- STRUCTURILE DE PASIV - CATEGORIE SPECIFICA OBIECTULUI DE STUDIU AL CONTABILITATII

STRUCTURILE DE PASIV - CATEGORIE SPECIFICA OBIECTULUI DE STUDIU AL CONTABILITATII

Structuri de pasiv

Pasivul, prin componenta sa, reflecta modul de finantare (proprie sau straina) a mijloacelor economice si gradul de exigibilitate (termenul de decontare) al surselor de finantare.

Normele contabile romanesti prevad urmatoarea structura a pasivului, delimitata in patru categorii:

A. Capital si rezerve

B. Provizioane

C. Datorii

D. Venituri in avans

A. CAPITALUL SI REZERVELE (numite si capital propriu) reprezinta sursele de finantare stabile de care dispune entitatea. Alaturi de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac parte din categoria capitalurilor permanente.

In structura capitalurilor proprii se includ urmatoarele categorii: (I) capital (II) prime de capital; (III) rezerve din reevaluare; (IV) rezerve; (V) rezultatul reportat; (VI) rezultatul exercitiului financiar.

I. Capitalul social este reprezentat de aportul in bani si/sau bunuri in natura al proprietarilor sau asociatiilor. Capitalul se diferentiaza in capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.

Capitalul subscris nevarsat reprezinta capitalul pe care proprietarii sau actionarii s-au angajat (au promis) sa-l puna la dispozitia entitatii.

Capitalul subscris varsat reprezinta partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusa de catre proprietari sau asociati la dispozitia entitatii.

In functie de tipul entitatii, capitalul se divide dupa cum urmeaza:

in actiuni, in cazul societatilor pe actiuni. Valoarea actiunilor in momentul infiintarii entitatii se numeste valoare nominala;

in parti sociale, in cazul societatilor cu raspundere limitata.

II. Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de emisiune, fuziune si aport in natura, ca urmare a operatiilor de crestere a capitalului prin aporturi noi sau prin fuziune. In cazul aporturilor noi, primele de emisiune si cele privind aportul in natura se creeaza ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica). Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multor societati si reprezinta diferenta dintre valoarea contabila sau intrinseca a actiunilor si valoarea lor nominala.

III. Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile create prin reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare. Cu ocazia reevaluarii, valoarea acestor active creste fata de valoarea contabila anterioara, cresterea fiind considerata sigura si durabila.

Odata constituite, rezervele din reevaluare sunt mentinute atat timp cat bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau vandute. Pe masura amortizarii, plusvaloarea este utilizata, partial sau total, pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezerve, in raport cu prevederile legii.

IV. Rezervele sunt surse constituite anual din profitul entitatii, in limitele prevazute de reglementarile in vigoare, de statutele entitatilor sau conform deciziei adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

Structural, rezervele se impart in: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve.

1. Rezervele legale se constituie anual, intr-o anumita proportie, din profitul brut sau din primele legate de capital, fiind destinate protejarii capitalului, in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi.

2. Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor in a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale entitatii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut.

3. Prin pozitia alte rezerve sunt delimitate fondurile create, de obicei, prin hotararea adunarii generale, din profitul net. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si in anii care activitatea se incheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate, in vederea reducerii de capital etc.

V. Rezultatul reportat reprezinta fie rezultatul sub forma de profit realizat in exercitiul financiar anterior / anterioare si care, pana la data inchiderii exercitiului financiar precedent, nu a fost inca repartizat pe destinatiile prevazute de lege, fie rezultatul sub forma de pierdere obtinut in exercitiul financiar anterior / anterioare care, pana la data inchiderii exercitiului financiar anterior, nu a fost acoperita.

VI. Rezultatul exercitiului financiar poate fi favorabil, caz in care reprezinta un profit, sau nefavorabil, caz in care reprezinta o pierdere pentru entitate.

Profitul net al exercitiului financiar incheiat figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau in calcul cu semnul minus si in consecinta, diminueaza capitalul propriu.

B. PROVIZIOANELE sunt datorii ale entitatii cu exigibilitate sau valoare incerta, constituite la inchiderea exercitiului pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este probabila, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.

In conformitate cu prevederile legale actuale, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care:

entitatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior;

este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva;

poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.

Provizioanele se constituie pentru:

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de agentii economici pentru garantii acordate clientilor pentru litigii, litigii, amenzi si penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte, pierderi din schimb valutar.

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale au ca scop sprijinirea agentului economic pentru a face fata deprecierii valorice a acestor imobilizari.

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale pentru deprecierea valorica a mijloacelor fixe sau terenurilor.

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs care sunt necorporale si corporale si ele se pot deprecia.

Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie se constituie pentru ca unitatea sa faca fata deprecierii materiei prime, materialelor consumabile, produselor etc.

Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti si cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si cheltuieli privind garantia acordata clientilor.

Provizioane pentru deprecierea creantelor - debitori diversi.

b) - Provizioane financiare:

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se constituie de asemenea pentru cheltuieli sau pierderi financiare neprevazute.

Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare care si ele se pot deprecia, ba chiar riscul deprecierii lor valorice este mai mare.

Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, adica actiunile proprii rascumparate, actiuni achizitionate, obligatiuni etc.

C. DATORIILE (numite si capital strain) sunt sursele de finantare externe puse la dispozitia entitatii fie de banci sau alte institutii financiare, fie de furnizori, fie de terti pentru care intreprinderea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric.

Reglementarile actuale clasifica datoriile in datorii curente (sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an) si datorii pe termen lung (sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an).

O datorie este curenta daca:

se asteapta sa fie decontata (achitata) in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau

este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelalte datorii ce nu indeplinesc conditiile de mai sus, vor intra in categoria de datorii pe termen lung.

Datoriile se formeaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul platii lor.

In structura datoriilor se includ: (1) imprumuturile si datoriile asimilate; (2) datoriile comerciale; (3) datoriile fiscale, salariale si sociale.

1. Imprumuturile si datoriile asimilate reprezinta datoriile financiare ale intreprinderii privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni si creditele bancare pe termen lung primite de la banci si alte institutii financiare precum si dobanzile aferente acestora.

Elementele patrimoniale cu ajutorul carora se urmaresc aceste datorii sunt:

Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni reprezinta datoria unitatii fata de partenerii carora le-au emis obligatiuni, deci de la care am luat imprumuturi si pe care trebuie sa le restituim.

Credite bancare pe termen lung reprezinta datoria unitatii fata de banci de unde s-au luat credite cu termenul de scadenta mai mare de un an.

Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta constituie datoria unitatii fata de banci carora va trebui sa le restituie creditele care n-au fost rambursate la scadenta, fapt pentru care plateste si dobanzi majorate.

Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni sunt, de asemenea, datorii ale unitatilor patrimoniale fata de terti, carora trebuie sa le plateasca dobanzile pentru imprumuturile din emisiunea de obligatiuni.

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung sunt datoriile unitatii fata de banci, carora va trebui sa le plateasca dobanzile pentru creditele pe termen lung luate.

Creditele bancare pe termen scurt sunt datorii ale unitatii fata de banci carora va trebui sa le ramburseze creditele luate de la acestea cu scadenta de pana la un an.

Creditele bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta sunt datorii ale unitatii fata de banci carora va trebui sa le restituie creditele pe termen scurt luate de la acestea si care n-au fost rambursate la scadenta si pentru care se platesc dobanzi majorate.

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt sunt datorii ale unitatii fata de banci carora va trebui sa le plateasca dobanzi pentru creditele pe termen scurt luate de la acestea.

2. Datoriile comerciale se creeaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite.

Furnizorii reprezinta datoria unitatii fata de alte unitati de unde s-au primit stocuri sau care ne-au prestat de servicii sau ne-au executat lucrari.

Furnizorii de imobilizari sunt datorii fata de alte unitati de la care au fost primite imobilizari necorporale sau corporale.

Clientii - creditori sunt datorii fata de alte unitati de la care s-au primit avansuri si carora va trebui sa le predam produsele sau serviciile contractate.

3.Datoriile fiscale, salariale si sociale cuprind obligatiile din impozite si taxe fata de bugetul statului, salariile si alte drepturi asimilate datorate angajatilor precum si obligatii privind contributia la asigurarile sociale si fondul de somaj, etc.

Personal - salarii datorate sunt datoriile unitatii fata de propriul ei personal, caruia va trebui sa-i plateasca salariul pentru munca prestata.

Personal - ajutoare materiale datorate sunt datoriile unitatii fata de propriul personal caruia va trebui sa ii plateasca ajutoare materiale, pentru incapacitate temporara de munca, boala, lehuzie, cresterea si ingrijirea copiilor etc.

Prime reprezentand participarea personalului la profit reprezinta datoria unitatii fata de personalul sau caruia va trebui sa le plateasca gratificatiile, atunci cand exista baza legala pentru acordarea acestora. Este de fapt consumul fondului de participare a salariatilor la profitul creat de unitati in cursul anului.

Drepturi de personal neridicate reprezinta datoria unitatii fata de personal caruia va trebui sa-i plateasca salariile sau ajutoarele materiale care n-au fost platite la timpul lor, de regula respectivii n-au fost in localitate, fiind plecati in deplasare, in alte localitati.

Retineri din salarii datorate tertilor reprezinta datorii ale unitatii fata de terti, persoanele juridice sau persoane fizice carora va trebui sa le plateasca unele sume retinute din salarii sau ajutoare materiale, cum ar fi ratele pentru marfuri cumparate in acest sistem de propriul personal, chiriile pentru locuinte sau pensii alimentare retinute din salarii pe baza unei hotarari judecatoresti.

Asigurari sociale reprezinta obligatia unitatii fata de bugetul de asigurari sociale gestionat de Ministerul Muncii caruia va trebui sa-i plateasca contributii datorate atat de unitate, cat si de personal. Aceasta obligatie se dezvolta astfel:

Contributia unitatii pentru asigurari sociale care este de 19,5 %calculata la fondul de salarii si care in practica se numeste C.A.S., obligatie pe care o suporta unitatea.

Contributia personalului pentru asigurari sociale este o obligatie a personalului fata de bugetul de asigurari sociale gestionat de Ministerul Muncii, caruia va trebui sa-i achite contributia salariatilor pentru asigurari sociale, care este de 9,5% din salarii si este suportata de personal din salariu sau din ajutoarele materiale.

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate care este in cuantum de 7% din fondul de salarii si este platita de angajator.

Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate care este in cuantum de 6,5% din fondul de salarii si este suportata de personal.

Ajutor de somaj este tot obligatia unitatii fata de bugetul de asigurari sociale gestionat de Ministerul Muncii caruia este necesar sa-i plateasca contributiile pentru somaj atat cele ale unitatii, cat si cele ale personalului. Din aceste motive se dezvolta astfel:

- Contributia unitatii la fondul de somaj care este de 2,5% calculata la fondul de salarii.

- Contributia personalului la fondul de somaj care este de 1% din salarii si este suportata de personal.

Impozit pe profit este obligatia unitatii fata de bugetul statului care se plateste trimestrial si este in marime de 16% din profit; legea prevede si unele reduceri.

TVA de plata care se calculeaza ca diferenta intre tva-ul colectat si cel deductibil dintr-o luna.

Impozit pe salarii este obligatia unitatii fata de bugetul administratiei de stat, caruia va trebui sa-i plateasca impozitul retinut din salarii in cuantum de 16% si respectiv din ajutoarele materiale.

Alte impozite, taxe si varsaminte sunt, de asemenea, obligatii ale unitatii fata de bugetul administratiei de stat, careia va trebui sa-i plateasca alte obligatii decat impozitele pe profit si cel pe salarii, cum ar fi impozitul pe cladiri, pe autoturisme, impozitul retinut din dividende etc.

Dividende de plata constituie obligatia unitatii fata de actionari si asociati carora la inceput de an trebuie sa le plateasca dividende in raport cu profiturile obtinute in anul expirat.

Creditori diversi reprezinta obligatii ale unitatii fata de terti, pe baza unor titluri executorii sau provenind din alte operatiuni.

Efecte de platit sunt acte de valoare cu care a fost achitata datoria fata de terti, dar care la scadenta trebuie platite cu disponibil.

D. VENITURILE IN AVANS reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu financiar numai a veniturilor care ii sunt proprii. In structura lor se includ subventiile pentru investitii si veniturile inregistrate in avans.

Acestea sunt sume incasate in timpul exercitiului financiar, in contul unor servicii care vor fi prestate in cursul exercitiului urmator, cand acestea vor fi recunoscute ca venituri. Exemplu: chirii incasate anticipat, abonamente incasate in avans etc.