PRACTICA LA S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. CONTABILITATEA SALARIILOR

PRACTICA LA S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. CONTABILITATEA SALARIILOR

I.Obiective, principii si factori de organizare a sistemului de contabilitate a intreprinderii.

1. Cunoasterea concreta a intreprinderii, regimul juridic al proprietatii delimitarea obiectului de activitate.

Unita Turism este cea mai mare retea hoteliera din Romania, cele 27 de hoteluri Unita Turism acopera toate genurile de turism, de la cel de afaceri si tranzit, pana la turismul de agrement si turismul balnear. Infiintata ca si retea hoteliera in anul 2000 la Timisoara, Unita Turism reuneste hoteluri de traditie din 11 orase ale tarii. Capacitatea totala de cazare a retelei hoteliere depaseste 5.000 de locuri in hoteluri si 6.000 de locuri in restaurante si baruri. Hotelurile acopera toate categoriile de clasificare pana la 4 stele, oferind conditii de cazare la standarde turistice internationale. Procesul sustinut de extindere a standardelor de dotari, servicii si programe investitionale programate pentru urmatorii ani recomanda reteaua hoteliera Unita Turism ca un important reper in industria hoteliera si de agrement din Romania.

Majoritatea privatizarilor fostelor active OJT Cluj au avut loc in perioada 1994-1996. In anul 2003, SC Turism Transilvania a fost preluata de catre Unita Turism, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din tara. Initial, detinea 49,99% din capitalul Turism Transilvania, pentru ca, in cele din urma structura actionariatului sa fie de 92, 31% pentru Unita, iar 7,69% alti actionari. Valoarea tranzactiei finale s-a ridicat la aproximativ 100 de miliarde de lei vechi. In prezent capitalul social al UTH este de 81 miliarde lei, iar activele sale nete depasesc 1.000 miliarde lei.

Obiectul de activitate al S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A consta in asigurarea cazarii de scurta durata in:

- hoteluri, moteluri si hanuri;

- hoteluri cu sali de conferinte.

Aceasta clasa exclude inchirierea, in vederea cazarii pe o perioada indelungata.

2. Obiective de organizare a contabilitatii, principii de organizare a contabilitatii, atributii si raspunderi legale, organigrama.

Compartimentul financiar - contabil isi desfasoara activitatea in conformitate cu dispozitiile Legii Cantabilitatii care reglementeaza organizarea si conducerea contabilitatii in Romania, si are urmatoarele atributii:

- Organizarea contabilitatii ca instrument principal de cunoastere si control al patrimoniului si rezultatele obtinute, care sa asigure:

a) inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitasile proprii ale unitatii cat si in relatiile acesteia cu tertii;

b) controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

c) furnizarea datelor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale.

- Asigura ca obiectul contabilitatii patrimoniului national sa-l constiuie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, a drepturilor si obligatiilor, a modificarilor si miscarilor intervenite in urma operatiunilor economice, veniturilor si cheltuielilor precum si a rezultatelor unitatii.

- Sa inregistreze in contabilitate detinerea de valori materiale si banesti sub orice forma si sub orice titlu, a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatiuni patrimoniale, neinregistrarea acestora in contabilitate fiind interzisa.

-Aplica planul de conturi general, modelele registrelor si bilantului contabil, al formularelor comune, normele metodologice de intocmire a acestora.

-Asigura ca orice operatiune sa se consemneze in momentul efectuarii ei, intr-un inscris cu caracter de document justificativ, iar de calitatea acestuia raspund cei ce l-au vizat, aprobat ori inregistrat;

-Intocmirea lunar a balantei de verificare in scopul controlarii corectei inregistrari in contabilitate a operatiunilor;

-Intocmirea bilantului contabil ca document oficial de gestiune al unitatii, astfel incat sa redea o imagine fidela si completa a patrimoniului, a rezultatelor obtinute si a situatiei economico-financiare;

Contabilitatea este organizata astfel:

- mijloacele fixe pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta;

- valorile material-cantitative si valorice;

- reflectarea in contabilitate a valorii actiunilor emise sau a altor titluri precum si varsamintele efectuate in contul capitalului subscris;

- clientii, furnizorii si celelalte creante si obligatii se tin pe categorii si pe fiecare persoana fizica sau juridica;

- cheltuielile se tin pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

- veniturile se tin pe feluri de venituri dupa natura lor ;

- profitul sau pierderea se stabileste lunar, iar repartizarea acesuia se inregistreaza in contabilitate potrivit legii.

II. Proiectarea sistemului de contabilitate pe documente, evidente si registre - delimitarea activitatilor pe grupe de operatii omogene.

1.Identificarea documentelor justificative, modul de completare, utilizare.

Documente in organizarea contabilitatii imobilizarilor.

Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza documentelor primite. Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.
Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe.
Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale unitatii.

Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum cladirile si constructile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la terminarea probelor tehnologice.Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii , in prezenta membrilor comisiei care este formata din : presedinte, specialisti-consultanti,asistenti la receptie.

Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste ca document de constatre a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloscelor fixe, de scoatere din uz, document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe, document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor )si in contabilitate.

Documente in organizarea contabilitatii materialelor.

Nota de intrare in receptie - N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatte la receptie, document justificativ de inregistrare in contabilitate, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate , la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor constatate , precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv mai multor materiale, dupa caz; document justificativ de scadere din gestiune; document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in evidenta contabila in partida simpla. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum. Circula la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare); la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Aviz de insotire a marfii este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizata. Serveste ca document de insotire a marfii pe timpul transportului ;document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale. ;
Fise de magazie serveste ca document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale; sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc.

Inregistrarile in fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune inregistrata, dar in mod obligatoriu zilnic.

Fise de magazie a formularelor cu regim special este formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe economie, executat pe carton securizat.Serveste ca
document de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare, care au un regim special de inseriere, numerotare , evidenta si urmarire ;document de evidenta a formularelor anulate ;
sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare. Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu regim special, de catre gestionar.Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Documente in organizarea contabilitatii mijoacelor banesti.

Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu ajutorul caruia se depun la banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se intocmeste de casiera bancii in doua exemplare , unul ramane la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.
CEC-ul de numerar este documentul cu regim special cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se completeaza de casiera si cu aprobarea (semnatura directorului economic si stampila unitatii) Directorului Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.
Dispozitia de plata / incasare este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun banii in casierie . Se intocmeste de contabilul care tine evidenta avansurilor de trezorerie pe baza unui referat semnat in prealabil de directorul economic sau in urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a intocmit, de contabilul sef si directorul economic. In baza documentului astfel intocmit casiera elibereaza - plateste sumele de bani ( Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate (dispozitia de incasare). Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative.

Chitanta se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani , se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei .Cu ajutorul chitantei se platesc sume de bani catre furnizori (in acest caz chitanta este emisa de furnizor).

Registrul de casa lei si valuta este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar(lei sau valuta).Se intocmeste de casiera , zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii.

Documente in organizarea contabilitatii drepturilor salariale.

Stat de salarii cu toate datele conform legii in doua exemplare semnat de persoana ce-l intocmeste si de Directorul Economic, un exemplar se arhiveaza 50 de ani , iar alt exemplar semnat si stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM.

Lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. Se distribuie salaratilor in plic sigilat.

Stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata , unde ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa.

Fisa individuala . Esta fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile . Pentru ficare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul anului.
Ordin de deplasare(delegatie) serveste ca dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea, este document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans, document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea , intr-un exemplar , se semneaza de seful departamentului(daca este nevoie de avans de deplasare se semneaza si de directorul economic care aproba eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale sau a deplasarii , ordinul de deplasare se semneaza si de catre directorul economic.

Documente in organizarea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor.

Jurnal de vanzari este un formular tipizat fara regim special ce serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata, document de control a tuturor operatiunilor de vanzari inregistrate in contabilitate conform dispozitiilor legale in vigoare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
Jurnal de cumparari este un formular tipizat fara regim special ce serveste ca document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila, document de control a tuturor operatiunilor de achizitii inregistrare in contabilitate. Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.

Factura(furnizor / client) este un formular tipizat cu regim special de tiparire si numerotare ce serveste ca document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ; document de insotire a marfii pe timpul transportului ; document de incarcare in gestiunea primitorului ; document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului. Se arhiveaza : la furnizor ; la departamentul vanzari (ex.2) ; la compartimentul financiar-contabil(ex.1) ; la cumparator ; la compartimentulfinanciar-contabil (ex.3) .

Documente in organizarea contabilitatii generale.

Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregistrarilor contabile si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare, si ori de cate ori se considera necesar.

Balanta de verificare trebuie sa cuprinda :

- Simbolul si denumirea conturilor, in ordine, din planul de conturi in vigoare;

- Totalul sumelor inregistrate in debitul sau;

- Totalul sumelor inregistrate in creditul sau;

- Soldul contului.

Balanta de verificare nu circula fiind document de sinteza, se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

2. Circulatia documentelor

Deoarece documentele de evidenta stau la baza inregistrarilor contabile si constituie baza sistemului informational, un accent deosebit trebuie pus pe organizarea cat mai rationala a circulatiei documentelor. Circulatia documentelor consta in parcursul descris de acestea din momentul intocmirii sau intrarii lor in unitate si pana la predarea lor in arhiva.
Circulatia documentelor trebuie astfel organizata incat toate documentele intrate la o anumita data in unitate sa fie verificate si inregistrate in cel mai scurt timp.
La organizarea circulatiei documentelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:
- circuitul documentelor sa se realizeze pe caile cele mai scurte, printr-un numar cat mai restrans de verigi, asigurand continuitate in miscarea documentelor prin aceste verigi. Documentele intrate in intreprindere trebuie inregistrate la registratura unitatii si repartizate operativ pentru rezolvare.
- rezolvarea documentelor sa se faca complet si la termenul specificat in graficul de circulatie al documentelor, care prevede: denumirea documentului, compartimentul care il intocmeste, verificarea documentelor, verigile prin care circula documentele, lucrarile care se executa in fiecare etapa a circuitului si termenele de executie.

Graficul circulatiei documentelor, inainte de aplicare, trebuie aprobat de conducerea intreprinderii sau institutiei si prelucrat cu toti salariatii.

In intreprinderile mici se aplica circulatia centralizata a documentelor, acestea fiind indrumate mai intai la conducatorul unitatii care examineaza toata corespondenta, dand dispozitii de executare, pe cand in intreprinderile mari, in vederea reducerii circuitului documentelor si a executarii la timp a lucrarilor, se aplica principiul circulatiei descentralizate, cand documentele merg direct la serviciul respectiv, metoda adoptata si de S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A.

ORGANIGRAMA S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A.

	ADMINISTRATOR

3. Atributii si raspunderi de verificare, certificare, control si arhivare a documentelor.

Verificarea formala a documentelor consta in certificarea indeplinirii corecte a conditiilor privind natura, continutul,concordanta formularului, completarea corecta si integrala a datelor de referinta, existenta si justificarea anexelor, daca toate rubricile sunt completate clar, corect si cu prescriptiile de redare integrala a continutului, daca exista semnaturile autorizate.

Verificarea cifrica se refera la sistemul de calcule si corelatii aritmetice. Operatiile aritmetice trebuie verificate sistematic, in totalitate, daca exista concordanta intre cantitati, preturi, totaluri partiale, grupaje, subtotaluri si totalurile generale, daca in operatiile de calcul aritmetic, la verificarea incrucisata exista aceeasi baza de comparatie.

Se va verifica forma documentelor, respectiv: controlul formularului; concordanta dintre operatie / document; completare corecta rubrici; semnaturi si avize; certificarea realitatii; corelatii, calcule, cifre aritmetice: preluare corecta cifre; concordanta calcule; concordanta operatii; exactitate; totaluri; cantitate, pret, valoare; certificarea exactitatii si fondul documentelor: realitate si conditii; necesitate si utilitate; oportunitate, momentul, locul, eficienta

legalitate; restrictii, riscuri, efecte.

Verificarea de fond presupune controlul concordantei dintre realitatea, necesitate, legalitate, oportunitatea si limitele rationalitatii economice.

Mentiunile si responsabilitatile de verificare nu trebuie confundate cu responsabilitatile de intocmire a documentelor. Verificarea si controlul trebuie sa aiba misiunea preventiva evitand erorile, greselile sau consecintele negative inainte ca producerea evenimentelor sau operatiilor sa produca efecte. Actele si documentele se verifica obligatoriu inainte de a fi inregistrate in contabilitate de catre fiecare economist ce le preia spre inregistrare in programul informational contabil.

III. FORMA, CONTINUTUL, MENTIUNILE AUTENTICE SI TEHNICILE DE INREGISTRARE IN REGISTRELE CONTABILE OBLIGATORII - CATEGORII DE REGISTRE.

1. Continutul si forma registrelor, mentiuni autentice, mod de inregistrare, incheierea lor,deschiderea si inchiderea anuala.

Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Potrivit Normei metodologice de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie privind activitatea financiara si contabila, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005, registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare.

a)      Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, zilnic sau lunar, in mod cronologic, operatiune cu operatiune, fara spatii libere, fara stersaturi, toate operatiile privind miscarile patrimoniului. Este un document tipizat format A4, ce se intocmeste intr-un singur exemplar, de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, dupa ce a fost numerotat, snuruit, certificat si parafat. Acest registru se parafeaza de catre organele in drept, la inceperea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie, etc.) si in cursul aceleiasi zile, pot fi inregistrate intr-un document centralizator care, la randul sau, sta la baza inregistrarii in registrul jurnal. Registrul jurnal se poate prezenta sub doua forme:

-registrul - jurnal general;

-registrul - jurnal auxiliar, pentru operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii - achitarii facturilor, situatia avansurilor spre decontare; toate acestea sunt folosite de unitatile patrimoniale care au un volum mare de operatiuni de inregistrat.

Acest registru serveste pentru inregistrarea cronologica a miscarii elementelor patrimoniale si ca proba in solutionarea litigiilor. De asemenea, prin intermediul lui se face o prima verificare cu balanta sintetica, in sensul ca totalul registrului jurnal trebuie sa corespunda cu totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare, din balanta conturilor sintetice, intocmita pentru luna curenta. In situatia in care unitatea foloseste registre auxiliare, totalul acestora se inscrie in registrul jurnal general, periodic, de regula lunar.

Fiind un document de inregistrare contabila el nu circula intre compartimente, sau in afara unitatii. Se arhiveaza temporar, pe timp de un an, catre serviciul, biroul sau compartimentul de contabilitate, dupa care se depune la arhiva unitatii patrimoniale impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui.

b) Registrul inventar se intocmeste la sfarsitul anului, intr-un singur exemplar, in vederea stabilirii rezultatelor inventarierii patrimoniului. In el se inregistreaza toate elementele patrimoniale, de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate conform normelor legale.

Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Se parafeaza de organul fiscal teritorial la inceperea activitatii, in cazul epuizarii filelor, cand este necesara deschiderea unui registru nou, precum si la incetarea activitatii.

c) Registrul cartea - mare, in principal, serveste la inregistrarea operatiilor (in evidenta sistematica), la stabilirea rulajelor lunare si a soldului final (debitor sau creditor) pentru fiecare cont sintetic.

In activitatea practica, formularele acestui registru, concretizate in foi volante, imbraca diverse forme cum sunt:

- Cartea mare, format A3, cod 14-1-3, ce se utilizeaza de catre unitatile care aplica forma de inregistrare contabila pe jurnale. Acest registru se intocmeste la sfarsitul lunii in cadrul compartimentului financiar-contabil si serveste in urmatoarele scopuri:

stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile patrimoniale care aplica aceasta forma de inregistrare contabila;

verificarea inregistrarilor contabile efectuate;

furnizarea de date pentru efectuarea analizei activitatii economice si financiare a unitatii patrimoniale;

intocmirea balantei de verificare.

Pentru intocmirea acestui registru, se procedeaza astfel:

- suma rulajului creditor se preia din jurnalul de credit al contului respectiv, fara dezvoltarea acestui rulaj pe conturi corespondente debitoare;

- rulajul debitor desfasurat pe conturi corespondente creditoare, se preia din jurnalele de credit calculandu-se (extracontabil) sumele cu care a fost debitat contul respectiv in diverse jurnale de credit;

soldul final debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in cadrul formularului cartea mare, tinandu-se seama de soldul initial de la inceputul anului si de rulajele debitoare, respectiv creditoare din cursul lunii curente. Fiind un document de inregistrare contabila cronologica si sistematica nu circula intre compartimente si se arhiveaza la biroul contabilitate.

IV.PROIECTAREA SISTEMULUI DE CONTABILITATE PE CONTURI- GRUPAJUL SITUATIEI PATRIMONIULUI IN CONTURI.

1. Deschiderea exercitiului financiar

Pentru a marca inceputul exercitiului financiar, in Registrul - jurnal, bilantul initial este descompus in conturi. Se formuleaza astfel fie doua articole contabile compuse: unul pentru deschiderea conturilor de activ, altul pentru deschiderea conturilor de pasiv, utilizandu-se drept cont corespondent contul 891 "Bilant de deschidere", fie un articol contabil mixt in care corespondenta se stabileste intre debitul conturilor de activ care prezinta sold initial si creditul conturilor de pasiv care prezinta sold initial.

2. Verificarea concordantelor intre analitic si sintetic. Exactitatea inregistrarilor.

Verificarea concordantei intre analitic si sintetic consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor.

3. Balanta conturilor.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

  In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor.

Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de "balanta". Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca "pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare".

4.Controlul faptic al realitatii: inventarierea.

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o conditie fundamentala o reprezinta concordanta deplina care trebuie sa existe intre datele inregistrate in conturi si realitatea faptica existenta in unitate.

Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il reprezinta inventarierea.
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

Toate aceste operatii se efectueaza cu scopul evaluarii elementelor inventariate si punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata.

Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora.

In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate.

La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care constituie aporturile in natura si/sau in bani ale asociatilor/actionarilor sau intreprinzatorului particular, in functie de forma de organizare a unitatii economice.

In al doilea rand, in decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca intre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, in plus sau in minus, chiar si in conditiile unei bune organizari a evidentei operative si contabile, datorita mai multor cauze dintre care mentionam:

modificari intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea in greutate etc.), fie datorita unor cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace economice);

neintocmirea sau intocmirea defectuoasa a unor documente;
neinregistrarea sau inregistrarea gresita in conturi a anumitor operatii;

Rolul inventarierii se manifesta pe mai multe directii si anume:

- inventarierea este un mijloc de realizare a concordantei datelor contabilitatii si a celorlalte forme de evidenta economica cu realitatea obiectiva pe care o reprezinta;
- constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice, a bunei gospodariri a patrimoniului pentru intarirea gestiunii economice. Cu aceasta ocazie se stabilesc raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului;
- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea ca permite identificarea valorilor materiale fara miscare, neutilizabile sau degradate, a produselor si marfurilor greu vandabile etc., si valorificarea acestora.

- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor si valorilor economice, cu ocazia inventarierii, sta la baza constituirii si inregistrarii provizioanelor pentru deprecieri;
- prin inventariere se determina marimea unor indicatori economici cuprinsi in contabilitate. Pe aceasta baza are loc determinarea productiei neterminate care influenteaza calculul exact al costurilor si rezultatelor finale.

- inventarierea este o lucrare premergatoare, obligatorie, intocmirii bilantului contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata prin bilant;
- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare si la desfasurarea normala a decontarilor, prin descoperirea creantelor neincasate, respectiv, a datoriilor neplatite la timp;
- pe baza inventarierii se pot obtine o serie de concluzii pentru imbunatatirea organizarii contabilitatii curente, a evidentei operative a stocurilor, a controlului gestionar etc.
Obiectul inventarierii il constituie intregul patrimoniu, adica toate elementele de activ si pasiv de care dispune unitatea patrimoniala, in momentul efectuarii inventarierii.

V. PROIECTAREA SISTEMULUI DE CONTABILITATE PE DOCUMENTE DE SINTEZA, SITUATIA PATRIMONIULUI SI CALCULUL REZULTATULUI.

1. Lucrari contabile de sinteza.

Pe baza datelor din contabilitatea curenta, unitatile patrimoniale, indiferent de specificul activitatii, forma de organizare sau tipul de proprietate, intocmesc periodic, in cursul anului, diferite documente sau lucrari contabile centralizatoare. Acestea se concretizeaza, de fapt, in completarea unor formulare tipizate, elaborate de Ministerul Finantelor.

Componentele si continutul informational al acestor lucrari contabile difera in functie de scopul pentru care se intocmesc si perioadele pentru care se face raportarea, astfel:
- Balanta de verificare, se elaboreaza, potrivit art. 22 din Legea contabilitatii nr. 82/1991
- Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat se intocmeste lunar, trimestrial sau anual, in functie de natura datoriei ce se creeaza fata de bugetul statului pentru perioada de raportare. In acest document se inscriu mai multi indicatori ce reprezinta, asa cum ii spune si denumirea documentului, datorii sau obligatii fata de bugetul statului referitoare la:
- taxa pe valoarea adaugata, ce se completeaza lunar, si cuprinde rubrici privind TVA de plata pentru perioada de raportare si TVA de rambursat pentru perioada de raportare;

- impozitul pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor, se completeaza lunar si se refera la sumele care trebuie virate, la bugetul de stat, reprezentand impozitul pe veniturile salariale si asimilate acestora;

- impozitul pe profit, se completeaza lunar, pentru impozitul pe profit datorat de Banca Nationala a Romaniei si alte banci si trimestrial, pentru impozitul pe profit datorat de celelalte unitati patrimoniale;

In cele doua rubrici specifice impozitului pe profit, din aceasta declaratie, se inscrie impozitul pe profit datorat cumulat, la sfarsitul perioadei precedente si impozitul datorat cumulat la sfarsitul perioadei de raportare.

- accizele datorate pentru perioada de raportare, se completeaza lunar numai de catre unitatile care incaseaza asemenea taxe speciale de consumatie.

- impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, se completeaza lunar de catre unitatile care platesc un asemenea impozit;

- taxa pentru jocuri de noroc, se completeaza lunar de catre toti agentii economici autorizati sa organizeze si sa exploateze activitati de jocuri de noroc;

- impozitul pe dividende, se completeaza lunar de unitatile platitoare de venituri din dividende, pentru sumele calculate si retinute din acestea conform prevederilor legale.

Celelalte obligatii cuvenite bugetului statului, ce sunt raportate si inregistrate pe baza acestei declaratii, se completeaza in formular la termenele legale, numai de catre acele unitati caror le sunt specifice impozitele si taxele respective.3

Decontul privind taxa pe valoarea adaugata, se intocmeste lunar de catre agentii economici care sunt inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si se depune la organul fiscal teritorial.

2. Inventarierea elementelor de activ si pasiv.

Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor reglementarilor contabile aplicabile, precum si ale prezentelor norme. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit caruia modelele si regulile de evaluare trebuie mentinute, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Evaluarea activelor imobilzate si a stocurilor.

Evaluarea activelor imobilizate si a stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor.

In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decat valoarea cu care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate.
In cazul in care valoarea de inventar a bunurilor este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar.

Evaluarea imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale si corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea actuala a fiecareia, stabilita in functie de utilitatea sa si pretul pietei. Corectarea valorii contabile a imobilizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta, fie prin inregistrarea unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila, fie prin constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, in cazul in care se constata o depreciere reversibila a acestora.

Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata, aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare si orice pierdere din depreciere cumulata, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile

Evaluarea stocurilor

Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin deprecierile constatate. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.

Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentara se inregistreaza in contabilitate indiferent de situatia economica a unitatii, inclusiv in cazul in care aceasta inregistreaza pierdere contabila.

Evaluarea titlurilor de valoare

Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se efectueaza, in cazul celor cotate pe piete reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pe baza pretului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzactionate in respectivul interval de timp, iar in cazul titlurilor netranzactionate pe pietele reglementate si supravegheate, in functie de valoarea activului net pe actiune.
Evaluarea creantelor si datoriilor

Evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creantelor.

Evaluarea creantelor si datoriilor exprimate in valuta

Evaluarea creantelor si a datoriilor exprimate in valuta se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul de schimb valutar la care sunt inregistrate creantele sau datoriile in valuta si cursul de schimb valutar de la data incheierii exercitiului se inregistreaza potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise se efectueaza numai dupa ce au fost intreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora.

3. Stabilirea, regularizarea si solutionarea diferentelor de inventar.

Stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii se efectueaza in cadrul listei de inventariere centralizatoare (cod 14-3-12), prin preluarea din listele de inventariere, varianta simplificata, numai a pozitiilor cu diferente.

Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in fisete, casete, dulapuri, etc. incuiate si sigilate.

Listele de inventariere se semneaza, pe fiecare fila, de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.

Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale si banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere in prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.

Rezultatele inventarierii se consemneaza in documentul numit proces verbal de inventariere, in care se inscriu in principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si persoanele care au efectuat inventarierea: plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate, precum si creantele si obligatiile incerte si in litigiu; valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea si regularizarea provizioanelor, precum si concluziile si propunerile referitoare la inventariere.

Pentru a stabili caracterul diferentelor, comisia de inventariere analizeaza cauzele care au produs plusurile si minusurile, solicita explicatii in scris de la gestionar si formuleaza, potrivit dispozitiilor legale, propuneri de regularizare a acestora si inregistrare a diferentelor de inventar.
Inregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face in scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu realitatea faptica constatata. Potrivit art. 48 din Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2388/1995, rezultatele inventarierii trebuie inregistrate, atat in evidenta tehnic-operativa, cat si in contabilitate, in termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.
De regula, valorificarea inventarierii se face prin inregistrarea plusurilor si imputarea minusurilor. Daca lipsurile nu se datoreaza vinovatiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unitatii patrimoniale.

Se admit compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai cand exista riscul de confuzie, cand se refera la aceleasi bunuri, aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar, fara insa a diminua valoric patrimoniul unitatii.

Listele cu valorile materiale care intrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratorii, respectiv de catre ordonatorii de credite.
Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie, care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv.
Dupa ce s-au efectuat inregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere, valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta operativa de la depozite (fisele de magazie).

VI. PROIECTAREA MONOGRAFICA A UNUI CICLU COMPLET DE INREGISTRARI - SALARII

Delimitarea situatiei patrimoniului la S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A.:

Indicatori din bilant:

- active imobilizate  - 456175578

- active circulante  - 14516294

- stocuri  - 4261368

- casa si conturi la banci  - 828369

- creante  - 9426336

- capital  - 441096267

- din care capital subscris varsat  - 8173445

- cifra de afaceri  - 43352206

- venituri totale  - 46238205

- cheltuieli totale  - 44070279

- profit brut - 2167926

- profit net - 1703473

Ilustarea operatiilor derulate la S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. in cadrul lunii iulie 2009, din cadrul departamentului personal - salarizare.

Primul pas este stabilirea retinerilor din salarii. Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporul la salariu, rezulta Venitul brut realizat (pe baza pontajelor pe sectii ). Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale:

- ontributia angajatului la asigurarile sociale - de 9,5% din venitul brut realizat - constitue datorie fata de bugetul A.S.;

- contributia angajatului la fondul de somaj - de 0.5% din salariul de baza - constituie datorie fata de fondul de somaj ;

- contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate - de 6,5% din venitul brut realizat - constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate;

- impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil - constituie datorie la bugetul statului;

- avansul achitat angajatului la chenzina ;

- alte retineri - rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii, garantii materiale in limita legii, etc. - constituie datorie fata de creditorii respectivi.

Cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate CASS:

De la 01 ianuarie, cotele de contributii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se mentin la nivelul celor din 2008, astfel:

5,2%  pentru cota datorata de angajator;

5,5%  pentru cota datorata de asigurat.

Cotele de contributie de asigurari sociale CAS

Pentru anul 2009 cotele de contributie de asigurari sociale se stabilesc dupa cum urmeaza:
- in perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2009:

a) pentru conditii normale de munca 28%; (18,5% pentru angajator si 9,5% pentru angajat)
b) pentru conditii deosebite de munca 34,5%; (25% pentru angajator si 9,5% pentru angajat)
c) pentru conditii speciale de munca 39,5%. (30% pentru angajator si 9,5% pentru angajat)

- incepand cu 1 februarie 2009: (precizare: cote aplicabile incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2009)

a) pentru conditii normale de munca 31,3%; (20,8% pentru angajator si 10,5% pentru angajat)
b) pentru conditii deosebite de munca 36,3%; (25,8% pentru angajator si 10,5% pentru angajat)
c) pentru conditii speciale de munca 41,3%. (30,8% pentru angajator si 10,5% pentru angajat)

Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 10,5%, incepand cu februarie 2009, indiferent de conditiile de munca.In continuare, in cota de contributie individuala de asigurari sociale prevazuta mai sus este inclusa si cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.

Contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj:

- Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este de  0,5% ;

- Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj este de 0,5%;

- Contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj se mentine la 1% .

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale:

- Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se mentine la cota de  0,25%.

Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc - Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc, in conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt stabilite de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar. 

Potrivit Codului fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Declaratiile ce trebuiesc intocmite sunt: declaratia 100 si 102.

3.Operatii curente.

Dupa scaderea din venitul brut realizat a tuturor retinerilor individuale, ramane restul de plata care se achita angajatilor din casierie sau prin cont bancar pe card - metoda utilizata de S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A., respectiv:

32097 Plata prin banca

Inregistrarea datoriilor sociale ale firmei catre bugetele de stat:

Plata datoriilor sociale:

Garantiile materiale sunt retinute de la gestionari in limita a 10% din salarul brut pe baza unui contract de garantii materiale, incheiat intre S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. si angajatul ce are valori materiale sau banesti in gestiune.

Principalele documente intilnite in departamentul personal salarizare la S.C. AMITA TURISM HOLDING S.A. Iasi.

STATUL DE SALARII. Se intocmeste in 2 exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza urmatoarelor documente de evidenta a muncii, a documentelor privind retinerile legale, listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale etc. Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor, se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc., se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile o cer, o alta macheta a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual control.

Statul de salarii serveste ca:

Document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiei privind protectia sociala si a altor datorii;

Document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Circula:

La persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitatii, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 a registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);

La compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Se arhiveaza:

La compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Macheta Statului de salarii:

STAT DE SALARII

pe luna.........anul......

LISTA DE AVANS CHENZINAL

Se intocmeste lunar in 2 exemplare, de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului efectiv lucrat, a certificatelor medicale etc.

Lista de avans chenzinal serveste ca:

Document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale;

Document pentru retinerea in statul de salarii a avansurilor platite;

Document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Documentul circula:

La persoanele autorizate sa exercite controlul financiar si sa aprobe plata (exemplarul 1);

La casieria unitatii, pentru plata avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 a registrului de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).

Se arhiveaza:

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa(exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).

Macheta Listei de avans chenzinal (cod 14-5-1d)

LISTA DE AVANS CHENZINAL

LISTA PENTRU PLATI PARTIALE

Se intocmeste in doua exemplare ori de cate ori se face o plata partiala in cursul lunii.

Serveste ca:

Document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor pentru platile partiale efectuate;

Document care sta la baza intocmirii statelor de salarii;

Document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Se arhiveaza:

La compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa (exemplarul 1);

La compartimentul care a intocmit lista pentru plati partiale (exemplarul 2);

Lista pentru plati partiale cod 14-5-1/d1 se intocmeste pentru prima plata partiala, iar lista pentru plati partiale cod 14-5-1/d2 se intocmeste pentru ce-a de-a doua plata partiala si pentru urmatoarele.

4. Lucrari de raportare financiar contabila intocmite de unitatile patrimoniale la sfarsitul anului (bilantul contabil)

La finele exercitiului financiar fiecare unitate economica este interesata si trebuie sa cunoasca situatia patrimoniului, precum si rezultatele obtinute.

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii unitatii patrimoniale.

Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza sau de raportare financiara ce se foloseste pentru finalizarea exercitiului financiar, care trebuie sa dea o imagine fidela, completa si clara a situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute.

Bilantul contabil, prin continutul informational, reflecta, dupa norme metodologice unitare, comparativ cu exercitiul precedent, in mod sintetizat si sistematizat, toate elementele de activ si de pasiv ale intreprinderii la sfarsitul exercitiului, precum si in alte situatii, cum sunt fuziunea, incetarea activitatii etc.

Continutul bilantului contabil

Bilantul propriu-zis este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activele patrimoniale si pasivele unitatii economice la inchiderea exercitiului, grupate dupa destinatie si, respectiv, dupa provenienta lor.

Din punct de vedere grafic, la noi in tara schema de bilant se prezinta sub forma de lista, in sensul ca pasivul se succede activului.

Atat in partea de activ, cat si in cea de pasiv, elementele constitutive ale patrimoniului sunt sistematizate, pornind de la conturi, pe grupe, posturi bilantiere, dupa anumite criterii subordonate necesitatii muncii de informare si analiza economica.

Ordonarea posturilor in bilant se face, de regula, in functie de criteriul lichiditatii activului si exigibilitatii pasivului. Continutul activului bilantului este sistematizat in patru grupe si anume:

I. Active imobilizate (necorporale, corporale si financiare);

II. Active circulante (stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati si alte valori);

III. Conturi de regularizare si asimilate (Cheltuieli inregistrate in avans, Diferente de conversie activ);

IV. Prime privind rambursarea obligatiunilor.

Ordonarea posturilor de pasiv se face de la cele mai putin exigibile la cele imediat exigibile, pe urmatoarele grupe principale:

Capitaluri proprii;

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

Datorii;

Conturi de regularizare si asimilate (Venituri inregistrate in avans, Diferente de conversie - pasiv).

Contul de profit si pierdere, prin structura sa, evidentiaza si explica intr-o forma analitica rezultatele prin prisma ecuatiei de echilibru dintre cheltuieli si venituri.

VENITURI - CHELTUIELI = REZULTATE

Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile, precum si rezultatul exercitiului, profit sau pierdere.

Veniturile si cheltuielile sunt structurate in cadrul contului de profit si pierdere, respectandu-se anumite criterii economice. Astfel, avand in vedere faptul ca se face distinctie intre activitatea curenta a unitatii, activitatea financiara si cea cu caracter exceptional, contul de profit si pierdere, prezinta veniturile si cheltuielile grupate dupa natura lor.

Rezultatul contabil sau rezultatul brut al exercitiului este reflectat in suma globala, reprezentand profit sau pierdere, in contul 121 'Profit si pierdere' si se determina ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile ocazionate.

Rezultatul fiscal (impozabil) asupra caruia se calculeaza impozitul pe profit se stabileste astfel:

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil - Elemente deductibile + Elemente nedeductibile

Ca urmare, rezultatul brut al exercitiului pentru determinarea rezultatului impozabil, se corecteaza cu o serie de elemente deductibile fiscal (de regula venituri) sau nedeductibile (de regula cheltuieli), intre care mentionam:

Elementele deductibile fiscal, care diminueaza baza impozabila:

- dividende primite de la o alta persoana juridica;

- sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva in limita a 5% din profitul contabil anual, pana cand rezerva atinge 20% din capitalul social;

- veniturile din provizioanele anulate pentru care nu s-a admis deducerea cheltuielilor corespunzatoare la constituire;

- alte sume deductibile prevazute de legislatia in vigoare.

Elemente nedeductibile fiscal, care majoreaza baza impozabila pentru determinarea impozitului pe profit:

- impozitul pe profit din orice sursa romana sau straina, calculat conform normelor legale;

- amenzile si penalitatile datorate de catre autoritatile romane si straine;

- cheltuielile de protocol si sponsorizare care depasesc limitele legale;

- orice alte cheltuieli care nu sunt aferente realizarii veniturilor.

Profitul impozabil si, respectiv calculul impozitului pe profit, se efectueaza lunar, cu datele cumulate de la inceputul anului fiscal.

Calculul, inregistrarea si decontarea impozitului pe profit se efectueaza pe baza documentului denumit 'Declaratia pentru impozitul pe profit'. Pentru contribuabili operatiile de regularizare a impozitului pe profit se efectueaza la termenele de plata a impozitului, cu sumele cumulate de la inceputul anului fiscal.

Declaratia pentru impozitul pe profit se intocmeste si in cazul in care contribuabilul a inregistrat pierderi pentru a cunoaste nivelul platilor, privind impozitul efectuat in avans, a recunoaste creditele fiscale, ca forma a deducerilor din impozitul pe profit datorat, sau de compensare a unor sume din impozitele datorate si pentru recuperarea pierderii.

Anexa la bilant se intocmeste pentru realizarea in contabilitate a principiului imaginii fidele a patrimoniului si cuprinde un set de formulare (situatii sau tabele) in cadrul carora se reflecta indicatori ai activitatii desfasurate, precum si ai situatiei economico-financiare. Ea are ca principale obiective completarea si explicarea in detaliu a datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere.

Anexa la bilant este compusa din urmatoarele situatii:

- Anexa 1 - Repartizarea profitului

- Anexa 2 - Situatia stocurilor si a productiei in curs

- Anexa 3 - Situatia creantelor si datoriilor

- Anexa 4 - Situatia altor provizioane

- Anexa 5a - Date informative

- Anexa 5b - Plati restante

- Anexa 5c - Impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate

- Anexa 6 - Situatia activelor imobilizate

- Anexa 7 - Alte informatii privind regulile si metodele

contabile si date complementare

Datele necesare intocmirii anexei la bilant sunt preluate din conturi si prelucrate potrivit cerintelor formularelor respective. Alte date din aceste situatii sunt extracontabile (numar mediu de salariati, de colaboratori, etc.).

Raportul de gestiune se prezinta sub forma unui document netipizat, dar care prezinta o deosebita importanta pentru ca in el se face o analiza amanuntita a celor mai importante aspecte ale activitatii patrimoniale.

5. Lucrarile premergatoare intocmirii bilantului contabil

Intocmirea bilantului contabil reprezinta o activitate complexa in vederea stabilirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Aceasta activitate se concretizeaza intr-o serie de lucrari si operatii care, in functie de scopul lor, se pot delimita in doua grupe si anume: lucrari cu caracter preliminar sau premergatoare si lucrari de redactare sau completare propriu-zisa a bilantului.

LUCRARILE PREMERGATOARE

Inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative, care reflecta operatiile economice si financiare ale perioadei de gestiune pentru care se intocmeste bilantul, si intocmirea primei balante de verificare.

Caracterul real al bilantului este conditionat de inregistrarea in conturi a tuturor documentelor in care au fost consemnate operatiunile economice si financiare ale unitatii patrimoniale si verificarea exactitatii datelor inregistrate cu ajutorul balantei de verificare.

Balanta de verificare se intocmeste lunar, atat pentru verificarea inregistrarilor in conturile analitice pentru fiecare cont sintetic care are conturi analitice. Ea pregateste datele necesare compararii datelor din contabilitate cu realitatea faptica constatata.

6.Inventarierea generala a patrimoniului

Are ca scop principal, stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile obtinute cu orice titlu apartinand altor persoane juridice sau fizice.

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta faptica a tuturor elementelor de activ si pasiv, cantitativ sau numai valoric, dupa caz, si punerea de acord a evidentei cu realitatile constatate in urma inventarierii, precum si evaluarea elementelor patrimoniale la nivelul valorii actuale.

Evaluarea stocurilor faptice ale elementelor patrimoniale constatate la inventariere se face utilizand aceleasi preturi folosite la inregistrarea intrarii lor gestiune, adica la valoarea de inregistrare sau valoarea contabila.

Inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate la inventariere se efectueaza astfel:

A. Plusurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere:

a₁) imobilizarile corporale, reprezentate de mijloace fixe:

a₂) materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje cumparate:

sau

601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime", cu suma in rosu;

a₃) elemente patrimoniale de natura semifabricatelor si, respectiv produselor finite obtinute din productie proprie:

a₄) plus de numerar:

B. Lipsurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere:

- bunuri constatate lipsa a caror valoare nu se imputa unor persoane:

b₁) imobilizari necorporale reprezentate de un program informatic, partial amortizat, ce se scoate din evidenta:

b₂) imobilizari corporale reprezentate de un mijloc fix, partial amortizat, ce se scoate din evidenta:

b₃) elemente patrimoniale de natura stocurilor provenite din cumparari (de exemplu materii prime):

b₄) bunuri de natura stocurilor provenite din productie proprie (stocuri de semifabricate produse finite):

bunuri constatate lipsa la inventariere a caror valoare se imputa:

In plus, pe langa formulele contabile de descarcare a gestiunii ceea ce inseamna scoaterea din evidenta a bunurilor respective (vezi operatiile anterioare, b_1, b_2, b_3, b₄), se inregistreaza si operatia de imputare, respectiv de creare a creantei fata de persoana vinovata de producerea pagubei:

3. Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de regularizare, care se refera la urmatoarele:

a) operatiuni privind amortizarile si provizioanele.

Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar stabilita ar trebui sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat (valoarea neta). Daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea ramasa de amortizat, situatia se poate regulariza astfel:

- inregistrarea unui amortisment exceptional daca deprecierea este apreciata ca ireversibila (definitiva) si se modifica, in mod corespunzator, planul de amortizare;

- constituirea unui provizion pentru depreciere daca deprecierea se apreciaza ca reversibila (provizorie).

b) operatii de regularizare privind delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor.

In vederea determinarii corecte a rezultatului exercitiului financiar este necesara separarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente fiecarui exercitiu, atat a celor inregistrate pe parcursul exercitiului curent dar care privesc exercitiile viitoare sau preluarea din soldul conturilor exercitiului financiar precedent, a cotei parti din cheltuielile si veniturile care apartin exercitiului curent.

- cheltuielile constatate la finele exercitiului ca fiind aferente exercitiilor urmatoare se trec asupra contului 471 'Cheltuieli inregistrate in avans':

- se repartizeaza cheltuielile efectuate in exercitiile precedente (inregistrate in contul 471) asupra cheltuielilor exercitiului curent:

- se inregistreaza veniturile in avans efectuate in cursul exercitiului (in contul 472 'Venituri inregistrate in avans'), constatate la finele perioadei ca fiind aferente perioadelor urmatoare:

- se inregistreaza trecerea veniturilor inregistrate in avans asupra veniturilor perioadei curente. De exemplu venituri din chirii:

c) operatiuni privind regularizarea diferentelor de curs valutar aferente creantelor si datoriilor exprimate in devize.

Cu ocazia inchiderii exercitiului se stabilesc si se inregistreaza diferente de conversie pasiv pentru diferentele favorabile de curs valutar, ca urmare a cresterii cursului valutar al creantelor in devize si ca urmare a scaderii cursului valutar pentru datoriile in devize. In situatia inversa rezulta diferente nefavorabile de curs valutar care se inregistreaza ca diferente de conversie activ.

Diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in devize (la banca, in casa si acreditive) constituie pentru unitate venituri din diferente de curs valutar, iar diferentele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in devize se inregistreaza de unitate pe cheltuieli financiare.

7. Determinarea rezultatului exercitiului

Dupa efectuarea inregistrarilor de regularizare este necesar sa se inchida conturile de cheltuieli si venituri prin transmiterea soldurilor conturilor respective asupra contului 121 'Profit si pierdere', situatie in care se efectueaza inregistrarile contabile, astfel:.

- Se deconteaza (se transfera) cheltuielile colectate in cursul perioadei asupra rezultatului exercitiului (contului 121):

- Se deconteaza (se transfera) veniturile inregistrate in cursul perioadei asupra rezultatului exercitiului (contului 121):

Soldul creditor al contului 121 'Profit si pierdere' reprezinta profitul brut realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezinta pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

- Se determina impozitul pe profit si se inregistreaza obligatia catre buget privind impozitul pe profit:

- Se deconteaza (se inchid) cheltuielile privind impozitul pe profit:

- Pe baza ordinului de plata se inregistreaza achitarea impozitului pe profit:

In urma acestor inregistrari soldul creditor al contului 121 'Profit si pierdere' reprezinta profitul net obtinut de unitatea patrimoniala.

Se efectueaza repartizarea partiala sau totala, dupa caz, a profitului net realizat si inregistrarile contabile corespunzatoare.

Repartizarea profitului net se efectueaza conform normelor legale din tara noastra, in mod diferentiat, pe anumite destinatii, in functie de forma de proprietate a unitatilor patrimoniale (societate comerciala cu capital privat sau regie autonoma). In acest scop se utilizeaza contul 129 'Repartizarea profitului'.

BIBLIOGRAFIE

1.Feleaga L, Feleaga N. - Contabilitate financiara: o abordare europeana si internationala, vol. 1-2, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005.

2. Horomnea E - Tratat de contabilitate, vol 1, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001.

3. Pantea IP - Contabilitatea financiara romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2009.

4. Ristea M (coord.) - Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.

5. Ristea M., Dumitru C.G. - Contabilitate aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005.

6. Staicu C. si colectiv - Contabilitatea entitatilor economice, vol. 1-2, Editura Universitaria, Craiova, 2008.

7. Legea contabilitatii nr. 82/1191, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, M.O. nr. 48/14.01.2005.

8. OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, M.O. nr. 1.080 bis/30.11.2005.

9. Ministerul Finantelor Publice - Ghid practic de aplicare a reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, Editura IRECSON, Bucuresti, 2006.