridicate de salariati, in termen, se inregistreaza astfel:

3514 'Avansuri acordate = 3515 "Drepturi de personal

personalului' neridicate'

Creanta din avansul acordat se recupereaza la sfarsitul fiecarei luni din

datoriile fata de personal privind remuneratiile sau ajutoarele datorate.

Privite in succesiune se inregistreaza apoi datoriile fata de salariati, astfel:

a) Datorii care se suporta de unitate din fondul de salarii, care se inregistreaza lunar pe baza statului de salarii:

611 'Cheltuieli cu = 3511 'Personal - remuneratii

remuneratiile personalului' datorate'

b) Datorii care se suporta din contributia unitatii la asigurarile sociale, in special ajutoare pentru incapacitate temporara de munca, precum si cele suportate de banca, potrivit legii, pentru protectia sociala:

% = 3512 'Personal - ajutoare materiale

datorate'

35211 'Contributia unitatii la

asigurarile sociale'

6126 'Alte cheltuieli privind

asigurarile' si protectia

sociala' (suportate de banca)

c) Sumele datorate salariatilor suportate din profitul net realizat la inchiderea exercitiului sau din cel reportat, reprezentand participarea personalului la profit:

% = 3513"Participarea personalului la

profit'

592 'Repartizarea profitului'

581 'Rezultatul reportat'

d) Datorii fata de salariati, pentru care nu s-au intocmit state de plata, inclusiv pentru concediul neefectuat pana la inchiderea exercitiului. reprezentand datorii neexigibile:

611 'Cheltuieli cu remuneratiile = 35191 'Alte datorii in legatura cu

personalului' personalul'

Din datoriile totale fata de personal se retin, in ordine cronologica, urmatoarele:

- contributia de personalului la asigurari sociale (9,5%);

- contributia de 1% pentru fondul de somaj;

- impozitul pe salarii;

- retineri datorate tertilor reprezentand rate pentru cumparari, popriri pe salarii etc.;

- alte creante in legatura cu personalul, reprezentand imputatii, rate din echipamentul de lucru etc.;

- avansurile acordate.

Toate acestea se inregistreaza astfel:

3511 Personal - remuneratii datorate' = %

35212 'Contributia personalului

la asigurarile sociale'

35222 'Contributia 

personalului la fondul de

somaj'

3533 'Impozitul pe salarii'

3516 'Retineri datorate tertilor'

35192 'Alte creante in legatura

cu personalul'

3514 'Avansuri acordate

personalului"

In mod similar se pot inregistra si retinerile din celelalte datorii fata de personal. Sumele retinute din datoria fata de personal se vireaza pe destinatiile legale, iar diferenta de plata se achita celor in drept, ceea ce se va inregistra astfel:

% = 101 'Casa' (sau2511)

3511 'Personal - remuneratii

datorate'

3512 "Personal - ajutoare

materiale datorate'

3513 'Participarea personalului

la profit'

35191 'Alte datorii in legatura

cu personalul"

Drepturile de personal neridicate in termen se inregistreaza in debitul conturilor de datorii fata de personal (dupa care aceste conturi se soldeaza) in corespondenta cu contul 3515 'Drepturi de personal neridicate'.

Drepturile de personal neridicate pot fi achitate la cererea personalului ceea ce se inregistreaza in debitul contului, in corespondenta cu casa sau alt cont din care se face plata.

1.3 Contabilitatea datoriilor si a creantelor privind asigurarea si protectia sociala

In vederea asigurarii personalului pentru incapacitatea temporara de munca, pentru sarcina si lehuzie, pentru cresterea copilului, precum si pentru alte masuri de protectie sociala, bancile sunt obligate sa suporte din resurse proprii unele contributii pentru constituirea unor fonduri cu destinatie speciala. De asemenea sunt obligate sa retina de la salariati contributiile ce cad in sarcina acestora, pentru formarea fondurilor de asigurare si protectie sociala. Astfel bancile suporta urmatoarele contributii:

- 19,5% fata de suma salariilor acordate, contributie pentru formarea fondului de asigurare sociala, din care se acorda pensii, ajutoare pentru incapacitatea temporara de munca, ajutoare de deces, de maternitate si alte ajutoare;

- 5,5% fata de acelasi fond de salarii, pentru constituirea fondului de sanatate. Aceste doua procente sunt retinute din datoria totala de 25% pentru asigurarea sociala

- 2% fata de fondul de salarii reprezentand contributia bancii la fondul de somaj si 0,25% fondul de garantare salarii;

-contributii la alte organisme publice, cum ar fi contributia de 0,5%,(calcul dupa codul CAEN) fata de fondul de salarii pentru accidente si boli profesionale si alte fonduri prevazute de lege.

Pe cale legala este prevazuta si obligatia de a retine de la salariati urmatoarele contributii care se varsa pe destinatiile legale;

- 9,5% din retributiile brute, pentru asigurare sociala;

- 1% din retributiile brute, pentru formarea fondului de somaj;

- 6,5% contributia salariatilor la fondul de sanatate.

In vederea reflectarii datoriilor si a creantelor privind asigurarea si protectia sociala este utilizat contul sintetic de gradul intai 352 'Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate', care se detaliaza in conturi sintetice de gradul al doilea si al treilea pe feluri de contributii, dupa cum urmeaza:

- Contul 35211 'Contributia unitatii la asigurarile sociale' care se crediteaza cu conturi pe feluri de contributii dupa cum urmeaza

6121 'Cheltuieli privind  = 35211 'Contributia unitatii unitatii

la asigurarile sociale' la asigurarile sociale'

Tot in acest fel se inregistreaza contributia unitatii (6,5%) la fondul de sanatate. Acest cont se debiteaza cu ajutoarele materiale datorate salariatilor, iar diferenta se vireaza la asigurarile sociale, astfel:

35211 'Contributia unitatii la  = %

asigurarile sociale' 512 "Personal - ajutoare

materiale datorate"

111 'Cont curent la BNR'

- Contul 35221 'Contributia umtatii la fondul de somaj' se crediteaza in corespondenta cu contul 6122 'Cheltuieli privind contributia unitatii pentru fondul de somaj' cu contributia inclusa in cheltuieli si se debiteaza cu platile efectuate (varsaminte), in corespondenta cu contul 111 'Cont curent la BNR'

- Contul 35261 'Alte datorii sociale' se crediteaza cu sumele reprezentand ajutoare materiale platite in plus salariatilor, care trebuie recuperate de la acestia si care se inregistreaza astfel:

35192 'Alte creante in legatura = 35261 'Alte datorii sociale'

cu personalul"

Dupa recuperarea creantelor, sumele se vireaza la asigurarile sociale.

- Contul 36262 'Alte creante sociale', fata de asigurarile sociale, se debiteaza de regula la inchiderea exercitiului, cu ajutoarele materiale cuvenite salariatilor care nu au fost achitate pana la aceasta data, astfel:

35262 'Alte creante sociale' = 35191 'Alte datorii in legatura cu

personalul'

Creanta fata de asigurarile sociale se recupereaza de la acestea, in perioada urmatoare, iar ajutorul cuvenit se achita salariatilor.

Contabilitatea contributiei bancilor pentru accidente si boli profesionale, se tine cu ajutorul contului 3538 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate' care se crediteaza cu datoria de 0,5% fata de fondul de salarii. Acestea reprezinta, pe de alta parle, o cheltuiala a bancii care se inregistreaza astfel:

627 'Cheltuieli cu alte = 3538 'Fonduri speciale - taxe si

impozite, taxe si varsaminte asimilate'

varsaminte asimilate'

Datoriile astfel inregistrate se achita organismelor in drept, operatie care se inregistreaza in debitul contului de datorii in corespondenta cu contul 111 'Cont curent la BNR'.

1.4 Contabilitatea datoriilor si a creantelor fata de bugetul statului

Societatile bancare au obligatia de a contribui la formarea veniturilor bugetului de stat prin diferite impozite si taxe pe care trebuie sa le verse.

Pentru contabilizarea impozitelor si taxelor care au o pondere importanta in cadrul veniturilor statului au fost concepute conturi distincte cum sunt cele pentru evidenta impozitului pe profit, a impozitului pe salarii si a taxei pe valoarea adaugata, in cadrul contului sintetic de gradul intai 353 'Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate'.

Pentru reflectarea datoriilor din impozite si taxe care au o pondere valorica mai mica au fost create conturi sintetice pentru evidenta lor globala cum ar fi 'Alte impozite' Sau 'Alte datorii si creante'. Aceste conturi sintetice necesita insa o detaliere analitica pe feluri de impozite sau alte datorii.

Pe de alta parte societatile bancare pot sa-si constituie creante fata de stat sau fata de organisme publice, reprezentand subventii contractate, de primit, si alte creante privind varsamintele la buget efectuate in plus.

Contabilitatea datoriilor privind impozitul pe profit se tine cu ajutorul contului 3531 'Impozitul pe profit' care se crediteaza cu impozitul datorat, calculat potrivit prevederilor legale astfel:

691 'Cheltuieli cu impozitul pe = 3531 'Impozitul pe profit'.

profit

Contul de datorii privind impozitul pe profit se debiteaza cu virarea la buget a impozitului, in corespondenta cu contul curent la BNR.

Contabilitatea datoriilor privind impozitul pe salarii se tine cu ajutorul contului 3533 'Impozitul pe salarii'.

Impozitul pe salarii se retine din datoriile fata de salariati sau fata de colaboratorii care presteaza servicii pe baza de contract, iar aceasta operatie se reflecta in contabilitate in felul urmator:

= 3533 'Impozitul pe salarii'

3511 'Personal - remuneratii

datorate'

35112 'Personal - ajutoare

materiale datorate'

3512 'Participarea

personalului la profit'

35191 'Alte datorii in legatura

cu personalul'

3566 'Alti creditori diversi'

Contul de datorii privind impozitul pe salarii se debiteaza cu virarea impozitului la buget din contul curent al bancii.

Contabilitatea taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul al doilea 3532 'Taxa pe valoarea adaugata' detaliat in conturi sintetice de gradul al treilea, dupa cum urmeaza:

- 35323 'TVA de plata

- 35324 'TVA de recuperat";

- 35326 "TVA deductibila

- 35327 'TVA colectata';

- 35328 'TVA neexigibila'.

De remarcat ca, potrivit prevederilor legale, serviciile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Bancile sunt obligate la plata taxei pe valoarea adaugata in conditiile prevazute de lege, doar pentru alte lucrari sau servicii, care nu se incadreaza in specificul bancar.

Contul 35326 'TVA deductibila' se debiteaza cu taxa pe valoarea adaugata din facturile sau chitantele fiscale ale furnizorilor de stocuri sau servicii, in corespondenta cu conturile 3566 'Alti creditori diversi' sau 111 'Cont curent la BNR', in functie de modalitatile de plata a bunurilor sau serviciilor cumparate.

Contul 35327 ''TVA colectata' se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri si servicii, (diferite de cele bancare), reflectate in facturi emise de banca, cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor folosite in scop personal sau atribute cu titlul gratuit salariatilor sau altor persoane, cu taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor la inventar imputate, adica

% = 35227 'TVA colectata'

3556 'Alti debitori diversi'

35191 'Alte creante in legatura

cu personalul",

reprezentand taxa aferenta

lucrarilor si serviciilor prestate

tertilor,

627 'Cheltuieli cu alte impozite,

taxe si varsaminte asimilate',

cu taxa aferenta bunurilor si

serviciilor folosite in scop

personal sau predate cu titlu

gratuit.

Taxa pe valoarea adaugata se regularizeaza la sfarsitul fiecarei luni. Adica din taxa pe valoarea adaugata colectata se scade cea deductibila, iar diferenta reprezinta TVA de plata, ceea ce se reflectata prin formula contabila:

35327 'TVA colectata'  = %

35326 'TVA deductibila'

35323 'TVA de plata

Taxa pe valoarea adaugata de platit trebuie virata la bugelul statului, iar aceasta operatie economica se reflecta in debitul contului 35323 ''TVA de plata', in corespondenta cu contul curent la BNR.

In situatia in care TVA deductibila este mai mare decat cea colectata, diferenta se recupereaza de la bugetul statului, iar operatia de regularizare se inregistreaza astfel:

% = 35326 'TVA deductibila

35327 'TVA colectata'

35324 'TVA de recuperat'

Taxa pe valoarea adaugata se poate recupera din taxa pe valoarea adaugata de platit in luna urmatoare, prin compensare, sau daca depaseste o anumita suma prevazuta de lege se poate solicita restituirea (incasarea) de la buget, iar aceste operatii se inregistreaza in felul urmator:

% = 35324 "TVA de recuperat"

35323 "TVA de plata

111 'Cont curent la BNR"

Taxa pe valoarea adaugata neexigibila poate sa aiba un dublu caracter, adica poate sa provina din cumparari cu plata in rate sau din cumparari pentru care nu s-a primit factura, iar in aceste cazuri TVA este de natura celei deductibile, sau poate sa provina din vanzari cu plata in rate ori pentru care nu s-a intocmit factura, iar in aceste cazuri este de natura celei colectate.

Contul 35328 'TVA neexigibila' se debiteaza cu taxa pe valoarea adaugata din cumparari cu plata in rate sau din cumparari pentru care nu s-au primit facturile, astfel:

35328 'TVA neexigibila' = 3566 'Alti creditori diversi'

La scadenta ratelor din cumparari sau la primirea facturilor, taxa pe valoarea adaugata neexigibila se transforma in taxa pe valoarea adaugata deductibila, pentru care se face inregistrarea:

35326 'TVA deductibil' = 35328 'TVA neexigibila'

In aceste cazuri contul privind taxa pe valoarea adaugata neexigibila a functionat ca un cont de activ.

In cazul taxei pe valoarea adaugata neexigibila de natura celei colectate, contul functioneaza ca si un cont de pasiv, adica se crediteaza cu TVA aferenta livrarilor pentru care nu s-au intocmit facturile si cu cea aferenta ratelor scadente in viitor, in cazul vanzarilor cu plata in rate, astfel:

3556 'Alti debitori diversi' = 35328 'TVA neexigibila'

Dupa intocmirea facturilor sau la data scadentei ratelor, taxa pe valoarea adaugata neexigibila se transforma in taxa colectata, pentru care se face inregistrarea:

35328"'TVA neexigibila' = 35327 'TVA colectata

Contabilitatea datoriilor din alte impozite si taxe pentru care nu au fost rezervate conturi distincte se realizeaza cu ajutorul contului 3536 'Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate', in cadrul caruia este necesar sa se deschida conturi analitice pe feluri de impozite si taxe.

In creditul acestui cont se inregistreaza datoriile din impozite pe cladiri, pe terenuri, pentru mijloacele de transport si alte impozite ce se suporta din cheltuieli, impozitele pe vanzari de imobilizari care reprezinta creante fata de cumparatori si impozitul pe dividende, astfel:

% = 3536 'Alte impozite, taxe

627 'Cheltuieli cu alte impozite, si varsaminte asimilate'

taxe si varsa minte asimilate'

3556 'Alti debitori diversi'

354 'Dividende de plata'

Impozitul pe vanzari de imobilizari se inregistreaza in context cu veniturile din cesiuni de imobilizari.

Stingerea datoriilor din impozite si taxe diverse se realizeaza prin trezorerie, ceea ce se reflecta in debitul contului de datorii, in corespondenta cu contul curent la BNR.

In afara de acestea pot sa apara si alte datorii si creante fata de buget cum ar fi: salariile neridicate, prescrise, care se datoreaza bugetului, amenzi si penalitati datorate, creante din varsaminte efectuate in plus la buget etc.

Contabilitatea acestor datorii si creante se realizeaza cu ajutorul contului 3539 'Alte datorii si Creante cu bugetul statului', detaliat in conturi sintetice de gradul al doilea, dupa natura datoriilor si creantelor.

Acest cont se crediteaza cu datoriile, astfel:

% = 3539 'Alte datorii si creante

3515 'Drepturi de personal  cu bugetul statului'

neridicate'

6711 'Despagubiri, amenzi si

penalitati'

Stingerea acestor datorii se reflecta prin trezorerie, in debitul contului de datorii, in corespondenta cu contul curent la BNR.

Creantele din sumele de incasat de la buget, privind varsamintele efectuate in plus sau din alte operatiuni se inregistreaza in debitul contului de creante, in corespondenta cu conturile de venituri exceptionale, astfel:

3539 'Alte datorii si creante = 7711 'Venituri din despagubiri si

cu bugetul statului' penalitati'

Creditarea contului de creante are loc odata cu recuperarea sumei de la buget, reprezentand o incasare in contul curent.

Contabilitatea creantelor din subventii se realizeaza cu ajutorul contului 3534 'Subventii'.

Subventiile de care pot beneficia bancile se compun din subventii de exploatare si subventii pentru investitii.

Subventiile de exploatare pot sa fie acordate de exemplu pentru credite acordate cu dobanda redusa, subventionate de catre stat. Acestea se inregistreaza ca venit din subventii, in corespondenta cu contul curent, daca au fost efectiv incasate sau in corespondenta cu contul de creante daca au fost aprobate si urmeaza a fi incasate, adica:

% = 7493 'Venituri din subventii

de exploatare'

111 'Contul curent la BNR'

3534 'Subventii'

Subventiile pentru investitii nu se inregistreaza nemijlocit la venituri in momentul obtinerii lor, ci vor fi virate la venituri pe masura ce investitiile rezultate din subventii produc efecte.

Subventiile pentru investitii se inregistreaza intr-un cont asimilat capitalului in corespondenta cu contul de lichiditati , daca au fost incasate sau cu contul de creante, daca acestea doar urmeaza a fi incasate, astfel:

% = 541 'Subventii pentru investitii'

111 'Cont curent laBNR'

3534 'Subventii'

Contul de creante din subventii se crediteaza pe masura incasarii subventiilor, in corespondenta cu contul curent la BNR.