 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND REFORMA IN
DOMENIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
In vederea armonizarii legislatiei interne cu legislatia existenta in tarile Uniunii Europene, Parlamentul Romaniei a adoptat legea organica in materie, care a intrat in vigoare la data de 23 mai 2001, lege prin care a fost abrogata legea administratiei publice republicane. Prin aceasta noua lege au fost statutate noi reglementari menite sa raspunda exigentelor unei democratii autentice si principiilor statului de drept, in concordanta cu legislatia Uniunii Europene.
Cu privire la principiile care guverneaza organizarea si functionarea administratiei publice locale, se constata ca administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Privitor la principiul autonomiei locale, unul din principiile fundamentale ale administratiei publice, si care reflecta cresterea gradului de descentralizare administrativa, se precizeaza ca autonomia locala este numai administrativa si financiara. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii apartin comunei, orasului sau judetului.
Autonomia administrativa priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale, iar autonomia financiara priveste dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a gestiona in numele si in interesul colectivitatilor resursele care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului.
In acest context, gradul de descentralizare administrativa, prin consacrarea autonomiei financiare a autoritatilor administratiei locale, se reflecta in principal prin existenta unor reglementari importante in materie.
De asemenea, executivul a aprobat strategia Guvernului privind accelerarea reformei in administratia publica, urmand ca finantarea sa se efectueze in limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu aceasta destinatie.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
Conducerea democratica locala presupune ca activitatile autoritatii publice locale sa se bazeze pe politici publice solide, orientate catre cetatean si pe proceduri interne adecvate.
In ultimii 11 ani, autoritatile locale s-au ocupat mai mult de activitatile cotidiene sau de cele pe termen scurt.
Reforma in administratia publica locala se bazeaza pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea, atat a autonomiei decizionale, cat si celei financiare.
Scopul acestei strategii este de a planifica si de a duce la indeplinire, in mod concertat, urmatoarele functii:
sa imbunatateasca managementul in administratia locala, inclusiv in ceea ce priveste activitatea de planificare si cea contabila;
sa imbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale;
sa planifice si sa dezvolte mecanismul investitional la nivelul oraselor si judetelor;
sa reorganizeze mecanismul de creditare in vederea realizarii de investitii;
sa separe functiile administratiei centrale de cele ale administratiei locale;
sa asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;
sa faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;
sa asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor in procesele de luare a deciziilor.
Dezvoltarea strategiei la acest nivel are la baza urmatoarele principii:
autonomia locala;
descentralizarea serviciilor publice;
asigurarea separarii functiilor si responsabilitatiilor consiliilor locale si ale primarilor de cele ale prefectilor, ceea ce are ca rezultat un management stabil;
unificarea resurselor administratiilor locale cu o capacitate administrativa mai mica, in vederea reducerii poverii fiscale asupra bugetului local;
scaderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat si cresterea ponderii veniturilor din taxele si impozitele locale;
asigurarea transparentei in alcatuirea bugetelor locale, astfel incat cetatenii sa poata supraveghea acest mecanism si totodata sa poata solicita justificarea modului in care au fost cheltuite fondurile;
cooperarea si coordonarea intre administratia centrala, administratiile locale si diversele asociatii in scopul dezvoltarii locale;
consultarea cetatenilor in problemele de interes deosebit.
Scopul reformei in administratia publica locala este de a o face pe aceasta capabila sa-si indeplineasca functiile, astfel incat sa contribuie la dezvoltarea economica si sociala in regiune. Prin activitatea ei, administratia locala trebuie sa se orienteze catre satisfacerea nevoilor cetatenilor prin asigurarea unor servicii publice de calitate.
Strategia de dezvoltare a unei colectivitati locale reprezinta determinarea scopurilor si a obiectivelor pe termen lung a colectivitatilor, adoptarea de politici locale si alocarea de resurse pentru atingerea acestora, tinand cont de nevoile, asteptarile si dorintele cetatenilor si de componentele sistemului politic local.
1.1.2. RISCURILE SI CONDITIILE PRELIMINARE
PENTRU IMPLEMENTAREA REFORMEI
Problema principala legata de reforma administratiei publice o constituie managementul reformei in procesul de aplicare a acesteia in practica.
Reforma administratiei publice urmareste schimbarea unor procese si structuri complexe, si, mult mai important, a modului de gandire.
Un risc important in realizarea reformei administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramanand astfel putin timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute.
In consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este necesar ca un numar mare de grupuri tinta (in particular persoane cheie de la nivele de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si angajamentul in recunoasterea necesitatii schimbarilor si in implementarea acestor schimbari. Este necesar ca persoanele care pregatesc schimbarea sa aiba capacitatea de a analiza intreaga strategie si sa doreasca sa discute daca ideile si conceptele noi sunt aplicabile sistemului administrativ romanesc.
1.1.3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNEI
ADMINISTRATII ORIENTATE
CATRE CETATEAN
Scopul acestei strategii este sa defineasca si sa indeplineasca urmatoarele functii:
indreptarea atentiei de la contributii catre rezultate si constientizarea intr-o mai mare masura a necesitatii unei administratii publice orientate catre furnizarea de servicii publice de calitate;
stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice;
generalizarea sistemului ghiseului unic.
Dezvoltarea acestei strategii se bazeaza pe urmatoarele principii:
crearea unor administratii apropiate de cetateni;
aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor menit sa defineasca cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca acestea. Totodata sporirea importantei rezultatelor mecanismelor de consultare a cetatenilor este o premisa pentru determinarea mai exacta a nevoilor cetatenilor;
acordarea de premii pentru calitatea serviciilor oferite in vederea cresterii motivatiei prestatorilor de servicii;
asigurarea permanentei in prestarea serviciilor.
Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean sunt:
crearea mecanismelor de consultare efectiva a cetatenilor, in scopul cresterii gamei de servicii;
integrarea furnizarii serviciilor;
utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii;
schimbarea mentalitatii birocratice.
1.2. ROLUL CONSILIILOR LOCALE IN ASIGURAEA
AUTONOMIEI LOCALE
1.2.1. CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL
Unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judetele. Acestea sunt persoane juridice care au capacitate deplina, intrucat dispun de bunurile domeniului public de interes local si au initiativa in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale.
Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale - ca autoritati deliberative si primarii - ca autoritati executive.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
Calitatea de consilier este incompatibila cu functia de prefect sau subprefect: calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice centrale si locale: calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale: calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv: functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene: calitatea de primar: calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora.
Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare, presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi, in cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.
In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele trei convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile legii privind alegerile locale.
Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie formata din 3-5 consilieri. Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana in cauza nu participa la vot.
Consilierii ale caror mandate au fost validate, depun in fata consiliului local urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului local, consilierul care a condus sedinta declara consiliul legal constituit.
1.2.2. ATRIBUTIILE CONSILIULUI LOCAL
Consiliul local are initiativa si hotareste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.
Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
aproba statutul comunei sau orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;
aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de inchidere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statutul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei;
hotaraste darea in administrare, concesionare sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, in conditiile legii;
infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile publice de interes local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome din subordinea sa;
analizeaza si aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;
aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;
asigura conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;
actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale;
contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;
hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si cu aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei.
1.2.3. FUNCTIONAREA CONSILIULUI LOCAL
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Convocarea consiliului se face in scris cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inaintea sedintelor extraordinare. Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostiinta locuitorilor comunei prin orice mijloc de publicitate, in limba romana si in limba minoritatilor, acolo unde este cazul.
Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie. Prezenta este obligatorie.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier si sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatii si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme, primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum.
Lucrarile consiliului se desfasoara in limba romana. Acolo unde consilierii apartinand minoritatilor reprezinta cel putin o treime din numarul total, sedintele se pot tine in limba minoritatilor, dar exista obligativitatea asigurarii unui translator pentru limba romana. In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
Dezbaterile si sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier, se consemneaza intr-un proces verbal, semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate. Procesul verbal nu va fi citit in sedinta urmatoare, se instituie obligatia secretarului de a pune la dispozitia consilierilor, inaintea fiecarei sedinte, in timp util, procesul verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va supune spre aprobare consiliului. In situatia in care consilierul care a condus sedinta nu poate sau refuza sa semneze o hotarare, aceasta va putea fi semnata de 3-5 consilieri. Secretarul poate sa refuze contrasemnarea hotararii in cazul in care considera ca aceasta este ilegala sau depaseste competentele ce revin consiliului local. In acest caz, secretarul are obligatia sa-si motiveze refuzul in fata consiliului local, refuzul va fi consemnat in procesul verbal.
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.
Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.
Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii. Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.
Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. In unitatile administrativ teritoriale in care cetatenii unei minoritati nationale au o pondere de peste 20%, hotararile cu caracter normativ vor fi aduse la cunostinta publica si in limba materna a minoritatilor, iar hotararile cu caracter individual se comunica numai la cerere si in limba materna.
In exercitarea mandatului, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale. Primarul este obligat ca prin intermediul secretarului si al aparatului de specialitate, sa puna la dispozitia consilierilor, la cerere, in termen de 20 zile, informatiile necesare in vederea exercitarii mandatului.
Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente. Fiecare consilier este obligat sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public.
Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de specialitate, consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii si are dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza in indeplinirea mandatului. Consiliul local poate stabili diminuarea cuantumului indemnizatiei, in concordanta cu posibilitatile financiare.
Consilierii raspund solitar pentru activitatea consiliului local si pentru hotararile pe care le-au votat.
Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului si viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele respective, delegatii satesti vor fi invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
Cu privire la delegatul satesc, trebuie retinut faptul ca si acesta beneficiaza de indemnizatia de participare la sedintele de consiliu si de decontarea cheltuielilor ocazionate de indeplinirea mandatului dat de cetateni.
Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, comisii speciale de analiza si verificare pe perioada determinata. Competenta comisiilor speciale, perioada de verificare si obiectivele verificarii se stabilesc prin hotarare a consiliului local.
1.2.4. DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL
Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura prestabilita prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I a dizolvarii precedentului consiliu sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea consilierilor. Pana la data constituirii noului consiliu local, primarul, viceprimarul sau, in absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin.
Consiliul local se considera dizolvat de drept in cazul in care nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare sau in cazul in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti. Aceste situatii sunt comunicate prefectului de catre primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de catre secretar. Prefectul ia act de dizolvarea consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Consilierii interesati pot ataca ordinul prefectului in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luare la cunostiinta.. Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 zile. In acest caz procedura nu se mai efectueaza, introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila. Stabilirea datei pentru noile alegeri se face de catre Guvern, la propunerea prefectului.
1.2.5. SUSPENDAREA SI INCETAREA MANDATULUI
Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului. In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri in conditiile legii.
Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:
demisie;
incompatibilitate;
schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ teritoriala;
imposibilitatea executarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive;
constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
punerea sub interdictie judecatoreasca;
pierderea drepturilor electorale;
lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;
deces.
Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier. Daca hotararea consiliului local a fost atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
1.3. ORGANIGRAMA DE STRUCTURA
LA PRIMARIA COMUNALA
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei impreuna cu aparatul propriu al Consiliului local, constituie Primaria comunei, institutie publica cu activitate permanenta, care executa hotararile Consiliului local si solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale.
Structura serviciilor publice ale Consiliului comunal este redata in figura urmatoare:
1.3.1. PRIMARUL SI VICEPRIMARUL
Comuna are un primar si un viceprimar alesi in conditiile legii.
Primarul participa la sedintele Consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de munca al acestora la institutiile publice, regii autonome, companii nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau la societatile comerciale de sub autorizarea consiliilor locale sau judetene se suspenda de drept.
Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii mandatului, o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se comunica prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
Primarul depune in fata Consiliului local juramantul. Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale.
Primarul reprezinta comuna in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei. Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministerelor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor Consiliului judetean;
asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
poate propune Consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii Consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari;
prezinta Consiliului local, anual sau de cate ori este necesar, informari privind starea economica si sociala a comunei, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informarii asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor Consiliului local;
intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare Consiliului local;
exercita functia de ordonator principal de credite;
verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata Consiliului local cele constatate;
ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau exploziilor, impreuna cu organe de specialitate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economice si institutiile publice din comuna, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale;
indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale;
ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare Consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii Consiliului local;
asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara, supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;
indeplineste functia de ofiter de stare civila;
emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
numeste si elibereaza din functie persoanalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune Consiliului local numirea si eliberarea din functie a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes public;
raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei;
organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitia autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
ia masuri pentru depozitarea deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerilor apelor mari;
propune Consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statutul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare a aparatului propriu de specialitate.
Primarul indeplineste si ale atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de Consiliul local.
In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna in care a fost ales. In acesta calitate poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
Primarul deleaga viceprimarul prin dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea unora din atributiunile ce ii revin. Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu. Celelalte atributii care ii revin primarului, ca reprezentant al statului, nu pot fi delegate.
In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
In ceea ce priveste cazurile de incetare a mandatului de primar, legea prevede:
cand in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege a emis 3 dispozitii cu caracter normativ, intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila;
demisie;
incompatibilitate;
schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive;
cand se constata, dupa validare, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privata de libertate;
punerea sub interdictie judecatoreasca;
pierderea drepturilor electorale;
deces.
Legea introduce ca posibilitate de incetare a mandatului primarului inainte de termen si rezultatul unui referendum local, organizat in conditiile legii, la cererea motivata a 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot, adresata prefectului, procent ce trebuie realizat in fiecare din localitatile componente ale comunei.
Prefectul transmite propunerea de organizare a referendumului Guvernului, care in termen de 60 zile va hotara data organizarii referendumului. Referendumul se organizeaza prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local. Cheltuielile necesare in vederea desfasurarii referendumului sunt suportate din bugetul local. Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
Primarul poate fi suspendat numai in cazul in care a fost arestat preventiv, masura ce trebuie de indata comunicata de catre parchet sau de catre instanta judecatoreasca prefectului, care prin ordin constata suspendarea (deci nu il suspenda) mandatului primarului. Ordinul nu poate fi atacat. Masura suspendarii dureaza pana la incetarea situatiei de arestare, primarul gasit nevinovat avand dreptul la despagubiri.
Viceprimarul se alege din randul membrilor Consiliului local, pe durata mandatului consiliului, iar dispozitiile privind suspendarea primarului sunt valabile si pentru viceprimar.
Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de Consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor in functie.
Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar.
Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in aceleasi conditii ca in cazul primarului. In acest caz, Consiliul local ia act de incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.
In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia, atributiile ce ii sunt conferite prin lege vor fi exercitate de drept de viceprimar. In acest caz, consiliul local va delega prin hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar atributiile viceprimarului.
In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va indeplini atat atributiile primarului cat si ale viceprimarului, pana la incetarea suspendarii.
Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar cat si cea de viceprimar, consiliul local va alege un nou viceprimar, acesta indeplinind atributiile primarului pana la alegerea unui primar nou.
1.3.2. SECRETARUL
Fiecare comuna are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. In mod exceptional, in functia de secretar al comunei poate fi numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea elibararii din functie. Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau viceprimarul.
Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul se organizeaza de primar in termen de 30 zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect in termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de primar in termen de cel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a rezultatului concursului sau examenului.
Secretarul se bucura de stabilitate in functie.
Secretarul are urmatoarele atributii principale:
participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;
coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale, avizeaza pentru legalitate hotararile primarului;
urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;
asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat;
pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altceva;
asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ;
elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret;
legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor si actelor originale.
Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale sau alte insarcinari, stabilite de primar.
Eliberarea din functie sau sanctionarea disciplinara se fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.
1.3.3. SERVICIILE PUBLICE SI APARATUL
PROPRIU DE SPECIALITATE
Serviciile publice ale comunei se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principale domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune.
Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei se fac de conducatorii acestora. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de catre primar. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei si din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate in functie.
In cadrul Primariei Denta avem:
biblioteca, pentru administrarea acesteia fiind angajata o bibliotecara;
serviciul de asistenta sociala, unde exista un asistent social;
serviciul de asistenta sociala infiintat pentru ajutorarea persoanelor cu handicap grav de gradul I;
autofinantatele, care au in componenta doua posturi de masinisti pompe apa, un sofer si trei muncitori in constructii;
paza, unde sunt angajati patru paznici, doi in Denta si ceilalti doi, cate unu pentru celelalte doua sate care intra in componenta comunei Denta.
In raporturile dintre cetateni se foloseste limba romana. In localitatile in care cetatenii apartinand unei minoritati au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile se pot adresa oral sau in scris, si in limba materna si vor primi raspunsul atat in limba materna cat si in limba romana. In acest sens, in posturile care au atributii privind relatii cu publicul, vor fi incadrate ss persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.
1.4. ATRIBUTIILE COMPARTIMENTULUI
FINANCIAR-CONTABIL
Primarul comunei, in calitate de ordonator principal de credite, raspunde pentru organizarea si conducerea contabilitatii consiliilor locale, potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor care asigura inregistrarea operatiunilor privind:
evidentierea corecta a veniturilor proprii incasate si a platilor efectuate in numerar sau din contul de disponibil al bugetului local, a fondurilor cu destinatie speciala constituite potrivit legii;
evidenta transferurilor din bugetul de stat si a fondului de tezaur constituit;
evidenta patrimoniului public si a celui privat al consiliilor comunale.
Contabilitatea primariilor comunale este reglementata de Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, care prevede: "Consiliile locale comunale, unitatile de cult, asociatiile de locatari, precum si asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu conditia sa asigure:
inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent;
stabilirea totalului debitului si al creditului, precum si al soldului fiecarui cont.
Contabilitatea primariilor comunale organizata in partida simpla se conduce cu ajutorul registrelor specifice activitatii primariilor, prevazute in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii.
Patrimoniul unitatilor administrativ teritoriale este constituit din bunuri mobile si imobile, care apartin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum si din drepturile, respectiv obligatiile cu caracter patrimonial.
Bunurile domeniului public de interes local cuprind terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public local, pietele, retelele stradale, parcurile publice, cladirile, monumentele de interes public local, padurile si locurile care nu apartin domeniului public de interes national si alte bunuri dobandite de comuna.
Domeniul privat al comunei este alcatuit din bunurile mobile si imobile, altele decat cele mentionate anterior, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si mijloacele prevazute de lege. Toate bunurile apartinand comunei sunt supuse inventarierii anuale, intocmindu-se un raport asupra situatiei acestor bunuri.
Organele financiar-contabile din cadrul primariilor comunale au un rol deosebit in organizarea contabilitatii privind executia bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, in vederea asigurarii integritatii patrimoniului public si privat al comunei. In acest sens, primariile comunale au prevazut, in statutul de functiuni, un contabil cu studii medii de specialitate, pentru a intocmi concomitent cu activitatea de contabilitate si pe cea de sef compartiment financiar contabil al comunei.
De asemenea, alaturi de celelalte organe ale primariilor comunale, organele financiar contabile raspund de respectarea disciplinei financiare si bugetare privind utilizarea eficienta a fondurilor alocate.
Principalele atributii ale contabilului primariei comunale sunt:
intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru activitatea proprie a primariei si bugetul centralizat de venituri si cheltuieli al comunei; bugetul de venituri si cheltuieli centralizat, pe langa bugetul propriu al primariei si bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile extrabugetare organizate la nivelul comunei si a fondurilor cu destinatie speciala;
tine evidenta executiei bugetului comunal, al bugetului fondurilor speciale si a mijloacelor extrabugetare;
primeste centralizatoarele borderourilor desfasuratoare de incasari din impozite, taxe si alte venituri cuvenite bugetului comunal de la organele fiscale ale consiliului local (agentul fiscal), dupa ce au fost verificate de catre operatorul de rol, pe care le inregistreaza in registru de partizi-venituri al comunei;
contabilul primariei comunale discuta cu operatorul de rol asupra veniturilor incasate direct in contul de disponibil al bugetului local, prin virament de la terti, din popriri sau alte incasari ce reprezinta venituri ale bugetului local;
confrunta zilnic carnetul chitantier cu borderourile desfasurate ale incasarilor intocmite de agentul fiscal;
organizeaza si exercita controlul financiar preventiv asupra tuturor operatiunilor pe baza de documente, prin care se reflecta modificari ale patrimoniului primariei;
intocmeste actele justificative si documentele contabile;
asigura efectuarea incasarilor si platilor in numerar sau prin conturile deschise la trezoreria operativa;
urmareste incadrarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare, aprobate potrivit bugetului primariei pe structura clasificatiei bugetare;
face propuneri pentru virari de credite si solicitarea unor alocatii suplimentare de credite pentru efectuarea unor activitati noi care apar pe parcursul trimestrului;
intocmeste formele de restituire, compensare si virare a plusurilor de incasari;
intocmeste situatii operative privind incasarile realizate la principalele impozite si taxe din perioadele determinate;
pastreaza, elibereaza si conduce evidenta carnetelor chitantiere si asigura pastrarea tuturor documentelor privind incasarile si varsamintele efectuate de casier;
intocmeste lunar statele de plata ale salariilor si altor drepturi cuvenite personalului primariei si consilierilor comunali;
efectueaza cel putin o data pe luna controlul inopinant al casei si intocmeste un proces verbal de constatare;
efectueaza periodic controlul gestiunilor de valori materiale, informand consiliul comunal asupra abaterilor constatate cu acest prilej;
raspunde de desfasurarea lucrarilor de inventariere, de valorificarea rezultatelor inventarierii, de intocmirea formelor legale privind casarea si declasarea bunurilor materiale, facand propuneri pentru recuperarea pagubelor din domeniu public;
intocmeste darea de seama contabila asupra executiei bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale legal constituite la nivel comunal la termenele stabilite;
asigura pastrarea in bune conditii a arhivei;
indeplineste orice atributii legate de activitatea financiar-contabila a comunei.
FUNDAMENTAREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
LA PRIMARIA DENTA
Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activitati si operatiuni integrate coerent si convergent referitoare la elaborarea proiectului de buget si la aprobarea acestuia, la executia bugetului, la incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si la controlul bugetar.
Prin bugete locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ teritoriale.
Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri de capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie sociala.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenta primarului. In exercitarea acestor atributii, primarii sunt ajutati de functionarii de specialitate financiar-contabila.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusa cerintelor de "dimensionare" a cheltuielilor bugetare in functie de prioritatile si necesitatile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autoritatilor, serviciilor si institutiilor publice locale din fiecare comuna.
Operatiunile specifice de elaborare a bugetelor locale sunt cele de fundamentare a veniturilor si a cheltuielilor in corelatia pretinsa de cerinta echilibrului bugetar.
Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi.
La baza elaborarii, aprobarii si executiei bugetare stau principiile autonomiei locale, echilibrului, realitatii, anualitatii si publicitatii.
Potrivit legislatiei in vigoare, fiecare unitate administrativ-teritoriala, deci si Primaria Denta, isi intocmeste bugetul local in conditii de autonomie. Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta, o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.
Evaluarea veniturilor si cheltuielilor publice locale se efectueaza pe baza structurii clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor. Aceasta grupeaza intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, veniturile si cheltuielile atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in faza de executie bugetara, servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectivul sau cu functia careia ii sunt destinate aceste cheltuieli si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza. Clasificatia bugetara indeplineste rolul de schema organizatorica privita prin prisma previzionarii si executiei bugetare, fiind utilizata in mod obligatoriu pentru gruparea sistematica a veniturilor si cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar.
2.1 FUNDAMENTAREA PARTII DE VENITURI
Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, alte venituri si alte venituri cu destinatie speciala, precum si din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.
Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale.
Evaluarea veniturilor bugetului local se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor metode:
Regula anului penultim;
Metoda evaluarii directe.
Metoda evaluarii directe consta in evaluarea randamentului probabil. In calculul previzional intervin trei elemente fundamentale:
ultimele cifre cunoscute despre randamentele fiscale;
cresterea previzionata a PIB in anul in curs;
efectele modificarilor legislatiei fiscale intervenite in anul in curs.
Evaluarea directa a impozitelor pe venit se face in felul urmator: suma impozitului este calculata asupra veniturilor incasate pe durata anului elaborarii proiectului de buget. In acest sens, se porneste de la executia certa a veniturilor pe primele 4-5 luni ale anului in care se elaboreaza proiectul de buget, iar pentru restul lunilor se estimeaza veniturile probabile prin progresia medie a veniturilor pentru intregul an. La aceste venituri probabile, se aplica randamentele probabile ale impozitelor, obtinandu-se incasarile fiscale ale anului in care se elaboreaza proiectul de buget. Acestea sunt corectate cu procentul de crestere a impozitelor pentru a se obtine volumul incasarilor bugetare pentru anul viitor.
Aceasta metoda de evaluare a veniturilor bugetului local este mai apropiata realitatii, dar necesita multe calcule si cheltuieli importante pentru aplicarea sa.
In cadrul Primariei Denta, pentru evaluarea veniturilor se folosesc declaratiile de impunere privind impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, separat pentru persoane fizice si pentru persoane juridice (Anexa 11, Anexa 12), taxa asupra mijloacelor de transport. Impozitul minim pe cladiri si terenuri se stabileste de catre Guvern, Consiliile locale avand posibilitatea sa majoreze aceste impozite in functie de necesitati, volumul cheltuielilor ce se preconizeaza a fi facute.
Alaturat veniturilor curente, unitatile administrativ-teritoriale mai primesc, pentru echilibrarea bugetelor respective, cote si sume defalcate din impozitul pe salarii si pe venit pe baza criteriilor de determinare. Aceste criterii tin seama de:
|
Nr. crt. |
Denumirea criteriului |
Procent de repartizare |
|
Total | ||
|
Numarul populatiei Lungimea strazilor Lungimea drumurilor Numarul locuintelor Lungimea retelelor de canalizare si apa Numarul populatiei scolare din invatamantul preuniversitar Numarul unitatilor administrativ teritoriale |
Transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pentru categoriile de obiective si lucrari de investitii finantate din transferuri sunt urmatoarele:
retele, centrale si puncte termice;
alimentari cu apa;
statii de epurare pentru ape uzate, colectare, statii de pompare si rampe de gunoi;
canalizari;
amenajari hidrotehnice de interes local, in intravilan;
lucrari tehnico edilitare conexe ansamblurilor de locuinte;
drumuri si poduri locale, strazi, pasaje denivelate in localitati;
lucrari pentru introducerea si extinderea de retele de gaze naturale in localitati.
In cazul comunei Denta, s-au primit fonduri pentru repararea podului peste Barzava, lucrare finalizata la sfarsitul anului trecut, de asemenea s-au primit fonduri pentru introducerea apei in satul Rovinita. Aceste lucrari au fost sistate anul trecut, datorita sistarii acordarii de fonduri.
Obiectivele de investitii aflate in competenta de finantare a autoritatilor locale se vor acoperii financiar din fondurile proprii ale unitatilor, din credite bancare, din resurse constituite in acest sens si din alocatii de la bugetele locale.
Aprobarea si repartizarea pe judete a sumelor destinate participarii bugetului de stat la finantarea programelor de investitii cu finantare partiala din imprumuturi externe si din transferuri aprobate cu aceasta destinatie, se efectueaza de Ministerul Finantelor, in baza propunerilor autoritatilor locale sau judetene. In baza acordurilor incheiate cu organismele internationale, bugetul de stat asigura sumele cu care s-a angajat la finantarea programelor, la nivelul fundamentat anterior.
La Primaria Denta, structura veniturile este dupa cum urmeaza:
I. Venituri curente, formate din
A. Venituri fiscale:
A 1. Impozite directe:
a) Impozite si taxe de la populatie:
impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane
fizice;
impozitul pe veniturile din inchirieri, subinchirieri, locatii de gestiune si arendari;
- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;
- alte impozite si taxe de la populatie;
b) Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
c) Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice:
- impozitul pe cladiri de la persoane juridice;
- impozitul pe teren de la persoane juridice.
d) Alte impozite directe:
taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele
juridice;
alte incasari din impozite directe.
A 2. Impozite indirecte
a) Alte impozite indirecte:
taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;
taxe extrajudiciare de timbru.
B. Venituri nefiscale
B 1. Varsaminte de la institutiile publice
- varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si
activitatilor autofinantate
B 2. Diverse venituri:
- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii
si despagubiri
- venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit
dispozitiilor legale
- incasari din alte surse
II Prelevari din bugetul de stat
A. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru bugetele locale
B. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit:
- cote defalcate din impozitul pe venit
- sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
locale
- sume alocate de la consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor
locale
In vederea determinarii impozitului pe cladiri se are in vedere:
- vechimea cladirii;
- materialul din care este construita si utilitatile avute:
- beton sau cladire din beton armat, cu incalzire centrala sau fara;
- caramida arsa sau piatra, cu instalatii sau fara;
lemn, caramida nearsa sau alte materiale, cu instalatii sau fara;
constructii anexe in afara corpului principal al cladirii din:
caramida arsa, piatra, beton;
lemn, caramida nearsa.
cladiri servind pentru ocupatii profesionale cu pereti din:
caramida arsa, piatra, beton;
lemn, caramida nearsa.
subsoluri locuibile;
mansarde locuibile;
pivnite in corpul cladirii:
tencuite sau pavate;
netentuite si nepavate.
garaje in subsolul cladirii;
grosimea peretilor;
existenta sau inexistenta scarilor sau lifturilor de serviciu.
Conform declaratiilor de impunere depuse de locuitorii comunei s a ajuns la suma de 181.205 mii lei, reprezentand impozitul pe cladiri de la persoane fizice si 153.757 mii lei, reprezentand impozitul pe cladiri de la persoane juridice.
La determinarea taxei asupra mijloacelor de transport se are in vedere capacitatea cilindrica a acestora. In urma insumarii valorilor din declaratiile de impunere privind taxa asupra mijlocelor de transport depuse de persoanele fizice si juridice din comuna s-a estimat pentru anul 2002 un venit de 39.730 mii lei, reprezentand taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice si 153.757 mii lei, reprezentand taxa asupra mijlocelor de transport detinute de persoanele juridice.
Din inchirierea salii Caminului cultural, calculata in lei /mp, se estimeaza a se obtine un venit in valoare de 4.000 mii lei.
Pentru determinarea impozitului pe teren se are in vedere:
suprafata totala ocupata de cladiri si alte constructii;
suprafata de teren ce nu este ocupata de cladiri sau ale constructii;
- categoria de folosinta.
Venitul preconizat a se obtine, pe baza declaratiilor de impunere privind impozitul pe teren, de la persoanele fizice este de 253.886 mii lei, iar de la persoanele juridice de 22.680 mii lei.
2.2 FUNDAMENTAREA PARTII DE CHELTUIELI
CONFORM CLASIFICATIEI BUGETARE
Clasificatia economica grupeaza cheltuielile dupa cum urmeaza:
A Cheltuieli curente
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale si servicii
Transferuri
B Cheltuieli de capital
Cheltuieli de capital
In cazul clasificatiei economice titlurile se refera la grupe mari de cheltuieli, iar o dezvoltare analitica a titlurilor de cheltuieli pe articole si aliniate este necesara pentru reflectarea unitara in contabilitate a acestora.
Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale, de munca sau banesti pentru realizarea activitatilor si pentru satisfacerea trebuintelor unitatilor administrativ-teritoriale, ale institutiilor si serviciilor publice de interes local, din bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in limita si cu destinatia stabilita prin bugetele respective.
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali de credite, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Creditele bugetare reprezinta suma aprobata in bugetele locale, in bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor care se inscriu in proiectele bugetelor locale este supusa cerintei de dimensionare a cheltuielilor in functie de necesitatile reale ale autoritatilor publice.
Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificatiei economice, cheltuielile cu salariile si alte drepturi salariale pentru deplasari in interes de serviciu, cheltuielile materiale si servicii, cheltuielile de intretinere si gospodarire, obiectele de inventar, reparatiile curente si capitale, cartile si publicatiile, precum si celelalte cheltuieli banesti cu caracter functional pentru fiecare institutie, serviciu public de inters local ca si pentru primarii.
Potrivit structurii clasificatiei economice, vom avea urmatoarele categorii si articole de cheltuieli:
A Cheltuieli directe
TITLUL I. Cheltuieli de personal
Articolul 10. Cheltuieli cu salariile care cuprinde urmatoarele aliniate:
Salarii de baza (Sb) - reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei si se determina pe baza urmatoarelor elemente:
- numarul mediu de salariati (N)
- salariul mediu din anul de baza modificat cu influenta
majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan (Smb)
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:
Fd Sb = N x Smb x 12 luni
Fd Sb = 53 x 2..423.150 x 12 = 1.541.123.400 lei
Indemnizatii de conducere (IC) - reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei si se calculeaza in functie de :
- numarul persoanelor cu functii de conducere (Nc);
- indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza influentata cu
eventualele modificari prevazute pentru anul in curs.
Relatia de calcul este:
IC = Nc x Imc x 12 luni
IC = 4 x 562.000 x 12 = 26.976.000 lei
Spor de vechime (Spv) - pentru vechimea in munca, salariatii beneficiaza de un spor de vechime, calculat la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat si cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.
Spv = Smb x procent mediu x 12
Spv = 2.423.150 x 15% x 12 = 231.168.510 lei
Fond de premii (Fd.p) - cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub forma de gratificatii anuale si este determinat de :
- salariile tarifare aferente salariatilor (Fd.Sb);
- cotele de acordare a gratificatiilor (C%).
Relatia de calcul va fi:
Fd.p = Fd.Sb x C%
Fdp = 1.541.123.400 x 2% = 30.822.468 lei
Alte drepturi salariale - sumele cuvenite consilierilor primariei, sub forma de indemnizatie.
Indemnizatie consilieri = 15% x indemnizatie primar = 1.300.000
1.300.000 x 13 x 12 = 202.800.000 lei
Articolul 11 Contributii pentru asigurarile sociale de stat (CAS) si care reprezinta contributia consiliului local la constituirea fondului pentru asigurarile sociale si se determina in functie de:
- Cheltuielile cu salariile (Chs)
- Cota de CAS de 23,33%
Formula de calcul este:
CAS = Chs x 23,33%
CAS = (Fd Sb + IC + Fd Spv + Fdp) x 23,33%
CAS = (1.541.123.400 + 26.976.000 + 231.168.510 + 30.822.468) x 23,33% =
= 426.960.085 lei
Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj (Cfd) - reprezinta contributia consiliului local la constituirea fondului de ajutor de somaj si se determina in functie de:
- cheltuielile cu salariile (Chs);
- cota de 5%
Se utilizeaza formula de calcul:
Cfd somaj = Chs x 5%
Cfd somaj = 2.032.890.378 x5% = 101.644.519 lei
Articolul 13 Deplasari, detasari, transferuri (D) cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasari in tara si strainatate, in interesul serviciului. Aceste fonduri se fundamenteaza in functie de:
- numarul de persoane care se deplaseaza (Nr);
- numarul de zile de deplasare (Nzi);
- costul transportului pe o persoana (Ktr);
- costul diurnei pentru o persoana pe zi (KD);
- costul cu cazarea pentru o persoana pe zi (Kcaz).
Relatia de calcul este urmatoarea:
Cheltuieli de deplasare (D) = Nr x Nzi x Ktr x KD x Kcaz
Cheltuieli de deplasare = 814.913.000 lei
Articolul 14 Constituirea fondului initial de asigurari de sanatate (CASS). Fondul initial de asigurari de sanatate este o cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii si suportata din cheltuieli.
Aceasta contributie se calculeaza pe baza relatiei:
CASS = Venit salarial x 7%
CASS = 2.032.890.378 x 7% = 142.302.326 lei
Numarul total de salariati, potrivit statului de functiuni aprobat, este de 53 din care :
consilieri
1 cultura
administratie
asistenta sociala
gospodarie comunala, autofinantati, paza.
In urma calculelor facute, a rezultat ca pentru acoperirea cheltuielilor privind personalul, in anul 2002, este necesar un fond de 3.518.710 mii lei
TITLUL II Cheltuieli materiale si servicii
Articolul 24 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire - cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a consiliului local, reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa, canal, salubritate, posta, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari de servicii necesare consiliului local.
Incalzit - cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, in cazul nostru fiind vorba despre fondurile necesare achizitionarii de lemne pentru incalzit. Se evalueaza pe baza de deviz ce cuprinde consumul de apa calda (mc), consum de apa rece hidrofor (mc), incalzire (mp), lemne de foc (mc).
Iluminat si forta motrica - cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice. Devizul va cuprinde energia electrica livrata, valoarea materialelor necesare asigurarii iluminatului: tuburi neon, becuri, startere, cabluri, prize.
Apa, canal, salubritate - fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera, achitarea taxelor de canalizare si gunoi, devizul cuprinzand apa rece menajera (mc), canal (mc), gunoi (tone).
Posta, telefon, radio - cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio si cheltuieli pentru corespondenta, devizul cuprinde numarul de posturi telefonice, cheltuieli cu abonamentele telefonice pentru 12 luni, cheltuieli aferente impulsurilor telefonice, cheltuieli pentru abonamentele radio si TV, materiale pentru corespondenta (plicuri, timbre)
Furnituri de birou - fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza pe baza de deviz, acesta cuprinzand panglica masina scris, hartie de scris, hartie xerox, cartus imprimanta, dosare, creioane, etc.
Materiale pentru curatenie - fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie: detergenti, sapun, maturi, perii, tix, etc.
Alte materiale si prestari servicii - costul serviciilor de deratizare si dezinfectie, materiale pentru apararea locala, prevenirea incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinerea si amenajarea spatiilor verzi, intretinerea aparaturii de birou (xerox, calculator, masina de scris), erc.
Articolul 25 Materiale si prestari servicii cu caracter functional - fonduri banesti pentru achizitionarea carburantilor si lubrifiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.
Articolul 26 Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata - fondurile banesti pentru achizitionarea de obiecte de inventar cu caracter functional sau de uz administrativ-gospodaresc: fete de masa, mobilier birou, aspiratoare praf, covoare, etc.
Articolul 27 Reparatii curente - fonduri pentru efectuarea reparatiilor la mijloace fixe din patrimoniul primariei: cladire sediu - spatiu administrativ, acoperis, tencuiala.
Articolul 28 Reparatii capitale - se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la imobilul Consiliului local.
Articolul 29 Carti si publicatii - fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de specialitate.
Articolul 30 Alte cheltuieli - fondurile necesare desfasurarii activitatii de protocol si pentru specializare profesionala (informatica).
In urma estimarilor facute, tinand cont de cheltuielile facute in anul penultim, de inflatie, precum si de obiectivele propuse pentru anul 2002, fondul pentru cheltuieli materiale si servicii a fost estimat la 647.139 mii lei.
TITLUL V Transferuri
Articolul 40 Transferuri neconsolidate
S-a estimat un fond de 948.640 mii lei din care:
- burse 37.831 mii lei
- ajutoare, alocatii si indemnizatii 15.000 mii lei
- drepturile asistentului personal pentru
copii si adulti cu handicap grav 719.328 mii lei
- alte transferuri 3.540 mii lei
Articolul 72 Investitii ale institutiilor publice 85.000.mii lei
In bugetele locale nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.
Cheltuielile prevazute in capitole si articole de cheltuieli au o destinatie precisa si limitata.
In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de cheltuieli.
Alocatiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.
Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare se aproba de catre consiliul local pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
2.3 INTOCMIREA BUGETULUI LOCAL PE ANUL 2002
Bugetele locale, in calitate de planuri financiare publice cu titlu executoriu, asigura dezvoltarea economico-sociala intr-un cadru echilibrat, cuantificand resursele financiare si cheltuielile finantate din acestea, urmarind totodata asigurarea echilibrului pe toata durata anului.
Bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt componente principale ale finantelor publice, care grupeaza procedeele si mijloacele de constituire si intrebuintare a fondurilor banesti de interes public, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
De asemenea, bugetele locale sunt parte integranta a sistemului bugetar national. In aceasta calitate ele indeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anuale pe plan local. Aceste bugete se constituie de conducere, care tine cont de numeroasele implicatii socio-politice ale veniturilor si cheltuielilor bugetare.
Bugetul local este un act interventionist al statului pe plan local, datorita actiunii sale asupra structurii economice, sociale, culturale a localitatilor.
Bugetul local indeplineste rolul financiar de mobilizare a resurselor si de redistribuire a acestora in functie de sarcinile ce revin fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
In Anexa 1 este prezentat bugetul pe anul 2002 pentru Primaria Denta.
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA CONTABILITATII IN PARTIDA SIMPLA
LA PRIMARIA DENTA
ORGANIZAREA CONTABILITATII
Mijloacele banesti ale primariei provin din veniturile proprii incasate in numerar prin casierie, precum si din taxe: apa, coserit, salubritate, pasunat, paza obsteasca, chiriile pentru terenuri, case de stat, spatii comerciale, amenzi si contravaloarea serviciilor prestate, executari de lucrari, retineri, imputatii, ridicari de numerar din conturile deschise la trezoreriile locale.
Prin intermediul casieriei se efectueaza plati pentru salariile personalului primariei, indemnizatiile de nastere, ajutoare sociale si alte plati.
Documentele care stau la baza efectuarii acestor incasari sunt chitanta si Borderoul desfasurator al incasarilor.
Chitanta este un document cu regim special care se ridica de la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat de catre contabilul-sef al primariei comunale, prin care se efectueaza operatiunea de incasare prin casierie a impozitelor, taxelor si a altor drepturi cuvenite statului. Chitanta constituie documentul justificativ de intocmire a Borderoului desfasurator al incasarilor, precum si de inregistrare in evidentele nominale (registru rol unic).
Evidenta carnetelor chitantiere primite, predate si intrebuintate se tine de catre contabililul-sef al primariei cu ajutorul unui Registru de evidenta a carnetelor-chitantiere. In acest registru se deschid partizi separate pentru fiecare tip de carnete chitantiere in parte. Pe ultima pagina a fiecarui carnet chitantier se inregistreaza numerotarea carnetelor de la nr. 1 la numarul ultima fila, dupa care se semneaza de contabilul sef, iar casierul semneaza de primirea carnetelor chitantiere.
Nu se elibereaza noi carnete chitantiere pana nu se face decontarea celor folosite, specificandu-se in registrul de evidenta a carnetelor chitantiere, predarea, respectiv, restituirea lor.
Chitanta se intocmeste in 2 exemplare, exemplarul 1 se remite contribuabilului, iar exemplarul 2 ramane in carnet la emitent.
Borderoul desfasurator al incasarilor (Anexa 4) se intocmeste zilnic pe baza cotoarelor chitantierelor emise de catre agentul fiscal si cuprinde informatii cu privire la:
- numele si prenumele contribuabilului;
- numarul casei si numarul rol;
- numarul chitantei emise si data;
- natura incasarilor: impozit pe cladiri, chirii case de stat, taxe de pasunat, copiere, cheltuieli de judecata, taxa de timbru, etc.
Borderoul desfasurator al incasarilor este prezentat in Anexa 4.
Pe baza Borderoului desfasurator al incasarilor se intocmeste de catre casier Registrul de casa si se preda ca anexa la contul casierului, la contabilul primariei.
Efectuarea platilor prin casierie se efectueaza prin intocmirea dispozitiei de plata.
La sfarsitul zilei se sintetizeaza atat incasarile cat si platile in ordinea cronologica in care au avut loc operatiunile in registrul de casa, intocmit de casierul primariei sau de agentul fiscal. Registrul de casa (Anexa 5) trebuie sa fie numerotat si sigilat, iar numarul filelor din registrul de casa trebuie sa fie certificate de primarul comunei si contabilul sef, pe ultima fila din registru.
Conducatorii unitatilor administrativ teritoriale raspund de buna organizare si desfasurare a activitatii de casierie, in vederea asigurarii gospodaririi rationale a mijloacelor banesti. Sumele incasate se pastreaza in casieria primariei pana la depunerea lor la Trezoreria locala, sau se efectueaza plati cu respectarea dispozitiilor legale.
Casierul sau agentul fiscal exercita o functie gestionara si este numit prin decizia primarului comunei, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Zilnic, casierul primariei sau agentul fiscal totalizeaza operatiile de incasari si plati, stabilind soldul casieriei care se raporteaza pe fila din ziua urmatoare. Suma maxima pe care are voie sa o pastreze in casierie este de 10.000.000 lei.
Suma totala a incasarilor, conform Borderoului desfasurator al incasarilor, precum si numerarul ridicat de la Trezoreria locala pe baza CEC-ului de numerar se inregistreaza in coloana 11 "Incasari" a registrului de casa, dupa care se defalca pe surse de venituri.
Conform planului de casa stabilit de catre Trezoreria judeteana, incasarile in surplus se depun la trezoreria operativa care deserveste comuna.
Sumele depuse la trezoreria operativa sunt consemnate in foaia de varsamant (anexa 6). Platile efectuate prin casierie pentru salarii, avansuri spre decontare, procurari de materiale si depuneri la trezoreria operativa, se inregistreaza in coloana 12 "Plati" a registrului de casa, dupa care se defalca pe destinatii potrivit clasificatiei bugetare.
Primul exemplar al registrului de casa se detaseaza, iar la acesta se anexeaza borderourile desfasuratoare de incasari, precum si toate documentele privind efectuarea platilor in numerar si varsaminte la trezoreria locala. Aceste documente se predau la compartimentul financiar-contabil in aceeasi zi sau cel mai tarziu a doua zi, sub semnatura in registrul de casa.
Contabilul sef al primariei verifica documentele de incasari si plati preluate de la casier sau agentul fiscal, urmarind daca soldul inscris in registrul de casa este stabilit sau daca sumele incasate au fost depuse in termen la trezoreria locala. Periodic are loc confruntarea primului exemplar cu exemplarul al doilea ramas la dosar.
In cazul operatiunilor de plati se verifica daca sumele inscrise in registru de casa corespund cu cele inscrise in documentele de plati prezentate si daca exista semnatura primitorului.
3.1.3. CONTABILITATEA OPERATIILOR BANESTI
PRIN TREZORERIA OPERATIVA
Executia de casa a bugetului comunal se efectueaza prin trezoreria locala, deschizandu-se primariei:
- conturi de disponibil pentru mijloace bugetare ale bugetului comunal;
- conturi de disponibil pentru mijloace extrabugetare ale bugetului comunal;
- conturi de disponibil pentru fonduri cu destinatie speciala.
In contul de disponibil pentru mijloace bugetare se concentreaza toate veniturile incasate potrivit bugetului comunal aprobat, din care sunt efectuate plati pentru acoperirea cheltuielilor prevazute in bugetul comunal pe destinatii, in limita disponibilului existent in cont. Evidenta operatiunilor efectuate prin conturile de disponibil, care privesc executia bugetului comunal, se tine numai cu ajutorul extrasului de cont primit de la trezoreria operativa la care sunt deschise conturile respective.
La ridicarea extraselor de cont, contabilul primariei are obligatia sa verifice concordanta dintre sumele inscrise in acestea pe debit si credit cu cele prevazute in documentele anexate. Daca corespund cu datele din evidentele anexate, contabilul ridica extrasul si procedeaza la operarea lor in contabilitatea proprie. In caz contrar, contabilul nu ridica extrasul de cont, solicitand lamuriri si informatii suplimentare pe care trebuie sa le aiba in vedere trezoreria operativa in operatiunea de refacere a extrasului de cont.
Evidenta platilor din conturile de disponibil ale primariei in contul altor unitati patrimoniale pentru plata unor prestari de servicii pentru: consumul de energie electrica, termica, apa-canal, gaze naturale, convorbiri telefonice se efectueaza pe baza de ordin de plata
Contabilitatea operatiilor banesti "fara numerar", care reprezinta plati de casa si cheltuieli efective, se tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii". Acest registru tine evidenta pentru inregistrarea in contabilitatea primariei comunale a operatiunilor privind miscarea sumelor in conturile de disponibil deschise la trezoreria finantelor publice. In acest scop se deschide cate o partida pentru fiecare cont al comunei. Inregistrarile facute in conturile primariei pe baza extraselor de cont si a documentelor justificative anexate sunt efectuate in aceste partizi din registru.
Operatiile care privesc mijloacele extrabugetare si fondurile cu destinatie speciala se evidentiaza distinct pentru fiecare cont de disponibil in cate o partida din "Registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii". Platile din aceste conturi catre agentii economici pentru materiale, obiecte de inventar aprovizionate sunt efectuate pe baza ordinului de plata, a dispozitiei de plata pentru virarea contributiei la asigurari sociale, semnate de primar si contabilul primarie.
3.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII
DECONTARILOR LA COMUNE
Primariile comunale au relatii de decontare cu debitorii, clientii, creditorii si furnizorii, precum si cu ordonatorii tertiari de credite, finantati din bugetul comunei (scoli, spitale, etc).
Decontarile cu debitorii provin din acordarea avansurilor spre decontare din sumele imputate pentru pagube produse domeniului public, sau din alte sume datorate de agentii economici sau de persoane fizice.
Decontarile cu creditorii evidentiaza sumele datorate unor persoane fizice sau juridice pentru salarii neridicate, pentru garantii retinute, servicii prestate sau lucrari executate.
Contabilitatea decontarilor cu debitorii si cu creditorii se realizeaza cu ajutorul "Registrului pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii", in care se deschid partizi pentru fiecare debitor, creditor sau furnizor cu care primaria comunala are relatii de decontare.
In partizile deschise in registrul pentru evidenta debitorilor, creditorilor, furnizorilor, se inscriu denumirea institutiei sau a unitatii patrimoniale si sediul ei, respectiv numele si prenumele in cazul persoanelor fizice. In ceea ce priveste partizile de decontari, respectiv debitori, clienti, creditori si furnizori, operatiile se inregistreaza astfel:
In coloana 3 "Debit" din registru se inregistreaza in cazul debitorilor-suma debitului, in cazul avansului spre decontare acordat-suma eliberata drept avans, iar in coloana "Credit" se inregistreaza sumele incasate de la debitori sau justificate.
In legatura cu partizile de creditori si furnizori, in coloana 4 "Credit" se inregistreaza sumele datorate acestora iar in coloana de "Debit" se inregistreaza sumele achitate pentru lichidarea obligatiilor fata de acestia. Operatiunile privind decontarile cu debitorii si creditorii comunei se inregistreaza pe baza documentelor justificative care genereaza raporturile de drepturi si obligatii.
Pentru evidenta decontarilor cu ordonatorii tertiari de credite din subordinea primariei privind finantarea acestora, se utilizeaza tot "Registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii". In cadrul partii I din registru se deschid partizi distincte pentru operatiile de decontari privind finantarea pentru fiecare ordonator tertiar de credite in parte. In coloana debit se inregistreaza sumele puse la dispozitia lor, iar in coloana de "Credit" cheltuielile preluate de la acestia.
Concordanta inregistrarilor in cadrul partizilor cu cele din evidenta ordonatorilor tertiari se realizeaza trimestrial pe baza darilor de seama contabile intocmite de ordonatorii de credite tertiari.
3.3. ORGANIZAREA CONTABILITATII VENITURILOR
Buna functionare a unei primarii comunale depinde de incasarea la timp a veniturilor proprii cuvenite acesteia din impozite, taxe, alte venituri prevazute in legislatia in vigoare, venituri care ii permit efectuarea cheltuielilor de functionare. In acest context, se releva importanta deosebita pe care primariile comunale trebuie sa o acorde mobilizarii la un nivel maxim a veniturilor care revin bugetului comunal, precum si celorlalte venituri extrabugetare previzionate in bugetul comunal.
Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul locuitorilor, primariile comunale stabilesc taxe speciale ce se incaseaza numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile prestate. Serviciile publice speciale pe care primariile comunale le pot organiza si pune la dispozitia unui anumit segment al populatiei pot sa acopere sectoare foarte diferite ale nevoii sociale si in aceasta directie autoritatile locale au o deplina autonomie decizionala. Cuantumul taxelor speciale se stabileste pentru a acoperi cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere a acestor servicii.
Constatarea, asezarea si urmarirea incasarii veniturilor bugetelor comunale se realizeaza prin organele fiscale proprii subordonate Ministerului Finatelor sau ordonatorului de credite.
Incasarea veniturilor proprii ale bugetului comunal se face prin intermediul agentilor fiscali din cadrul primariei sau prin intermediul casierului primariei. Acestea se depun in conturile de venituri ale bugetului local deschise la trezoreria operativa, din care se alimenteaza conturile de disponibil ale primariilor comunale pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul comunal. Contabilitatea este menita sa oglindeasca realizarea tuturor veniturilor conform evaluarii bugetare facuta in bugetul comunal.
Se organizeaza de catre organele financiar contabile ale comunei, o contabilitate analitica pe platitori a veniturilor bugetului comunal si o evidenta centralizata pe surse de venituri. Evidenta nominala (analitica) pe platitori se tine cu ajutorul "Registrului Rol contribuabil" care se intocmeste de organul fiscal .
In acest registru se inscriu toate gospodariile din comuna in ordinea numerelor de casa, fiind tinut pe satele apartinatoare comunei precum si pentru orice fel de contribuabil. In cuprinsul registrului se deschide cate o partida distincta pentru fiecare gospodarie in parte, in ordinea numarului de casa, pe o perioada de 5 ani. La partida respectiva se inscriu in coloane separate, grupate potrivit naturii impozitelor si taxelor, toate sumele datorate (D), sumele incasate (C), soldul ramas de plata (S) si distinct majorarile de intarziere (M), percepute de la contribuabilul in cauza. Debitele restante la finele anului se raporteaza ca ramasite in anul urmator.
Pentru faptul ca in registrul amintit veniturile se grupeaza intr-o singura partida, exista mai multe feluri de debite ale aceluiasi platitor, cum sunt: impozitul pe cladiri si terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, impozit pe venitul agricol, etc.
Evidenta nominala a contribuabililor care au de plata la buget sume provenite din amenzi, imputatii, despagubiri din cheltuieli de judecata si penale, etc se intocmeste de catre contabil sau operatorul de rol cu ajutorul documentului numit "Registrul rol alte venituri". Evidenta centralizata a veniturilor la comune se organizeaza si conduce cu ajutorul "Registrului pentru evidenta veniturilor" ( Anexa 7), care se intocmeste de organele fiscale din cadrul primariei.
Evidenta veniturilor in cadrul registrului se organizeaza in partizi analitice grupate distinct pe urmatoarele parti:
- Partea I - pentru evidenta veniturilor bugetului local si a primelor de asigurare (autoturisme, autovehicule) in cuprinsul careia se deschid partizi distincte pentru fiecare capitol si subcapitol de venituri conform clasificatiei bugetare. La sfarsitul primei parti, pentru evidenta sumelor incasate in contul primelor de asigurare, prin efectul legii, se deschid partizi distincte pentru primele de asigurare, pentru raspunderea civila auto de la cetateni;
- Partea a II-a - pentru evidenta veniturilor extrabugetare in cuprinsul careia, contabilitatea se organizeaza si conduce in partizi distincte, pe subdiviziunile bugetului aprobat pentru fiecare activitate extrabugetara;
- Partea a III-a - pentru evidenta fondurilor cu destinatie speciala in cadrul careia contabilitatea se organizeaza si conduce in partizi distincte pe subdiviziunile bugetului aprobat. Pentru fiecare partida se rezerva numarul de file corespunzator evidentei operatiunilor pe intregul an.
Registrul cuprinde urmatoarele date:
- in partea de sus a partizii se inscrie denumirea venitului, capitolul si subcapitolul venitului din clasificatia bugetara, evaluarea bugetara a venitului conform bugetului comunal aprobat anual, cu defalcarea pe trimestre;
- in coloanele 3-5 se inscriu debitele stabilite pe anul curent si din ramasita, precum si scaderile aprobate;
- in coloanele 6-9 se inscriu sumele incasate din debitele din anul curent si din ramasita, inclusiv majorarile de intarziere incasate, iar in coloana 8 se inregistreaza incasarile de venituri fara debit;
- in coloana 10 se evidentiaza incasarile in numerar din totalul incasarilor.
Inregistrarile in "Registrul rol contribuabil" si in "Registrul pentru evidenta veniturilor" se efectueaza pe baza urmatoarelor documente:
- inregistrarile de debite se realizeaza pe baza "Borderoului de debite-scaderi" care se intocmeste de inspectorii din cadrul primariei comunale, in doua exemplare. Un exemplar insoteste actele pe baza carora se face debitarea pe anul curent, iar exemplarul al doilea ramane la cotor; circula de la organul fiscal la contabil sau operatorul de rol, dupa caz;
- listele de ramasita pentru debitele restante, intocmite pe baza situatiei din evidenta
nominala la sfarsitul anului de organele fiscale comunale;
- Hotararile judecatoresti pentru diverse sume care fac obiectul debitarii, cheltuieli de judecata si alte sume;
- Procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor pentru amenzi de circulatie, despagubiri si alte amenzi.
Adresa confirmare debite se intocmeste in doua exemplare de catre contabil sau operatorul de rol, dupa caz, pentru confirmarea debitelor primite spre urmarire si incasare de catre unitatile fiscale de la alte unitati. Exemplarul 1 se expediaza unitatii care atrimis debitul pentru inregistrarea scaderii lui din evidenta, iar exemplarul 2 ramane la unitatea fiscala care a confirmat debitul;
- Dispozitia de impunere instiintare de plata privind veniturile din activitati independente, altele decat cele care intra in impozitul pe venit, reprezinta documentul de calcul al impozitului datorat de persoanele ce desfasoara activitati independente, pe baza datelor din declaratia de impunere. Se intocmeste in 2 exemplare de organul fiscal din cadrul primariei comunale, originalul predandu-se contribuabilului iar copia ramane la dosarul fiscal al contribuabilului.
Inregistrarile de incasare a veniturilor de la contribuabili din impozite si taxe se fac pe baza urmatoarelor documente:
- chitantierele, care sunt utilizate pentru incasarea impozitelor si a taxelor in numerar de la contribuabili;
- borderoul desfasurator al incasarilor, intocmit zilnic de agentul fiscal sau casierul incasator;
- notele de virare intocmite de contabil pentru virarea plusurilor de incasari;
- ordinul de plata pentru restituirea plusurilor de venituri incasate.
Pe baza documentelor de incasare a veniturilor cuvenite primariilor comunale, veniturile se inregistreaza pe pozitii nominale in Registrul Rol contribuabil, iar totalul lor pe surse de venituri, potrivit clasificatiei bugetare, se inregistreaza in Registrul pentru evidenta veniturilor. In cadrul acestuia, la finele perioadei, veniturile se totalizeaza cumulat de la inceputul anului. Evidenta veniturilor fara debit incasate de la populatie se face pe baza chitantierelor si a extraselor de cont pentru sumele incasate prin trezorerie din popriri si a documentelor anexate.
Agentii fiscali inscriu platitorii de impozite si taxe in extrasul de rol, in care sunt evidentiate debitele datorate de contribuabili si incasarile facute in contul acestora, potrivit documentelor de debitare si incasare. Pentru evidenta veniturilor extrabugetare ce se constituie la nivel comunal, pentru care nu se constituie in prealabil debite, se deschide cate o partida rezervata in partea a doua, in registrul pentru evidenta veniturilor, pentru fiecare venit extrabugetar, dupa cum urmeaza:
- venituri de la caminul cultural;
- venituri din piete, targuri si oboare;
- venituri de la baile publice;
- venituri de la darace de lana, etc.
Fondurile cu destinatie speciala, constituite la nivelul primariei comunale, sunt:
- sumele primite de la bugetul statului pentru pietruirea drumului si alimentarea cu apa a satelor;
- paza obstesca comunala;
- alte fonduri speciale, etc.
Pentru fiecare din aceste fonduri, se deschide cate o partida distincta in partea a II-a in "Registrul pentru evidenta veniturilor", in care se evidentiaza sumele incasate pentru constituirea fondurilor respective. Pe baza registrului pentru evidenta veniturilor, primaria intocmeste trimestrial un centralizator al veniturilor incasate din impozite si taxe si alte venituri ale bugetului comunal denumit "Cont de debit incasari".
3.4. ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR
Contabilitatea cheltuielilor bugetare la primariile comunale se tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii", de catre contabilul primariei comunale. In acest registru se inregistreaza platile de casa, respectiv cheltuielile efective potrivit bugetului aprobat.
Pentru efectuarea platilor in vederea finantarii actiunilor inscrise in bugetul primariei este necesar ca mai inainte sa fie aprobate credite bugetare, in limita carora se pot efectua cheltuielile respective. Creditele bugetare por fi aprobate doar daca cuantumul lor nu depaseste prevederile inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli al comunei, impartite astfel:
- cheltuieli curente, din care:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale;
- cheltuieli de capital.
Deschiderea creditelor bugetare se face de catre ordonatorul principal de credite - primarul comunei - catre trezoreria finantelor publice locale, potrivit anexei 2. Platile de casa si cheltuielile efective se inregistreaza zilnic de catre contabilul comunei in ordine cronologica, in baza documentelor justificative pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, pentru realizarea actiunilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al comunei.
Evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective in cadrul registrului pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni se organizeaza in partizi analitice, grupate distinct in urmatoarele parti:
- Partea I pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din mijloace bugetare;
- Partea a II-a pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din mijloace extrabugetare;
- Partea a III-a pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din fonduri cu destinatie speciala.
In cadrul fiecarei parti se deschid partizi distincte pe subdiviziunile clasificatiei bugetare economice. In partizile deschise pentru evidenta cheltuielilor, in partea de sus a fiecarei partizi se inscriu creditele bugetare anuale, cu repartitia pe trimestre a acestora pe capitole, subcapitole, articole si aliniate. Aceste date se inregistreaza dupa bugetul aprobat, precum si modificarile ulterioare ale creditelor anuale sau trimestriale intervenite in acelasi an bugetar.
Operatiunile pentru evidenta cheltuielilor se inregistreaza astfel:
- in coloana 3 "Debit" din registru, se inscriu platile de casa efectuate din contul de finantare in cazul primariilor comunale finantate prin trezorerii ale finantelor publice, mentionandu-se data si felul documentului de plata, explicatia operatiunilor, sumele platite care nu reprezinta in acelasi timp si cheltuielile efective, cum sunt de exemplu: valoarea materialelor aprovizionate si achitate furnizorilor, ridicarile de numerar din contul de la trezoreria finantelor publice pentru plata salariilor si a altor drepturi de personal, avansurile spre decontare, etc.;
- in coloana 4 "Credit" din registru, se inregistreaza platile de casa care sunt in acelasi timp si cheltuieli efective, ca de exemplu: plata serviciilor prestate si a lucrarilor efectuate (convorbiri telefonice, telex, iluminatul public, etc.), plata bunurilor de natura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar achizitionate, decontarea cheltuielilor facute din avansuri spre decontare, etc. De asemenea, eventualele reconstituiri ale mijloacelor banesti, respectiv diminuari ale cheltuielilor efective se inscriu in rosu, in coloanele corespunzatoare.
Tot in Partei I din registru se inregistreaza platile de casa si cheltuielile efective efectuate din mijloacele bugetului comunal pentru finantarea activitatilor desfasurate de unitatile bugetare din subordinea comunei, ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite, cum sunt: scolile, dispensarele medicale umane si veterinare, gradinitele de copii, cresele, bibliotecile comunale, etc.
Platile de casa si cheltuielile efective aferente activitatilor extrabugetare din comune, ocazionate de intretinerea si functionarea caselor de cultura, a muzeelor, scolilor populare de arta, a camerelor de cazare in comune, etc. se inregistreaza in Partea a II-a din registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni.
Cheltuielile se efectueaza numai pe baza de acte justificative, dupa ce in prealabil au fost vizate pentru controlul financiar preventiv de catre contabilul primariei si aprobate de primar. In aceasta calitate se impune acordarea unei atentii deosebite asigurarii utilizarii cu maxima eficienta a fondurilor bugetare alocate prin bugetul comunal.
Fiecarei parti din registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni i se rezerva un numar suficient de pagini, pentru fiecare subdiviziune a clasificatiei functionale si economice pe capitole si subcapitole si pe fiecare activitate in parte.
In registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni, la sfarsitul fiecarui trimestru sau la cererea primarului, cheltuielile se totalizeaza si se centralizeaza pe capitole, subcapitole, articole, aliniate si se intocmeste "Darea de seama contabila" pentru raportarea executarii bugetului comunal.
3.5. ORGANIZAREA CONTABILITATII SALARIILOR
Incadrarea personalului in cadrul activitatii extrabugetare se face pe baza Dispozitiei privind incadrarea, care va fi semnata de catre primar si adusa la cunostiinta persoanei angajate impreuna cu postul pe care il va ocupa si salariul de incadrare, acesta putand fi negociat.
Incadrarea primarului se face odata cu confirmarea sa in postul de primar iar salariul este stabilit de catre Guvern. Tot Guvernul stabileste si salariul viceprimarului.
In cadrul Primariei Denta avem 13 consilieri, numarul acestora fiind determinat de numarul de locuitori din comuna - 3.188, angajati pe baza de conventie civila, salariul lor fiind de 15% din salariul primarului. Data angajarii este data confirmarii in functia de consilier.
Salariul secretarului, al contabilului si al personalului din sectorul administrativ (functionari publici) este in suma fixa (nu se negociaza), pe grade si trepte de salarizare, fiind stabilit de Consiliul judetean.
Pe baza Condicii de prezenta se intocmeste Foaia colectiva de prezenta, unde este consemnat timpul lucrat efectiv de salariat si se va intocmi statul de plata.
Pe statul de plata este trecut salariul de baza, primele, indemnizatiile de conducere, sporurile de vechime (in functie de numarul de ani lucrati), concediile de odihna, concediile medicale, rezultand total salarii brute. La acestea se calculeaza contributia salariatului la asigurarile sociale in cuantum de 11,67%, CASS 7% si somajul de 1% (la salariul de baza plus sporurile permanente: indemnizatie de conducere, spor de vechime). Se adauga cheltuielile profesionale iar suma lor se scade din total salarii brute rezultand totalul veniturilor nete.
Pentru determinarea impozitului pe salariu din total venituri nete se scad deducerile personale, 1.600.000 lei, precum si deducerile suplimentare, 0,5% pentru fiecare membru al familiei aflat in intretinere si care nu beneficiaza de venituri mai mari decat specifica legea. La valoarea astfel determinata, venit baza calcul, se aplica grila de impozitare stabilita de Guvern obtinandu-se impozitul pe salariu.
Determinarea salariului net, rest de plata, se face prin scaderea din total salar brut a valorii contributiei salariatului la CAS, CASS si somaj, impozitul pe salariu si avansul acordat.
Unitatea administrativ-teritoriala plateste la total salarii brute CAS 23,33%, CASS 7% si somaj 5%.
Pornind de la statele de plata, se intocmeste apoi Situatia recapitulativa privind plata salarilor pe luna respectiva (Anexa 9). Aceasta este depusa la trezoreria locala unde este verificat modul de calcul al salariilor si valoarea darilor generate de acestea catre bugetele statului. Se complecteaza cererea de deschidere a creditului privind cheltuielile cu salariile personalului. Plata contributiilor catre bugetele statului se face cu ordin de plata de trezorerie. Urmeaza apoi incasarea banilor de catre casierul comunei pe baza Cecului pentru ridicarea de numerar.
Statul de plata cu drepturile de salarii cuvenite personalului se inregistreaza in "Registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii".
Salariile sunt platite in numerar prin casieria primariei, pe baza de semnatura individuala.
Pana la data de 20 ale lunii urmatoare celei in cauza se depun declaratiile privind contributia salariatilor si a unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, a contributie de asigurari sociale (pe discheta) si a contributiei pentru asigurarile de sanatate.
3.6. ORGANIZAREA CONTABILITATII
MATERIALELOR
Primariile comunale gestioneaza insemnate cantitati de materiale, de gama variata in functie de specificul activitatii, fiind destinate atat consumului propriu cat si pentru necesitatile institutiilor bugetare din subordinea lor. Materialele se achizitioneaza din mijloacele bugetului comunal, din mijloace extrabugetare si fonduri cu destinatie speciala sau se primesc fara plata in cadrul actiunilor centralizate.
Caile de intrare a materialelor si documentele pe baza carora se inregistreaza, sunt:
- materialele achizitionate de la furnizori sau de pe piata, care se inregistreaza pe baza: facturilor fiscale, notei de receptie si constatarii de diferente;
- materialele primite de la unitatile ierarhic superioare, inregistrate pe baza bonului de predare-transfer-restituire;
- materialele care se aprovizioneaza centralizat prin organul judetean de specialitate si sunt expediate de furnizori direct primariilor beneficiare. Materialele se receptioneaza de catre acestea pe baza documentelor insotitoare;
- materialele rezultate din prelucrare in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale sau din productie proprie, se inregistreaza pe baza bonului de predare-transfer-restituire;
- materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosinta a obiectelor de inventar se inregistreaza pe baza procesului vebal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale;
- materialele constatate plus de inventar se inregistreaza pe baza "Procesului verbal intocmit de comisia de inventariere";
- furajele produse pe pasunile comunale, loturile zootehnice si semintele de pe loturile semincere se inregistreaza pe baza unui proces verbal in care se evalueaza aceste furaje si seminte la "costul lucrarilor executate";
- materialele iesite din gestiune pentru consumul curent se inregistreaza pe baza "bonului de consum", pentru efectuarea reparatiilor curente si capitale precum si pentru lucrarile de investitii;
- alimentele necesare prepararii hranei la unitatile de invatamant, spitale, case de copii, cantine pentru elevi, se inregistreaza pe baza "listei zilnice de alimente";
- materialele destinate vanzarii se inregistreaza pe baza "avizului de expediere" care sta la baza intocmirii facturii.
Contabilitatea materialelor se tine cu ajutorul "Registrului de materiale" potrivit anexei 10. Prima parte a registrului de materiale cuprinde o evidenta global-valorica, pe grupe de materiale pentru fiecare fond din care au fost procurate (de la bugetul comunal, din fonduri extrabugetare, din fonduri cu detinatie speciala):
- medicamente si materiale sanitare;
- materiale de intretinere si gospodarire;
- alimente si furaje;
- materiale cu caracter functional;
- alte materiale;
- produse rezultate din activitatea institutiilor.
Grupele de materiale mentionate anterior corespund conturilor analitice din planul de conturi pentru institutiile publice. La grupa "Produse rezultate din activitatea institutiilor" se inregistreaza produsele obtinute din activitatea economica organizata de primarii si de unitatile finantate din bugetul comunal fara contabilitate proprie.
Incadrarea materialelor pe grupele mentionate se face potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor, inregistrandu-se totalul valoric al materialelor din grupa respectiva stabilit la sfarsitul perioadei precedente. Pe intreaga durata a anului, se inregistreaza intrarile si iesirile valorice rezultate din documentele justificative.
Partea a doua a registrului de materiale cuprinde o evidenta analitica cantitativ-valorica pe feluri de materiale deschisa in cadrul fiecarei grupe mentionate mai sus, separat pe fondurile din care sunt procurate materialele si pe gestionari. Materialele eliberate unitatilor fara contabilitate proprie (scoli generale, circumscriptii sanitare si veterinare, camine culturale, biblioteci comunale, etc.) sunt inregistrate in registrul de materiale, la iesiri si concomitent la intrari si evidentiate in pozitii global-valorice deschise pe unitati si pe grupe de materiale. Unitatile beneficiare de materiale organizeaza si conduc evidenta cantitativa pe feluri de materiale. Aceste institutii subordonate primariei comunale intocmesc trimestrial "Situatii centralizatoare", care cuprind cantitatile si valoarea materialelor consumate. Stocurile de materiale stabilite prin inventariere la finele anului se confrunta cu soldurile rezultate din evidenta global-valorica a primariei comunale si se raporteaza prin darea de seama contabila anuala privind executia bugetului comunal.
Unitatile fara contabilitate proprie pot primi direct materiale de la organele de specialitate ale consiliilor judetene, pe care le evidentiaza cantitativ in partizi deschise pe feluri de materiale. In evidenta primariei comunale de care apartin aceste unitati, materialele se evidentiaza in partizi global-valorice deschise in cadrul aceluiasi registru de materiale. Materialele astfel achizitionate si date in consum, nu se inregistreaza pe cheltuieli in contabilitatea primariei comunale. Stocurile de materiale stabilite prin inventariere la sfarsitul anului se comunica organelor de specialitate ale consiliilor judetene, pentru a proceda la rectificarea cheltuielilor efective.
Materialele se inregistreaza atat la intrari cat si la iesiri, la preturile de inregistrare rezultate din documentele de receptie, iar in cazul celor din productie proprie, la costul de productie. Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor de valori materiale aflate la unitatile fara contabilitate proprie se realizeaza prin verificarea periodica a gestiunii de catre contabilul primariei.
3.7. ORGANIZAREA CONTABILITATII
OBIECTELOR DE INVENTAR
Ca obiecte de inventar in cadrul Primariei Denta intalnim scule (ciocan, patent, fierastrau, pile, menghina, filiere, etc), care deservesc partea de intretinere, calculator de birou, perforator, capsator, etc, pentru partea de birouri, galeti, maturi, perii, etc pentru curatenie, etc
Obiectele de inventar se inregistreaza in contabilitatea primariei comunale, la pretul de facturare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata si cheltuielile de transport aprovizionare. Gestionarea si contabilitatea obiectelor de inventar la primariile comunale se tine dupa aceleasi reguli si pe baza documentelor prevazute la contabilitatea materialelor.
Pentru unele obiecte de inventar de natura aparaturii sanitare sau didactice, a instrumentarului medical sau muzical, se poate organiza aprovizionarea centralizata a acestora prin organul judetean de profil: inspectoratul scolar judetean, inspectoratul pentru cultura, directia sanitara judeteana sau printr-o unitate specializata. Acest fapt impune ca primariile comunale sa vireze unitatilor respective mijloacele banesti necesare, sub forma de sume de mandat, impreuna cu lista obiectelor de inventar care urmeaza a se achizitiona.
Pentru obiectele de inventar achizitionate si primite de scoli, camine culturale, dispensare medicale, etc. de la organele judetene de specialitate, contabilul primariei comunale este obligat sa confirme in termen de 3 zile primirea si inregistrarea acestora in patrimoniul comunei.
Confirmarea primirii obiectelor de inventar se face pe baza "Bonului de transfer-restituire" primit de la organul judetean de persoana imputernicita pentru ridicarea obiectelor de inventar. Dupa inregistrarea bonului in evidenta operativa, acesta se preda contabilului primariei.
Formularul "Bon de transfer-restituire" serveste ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului cat si pentru descarcarea gestiunii unitatii predatoare si incarcarea gestiunii unitatii primitoare a obiectelor de inventar.
Contabilitatea obiectelor de inventar in folosinta se tine cu ajutorul "Registrului de materiale" global-valoric de catre contabilul primariei, pe unitati subordonate. Obiectele de inventar cuprinse in evidenta global-valorica desfasurata pe fiecare unitate se consemneaza in exemplarul "Listei de inventariere" de la contabilitate, intocmit cu ocazia inventarierii.
Pentru evidenta global-valorica, in cadrul registrului de materiale se deschid partizi separate, rezervandu-se fiecarei unitati numarul de file corespunzatoare pentru inregistrarea tuturor obiectelor date in folosinta.
La locurile de folosinta, evidenta operativa a obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul celui de al doilea exemplar al "Listei de inventariere" de catre responsabilul locului de folosinta. Acesta consemneaza intrarile si iesirile cantitative de obiecte de inventar, asigurand o concordanta cu exemplarul existent la contabilitatea primariei.
3.8. ORGANIZAREA CONTABILITATII
MIJLOACELOR FIXE
Primaria Denta detine, ca mijloace fixe, cladiri care adapostesc sediul primariei, a dispensarului uman si a celui veterinar, caminul cultural, scoala, precum si un numar de 7 case sociale rezervate persoanelor foarte sarace din comuna, mijloace de transport auto, utilaje de lucru, tractor, pompe de apa, etc.
La nivelul primariilor comunale, contabilitatea mijloacelor fixe se tine la valoarea de inventar cu ajutorul "Registrului pentru evidenta mijloacelor fixe" aflate in administrarea primariilor, inclusiv a mijloacelor fixe aflate in folosinta institutiilor fara organe proprii de contabilitate, finantate din bugetul comunal.
Registrul serveste ca document de evidenta a numerelor de inventar atribuite mijloacelor fixe in folosinta, precum si pentru evidenta locurilor de folosinta a mijloacelor fixe la scoli generale, circumscriptii sanitare, veterinare, biblioteci, camine culturale sau alte unitati situate pe raza primariei, fara organe proprii de contabilitate.
Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe se intocmeste intr-un exemplar, de contabilul primariei, si este sistematizat astfel:
- Prima parte a registrului este destinata contabilitatii sintetice global-valorice a mijloacelor fixe, organizata si condusa in partizi distincte pe fiecare categorie prevazuta in clasificarea fondurilor fixe:
- 011 Terenuri;
- 013 Mijloace fixe;
- 01 Constructii;
- 02 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru);
- 04 Mijloace de transport;
- 06 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.
Deschiderea registrului si sistematizarea partizilor pe categorii de mijloace fixe se face in functie de numarul mijloacelor fixe existente in patrimoniul comunei, cat si al celor care vor fi procurate si date in folosinta, in cadrul fiecarei categorii de mijloace fixe. Daca este cazul, se pot folosi mai multe registre.
O particularitate distincta prezinta contabilitatea mijloacelor fixe de natura obiectelor asimilate mijloacelor fixe, cum sunt: cartile din biblioteci, discurile si benzile de magnetofon, casetele cu inregistrari stereo-audio si video imprimate definitiv si valorile de muzeu. Contabilitatea acestora se tine numai global-valoric, in Partea I a registrului pentru evidenta mijloacelor fixe, fara desfasurare analitica. Pentru aceasta se tine o evidenta tehnico-operativa pe obiecte: vloume, discuri si benzi, casete, tablouri si valori de muzeu si expozitie, potrivit prevederilor Ministerului Culturii.
- Partea a II-a a registrului pentru evidenta mijloacelor fixe este rezervata contabilitatii analitice a mijloacelor fixe aflate in folosinta primariei comunale si a unitatilor subordonate fara organe proprii de contabilitate. Partizile analitice se deschid pentru fiecare mijloc fix in parte, atribuindu-se si numere de inventar pentru mijloacele fixe intrate.
In cadrul fiecarei categorii de mijloace fixe se deschid partizi distincte pentru contabilitatea bunurilor care alcatuiesc patrimoniul public si bunurile ce constituie patrimoniul privat al comunei, grupate distinct de cele ce reprezinta proprietatea privata a statului.
Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale, bunurile mobile si imobile ce apartin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial
Apartin domeniului public de interes local al comunelor si oraselor:
- terenurile si cladirile de interes public, unde isi desfasoara activitatea primaria, serviciile publice ale comunei sau orasului, scoli, gradinite, case de cultura, case de copii, camine de batrani, cantine de ajutor social, camine culturale, biblioteci, muzee, case memoriale, spitale, policlinici, dispensare medicale si veterinare, stadioane, sali de sport, etc.;
- caile de comunicatie: drumurile comunale si strazile, podurile, pasajele si trotuarele aferente acestora;
- zonele de agrement: parcurile publice, zonele verzi si de agrement, locurile si pasajele, terenurile de sport si joaca pentru copii;
- pietele agro-alimentare, talciocurile, targurile si oboarele, inclusiv constructiile aferente;
- padurile, pasunile, lacurile, cursurile de apa locale;
- retelele de apa, canal si termoficare, inclusiv lucrarile anexe;
- monumentele arhitecturale si istorice, rezervatiile naturale, gradinile botanice si zootehnice;
- alte bunuri mobile si imobile care sunt, potrivit legii sau prin natura lor, de uz sau de interes local, si nu au fost declarate de interes national.
Domeniul privat al comunei cuprinde bunurile mobile si imobile, altele decat cele care apartin domeniului public, aflate sau intrate in proprietatea acestora prin caile si mijloacele legale.
Toate bunurile care apartin unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent din ce domeniu fac parte, sunt supuse inventarierii anuale si prezentarii anuale a unui raport asupra situatiei bunurilor primariilor locale.
Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe contine urmatoarele date:
- in coloana 1 se inscriu date pentru identificarea fiecarui mijloc fix, respectiv numarul de inventar atribuit, codul de clasificare, provenienta, marca, numarul de fabrica si seria, durata normala de serviciu, data darii in folosinta. Atribuirea numerelor de inventar se face concomitent cu deschiderea partizilor analitice respective si inregistrarea celorlaltor date.
- in coloana 2 se inscrie denumirea mijlocului fix si caracteristicile tehnice ale acestuia. In coloanele 3-7 se inregistreaza, pe randuri separate, datele privind miscarea mijloacelor fixe: data achizitionarii - procurarii mijlocului fix, felul si numarul documentului, valoarea de inventar a mijloacelor fixe intrate, iesite si soldul valoric.
- in coloanele 8-10 se inscriu datele privind denumirea, numarul bucatilor si valoarea instalatiilor, a accesorilor si amenajarilor anexe care privesc mijlocul fix. In coloana 11 se evidentiaza locul de folosinta a mijlocului fix respectiv.
Evidenta operativa a mijloacelor fixe se tine cu ajutorul "Listei de inventariere". Aceasta lista se intocmeste in doua exemplare, din care unul ramane la contabilul comunal si unul se preda salariatului responsabil, care a luat in primire bunurile respective. Contabilul comunal, precum si salariatul responsabil de mijloacele fixe luate in gestiune, inregistreaza pe anul in curs, in listele de inventariere, intrarile sau iesirile de mijloace fixe din gestiune.
Obiectele de utilitate publica aflate in parcuri, pe strazi sau drumuri publice: cosurile de hartii, bancile, diverse panouri pentru publicitate, etc., sunt reflectate in evidenta tehnico-operativa, in care se inregistreaza cantitatea si locul unde se gasesc obiectele respective.
Primariile comunale achizitioneaza mijloacele fixe din fonduri alocate pentru investitii din bugetul comunal sau fonduri extrabugetare, din fonduri cu destinatie speciala sau prin transfer de la alte unitati administrativ-teritoriale. Intrarea mijloacelor fixe in contabilitatea primariilor comunale se efectueaza in toate cazurile pe baza urmatoarelor documente, in functie de natura mijloacelor fixe achizitionate:
- proces verbal de receptie;
- proces verbal de punere in functiune;
- proces verbal de receptie provizorie;
- proces verbal de receptie finala;
- contractul de inchiriere.
Iesirea mijloacelor fixe din patrimoniul primariei comunale se face pe urmatoarele cai: prin scoaterea din functiune, constatare de lipsa la inventariere, prin transfer catre alte primarii, prin vanzare sau prin dare cu chirie pe baza urmatoarelor documente:
- proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale;
- proces verbal al comisiei de inventariere;
- bon de miscare a mijloacelor fixe;
- contract de inchiriere.
Pentru identificarea mijloacelor fixe achizitionate sau primite prin transfer, se atribuie numere de inventar care se inscriu in toate documentele de evidenta si in Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe, in ordinea cronologica a intrarii, pe categorii.
In contabilitatea primariilor comunale, mijloacele fixe sunt inregistrate la valoarea de inventar, care cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei investitii, inclusiv cheltuielile de montare si punere in functiune:
- mijloacele primite prin transfer se inregistreaza la valoarea consemnata in documentele de transfer; mijloacele fixe constatate plus sau mijloacele fixe independente rezultate in urma casarii se contabilizeaza la valoarea stabilita prin documentele de evaluare; mijloacele primite prin donatie se inregistreaza la valoarea estimata conform normelor in vigoare;
- cartile achizitionate pentru biblioteci sunt inregistrate la valoarea de procurare fara cheltuielile de transport si cele ocazionate cu legatul lor;
- cheltuielile pentru reparatii curente si capitale nu modifica valoarea de inventar a mijloacelor fixe.
Valoarea de inventar a mijloacelor fixe se poate modifica numai pe baza de hotarari ale Guvernului Romaniei.
3.9. ORGANIZAREA CONTABILITATII
ACTIVITATILOR EXTRABUGETARE
Potrivit legii, primariile comunale pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri extrabugetare pe langa unele institutii si srevicii publice. Primariile stabilesc, de asemenea, domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor precum si sistemul de organizare si functionare a acestor activitati.
Veniturile extrabugetare la primaria Denta sunt formate din taxe locale formate din:
- cultura - inchiriere camin cultural pentru nunti, botezuri, spectacole;
- pasune - s-a stabilit o taxa pentru fiecare tip de animal care foloseste pasunea, de exemplu pentru o vaca se percepe o taxa de 150.000 lei;
- pompieri - pentru a putea platii in caz de incendiu formatia de pompieri din Deta, s-a instituit o taxa de 15.000 lei / an pentru fiecare locuinta din comuna;
- taxa pentru transportul scolar - primaria dispune de un microbuz care transporta elevii la Deta;
- taxa pentru apa folosita - taxa pentru apa de ploaie, pentru apa menajera care se plateste pe mc, numar de persoane si grad de utilizare (daca este trasa in curte, sau in casa);
- venituri din vanzarea lemnelor pentru foc, comuna dispunand de padure;
- venituri din prestari de servicii in constructii.
Cheltuielile sunt formate din salariile pentru personalul incadrat la autofinantate, 2 masinisti, un sofer, trei muncitori in constructii, cheltuieli materiale generate de activitatea de autofinantare.
Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri extrabugetare se intocmesc o data cu bugetul institutiei si se aproba o data cu bugetul comunei.
Contabilitatea activitatilor economice extrabugetare se organizeaza si conduce de contabilul primariei in mod distinct pe fiecare activitate, folosindu-se aceleasi registre ca si pentru evidenta executiei bugetului comunal .
In cazul in care, la infiintarea unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, pe baza unor documentatii temeinic fundamentate pot beneficia de imprumuturi temporare din bugetul comunal pe baza de conventie. Imprumuturile trebuie rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.
Documentele de obligatii contractuale, pentru plati efectuate, creditele bancare primite si imprumuturile de trezorerie pentru continuarea activitatilor economice si de prestari de servicii, precum si alte operatiuni privind patrimoniul unitatilor economice si de prestari de servicii se aproba de primarul comunei.
Unele particularitati prezinta contabilitatea cheltuielilor de productie, care se tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta cheltuielilor", Partea a II-a. In aceasta parte se evidentiaza, la partida fiecarei activitati economice sau de prestari de servicii (camine culturale, pasuni comunale, unitati cu volum mic de productie si prestari de servicii, caramidarie, balastiera, impletituri de rachita, gatere, camere de cazare in comune, piete, targuri si oboare, corpurile gardienilor publici, scoli populare de arta, etc., valoarea materialelor consumate si a obiectelor de inventar date in folosinta. De asemenea, se inregistreaza drepturile de salarii cuvenite personalului din aceste activitati, precum si amortizarea aferenta mijloacelor fixe utilizate si celelalte cheltuieli de productie.
Evidenta produselor rezultate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate se tine cu ajutorul registrului de materiale, care cuprinde in partea I o evidenta global-valorica a produselor rezultate pe fiecare activitate economica organizata de primarii, iar in partea a doua o evidenta analitica cantitativ-valorica pe feluri de produse.
In registrul de materiale, produsele obtinute se inregistreaza la "intrare" pe baza notelor de predare la pretul de vanzare legal aprobat. In coloana de "iesire"se inscriu datele din facturi sau chitante fiscale cu produsele vandute cantitativ si valoric. Pentru efectuarea incasarilor si platilor privind activitatile economice de productie si de prestari de servicii, trezoreria finantelor publice deschide conturi separate pentru fiecare activitate, la cererea primariilor.
Contabilitatea veniturilor din activitatile extrabugetare se tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta veniturilor". In partea a II-a a registrului, se deschid partizi distincte pentru fiecare activitate, pe surse de venituri potrivit clasificatiei bugetare. In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.
Soldurile anuale, rezultatele din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preia ca venit la bugetul local comunal, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.
Exercitiul bugetar se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an, cand are loc incetarea tuturor operatiunilor aferente bugetului comunal incheiat. Ordonatorii de credite principali si tertiari, finantati din bugetele locale, intocmesc la sfarsitul fiecarei luni din trimestru contul de executie al bugetului comunal privind executia bugetului, atat pentru partea de venituri, cat si pentru cea de cheltuieli. Informatiile din respectivul cont se compara cu datele de la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat-Trezoreria operativa.
Primariile comunale, prin organul financiar-contabil propriu, sunt obligate sa intocmeasca trimestrial si anual Darea de seama contabila, ca lucrare de sinteza generala, care evidentiaza, prin informatiile pe care le contine, modul de desfasurare a activitatii organelor financiare ale primariilor privind executia bugetara si de inchidere a exercitiului financiar.
Rolul darilor de seama contabile constau in principal in urmatoarele:
- constituie un instrument de analiza si control cu privire la executia bugetara, oferind posibilitatea cunoasterii felului in care s-a respectat disciplina bugetara si financiara;
- dau posibilitatea sesizarii unor deficiente, a unor necorelari de indicatori precum si a altor lipsuri manifestate in activitatea primariei comunale;
- permit cunoasterea modului de gospodarire a mijloacelor materiale si banesti din patrimoniul primariei si al institutiilor publice subordonate acestora;
- furnizeaza datele necesare in evaluarea si previzionarea bugetara.
Darea de seama contabila se compune din urmatoarele formulare:
1. Situatia soldurilor care cuprinde informatiile de la inceputul anului si pana la sfarsitul perioadei de raportare, trimestrial si anual, intr-o structura specifica cu bilantul in contabilitatea in partida dubla; in acest fel se ofera posibilitatea inregistrarii datelor in bilanturile centralizate la nivelul organelor financiare superioare. Situatia soldurilor se intocmeste pe baza datelor evidentiate in registrele contabile in partida simpla, conduse la nivelul primarie comunei Denta, privind elementele patrimoniale.
Darea de seama pe trimestrul I - 2002 este prezentata in Anexa 13. Ea cuprinde informatii despre:
1. Situatia soldurilor:
Mijloace - Activ
A. Mijloace fixe, terenuri ti obiecte de inventar;
B. Mijloace banesti, decontari, cheltuieli si materiale;
2. Mijloacele bugetului local:
2.1 Disponibilitatiile bugetului local;
2.2 Cheltuielile bugetului local comunal.
3. Bugetele institutiilor:
3.1 Disponibilitati banesti;
3.4 Cheltuieli;
Total Activ
Surse - Pasiv
A. Fonduri;
B. Venituri, finantari de la buget, decontari si alte surse;
2. Sursele bugetului local;
3. Bugetele institutiilor:
3.2 Venituri extrabugetare;
3.4 Mijloace cu destinatie speciala si credite bancare.
2. Contul de executie a bugetului local - se intocmeste trimestrial si anual si cuprinde informatii privind executia veniturilor si cheltuielilor bugetului local, astfel:
I. Venituri curente:
A. Venituri fiscale:
A1. Impozite directe;
A2. Impozite indirecte.
B. Venituri nefiscale
IV. Prelevari din bugetul de stat
La partea de venituri se cuprind informatiile referitoare la prevederile anuale, prevederile trimestriale definitive cumulate si incasarile realizate la finele trimestrului de raportare pe capitole si subcapitole, potrivit clasificatiei bugetare.
Cheltuielile bugetului local pe destinatii:
I. Servicii publice generale
III. Cheltuieli social-culturale:
- invatamant;
- sanatate;
- cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;
- asistenta sociala, alocatii, pensii si ajutoare si indemnizatii.
IV. Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
VI. Alte actiuni
XI.Transferuri
XVII. Excedent/Deficit
Cheltuielile se completeaza sub forma platilor de casa efectuate, raportate atat la prevederile anuale de credite bugetare aprobate, cat si la prevederile trimestriale cumulate. Pentru intocmirea acestui cont de executie, datele se completeaza din Registrul de venituri si Registrul de cheltuieli al comunei.
3. Anexa 10. Contul de executie a bugetului institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare. Se intocmeste trimestrial si anual si cuprinde informatii privind indicatorii de venituri si cheltuieli:
I. Venituri curente:
D. Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;
H. Agricultura si silvicultura;
I. Transporturi si comunicatii;
J. Alte actiuni economice.
Cheltuieli
- Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret
- camine culturale
- Agricultura si silvicultura;
- Transporturi si comunicatii;
- Alte actiuni economice;
- Excedent/Deficit.
Din analiza darii de seama se constata ca pe primul trimestru al anului 2002 totalul veniturilor ce au fost previzionate a se incasa este mai mare decat veniturile realizate. In general, incasarea impozitelor si taxelor a fost deficitara.
Unul din principale motive care au dus la existenta acestei situatii este valoarea mare a ramasitelor reportate din anii precedenti. Comuna are foarte multi oameni saraci, oameni care traiesc la limita subzistentei, venitul lor fiind pensia de cooperator. Primaria a trimis somatii de plata, a facut vizite acestor familii in incercarea de a recupera o parte din sumele neincasate. Legislatia anterioara prevedea prescrierea acestor sume dupa un anumit numar de ani, acum, acest lucru nemaifiind posibil, ramasitele se preiau anual, marind in mod artificial diferenta dintre incasarile previzionate si cele realizate.
Au existat insa si exceptii cum ar fi incasarea taxei asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice, unde s-a incasat aproape dublu fata de sumele previzionate. Acest lucru s-a datorat achizitionarii de catre persoane fizice de autoturisme.
Depasire se constata si la achitarea taxei auto de catre persoanele juridice. Motivul este tot achizitia de autovehicule.
O situatie critica o inregistreaza incasarile privind impozitul pe terenuri de la persoane juridice, precum si taxele si tarifele pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare.
In cadrul capitolului Venituri nefiscale, cele mai slabe incasari s-au constatat la venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, multe din dosarele aflate pe rol nesolutionandu-se la termenele preconizate. De asemenea, nici planul de amenzi si sanctiuni nu a fost realizat, constatandu-se o crestere a legalitatii. O depasire foarte mare avem la incasari din alte surse.
Capitolul Prelevari din bugetul de stat ne releva faptul ca previziunile au fost in general mult mai mari decat realitatea, singura depasire considerabila inregistrandu-se la cote defalcate din impozitul pe venit.
Nerealizand veniturile scontate, si cheltuielile pe care Primaria le-a putut face au fost mult mai mici.
1. Aleodor Sosdean si Dumitru Popovici, Contabilitatea primariilor in economia de
piata, Editura Amarcord, Timisoara, 2000
Aleodor Sosdean, Contabilitatea institutiilor publice, Editura Mirton, Timisoara, 2001
*** Legea adminitratiei publice locale nr. 215/2001, publicata in Monitorul Oficial
nr. 204 din 23 aprilie 2001
Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998, publicata in Monitorul Oficial
nr. 404 din 22 octombrie 1998
Legea privind domeniul public si privat al statului nr. 213/1998
Legea finantelor publice nr.
Colectia Revistei Economie si Administratie Locala
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
